Sari la conținut

Julio Salinas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În acest nume spaniol, primul sau nume este Salinas, iar al doilea sau nume matern este Fernández.

Julio Salinas
Informații generale
Nume complet Julio Salinas
Data nașterii (63 de ani)
Locul nașterii Bilbao, Spania
Naționalitate  Spania
Înălțime 1,88 m
Post Atacant
Cluburi de seniori*
Ani Club Ap (G)
1982-1986 Athletic Bilbao 68 (13)
1986-1988 Atlético Madrid 75 (31)
1988-1994 Barcelona 146 (60)
1994-1995 La Coruña 24 (12)
1995-1996 Gijón 54 (24)
1997-1998 Yokohama F. Marinos 47 (34)
1998-2000 Alavés 50 (12)
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
1986-1996 Spania 56 (22)
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Julio Salinas Fernández(pronunție în spaniolă [ˈxuljo saˈlinas feɾˈnandeθ]; n. , Bilbao, Comunitatea Autonomă a Țării Basce, Spania) este un fost fotbalist profesionist spaniol care a activat în anii 1980 și 1990.

Atacant central înalt și zvelt, dotat cu tehnică, este cel mai bine cunoscut pentru perioada petrecută la Barcelona, după ce și-a început cariera la Athletic Bilbao. A fost, de asemenea, un marcator prolific atât la nivel de club, cât și pentru echipa națională.

Salinas a adunat 56 de selecții pentru echipa națională a Spaniei, pe care a reprezentat-o la trei Cupe Mondiale și două Campionate Europene.

Carieră

[modificare | modificare sursă]

Athletic și Atlético

[modificare | modificare sursă]

Julio Salinas s-a născut în Bilbao, provincia Biscaya, și s-a alăturat academiei de tineret a clubului Athletic Bilbao la vârsta de 11 ani.[1] În sezonul 1983–1984 a câștigat Trofeul Pichichi al diviziei secunde, contribuind la clasarea echipei secunde pe locul doi, după Castilla CF.[2] A jucat și 13 meciuri pentru prima echipă în două sezoane, marcând primul său gol în La Liga pe 26 martie 1983, într-o victorie cu 4–0 pe teren propriu împotriva celor de la RC Celta de Vigo.[3] În acea perioadă, echipa bască a cucerit două titluri consecutive de campioană și Cupa Regelui în 1984.

După două sezoane în care a marcat în total 12 goluri și a contribuit la clasarea echipei pe locul 3, Salinas s-a transferat la Atlético Madrid, unde a avut o rată impresionantă de goluri – inclusiv o dublă pe 7 februarie 1988, într-o victorie cu 7–0 contra celor de la RCD Mallorca.[4]

Barcelona

[modificare | modificare sursă]

În sezonul 1988–1989, Salinas a semnat cu FC Barcelona,[5] unde s-a alăturat mai multor jucători basci, printre care José Ramón Alexanko, José Mari Bakero, Txiki Begiristain și Jon Andoni Goikoetxea – împreună formând nucleul echipei legendare Dream Team.[1] A marcat 20 de goluri în La Liga în sezonul de debut, iar Barcelona s-a clasat pe locul doi în spatele lui Real Madrid. De asemenea, a înscris în finala Cupei Cupelor din 1989 împotriva Sampdoriei[1] și în finala Cupei Spaniei din 1990, câștigată cu 2–0 contra lui Real Madrid.[6]

În sezoanele următoare, a fost utilizat mai rar din cauza vârstei și a apariției unor atacanți precum Hristo Stoichkov, dar a reușit totuși să marcheze goluri importante în puținele minute jucate.[7] Pe 30 ianuarie 1994, intrat în repriza a doua împotriva lui Albacete, a marcat ambele goluri într-o victorie cu 2–1.[8] Barcelona a câștigat patru titluri consecutive de campioană în acea perioadă.[1]

Finalul carierei

[modificare | modificare sursă]

După plecarea de la Barcelona, Salinas a jucat pentru Deportivo La Coruña, contribuind la un loc secund în singurul său sezon acolo. A marcat 12 goluri în campionat, fiind depășit doar de Bebeto. Pe 3 decembrie a egalat într-un meci împotriva Barcelonei, după o lovitură de cap a lui José Luis Ribera.[9]

Ulterior, a ajuns la Sporting Gijón, unde a marcat 18 goluri în sezonul 1995–1996, contribuind decisiv la evitarea retrogradării. A fost extrem de iubit de fani, care scandau frecvent: „Bota de oro, Salinas bota de oro!”[10]

A urmat un scurt episod în Japonia, la Yokohama Marinos, unde a evoluat alături de fostul coleg Goikoetxea,[11] demonstrând din nou calitățile sale de marcator. S-a întors apoi în Spania, la Deportivo Alavés, unde a jucat ultimele două sezoane. A înscris în meciul de deschidere al sezonului 1999–2000, într-o victorie cu 2–1 contra celor de la Málaga.[12] Echipa a încheiat sezonul pe locul 6 și a ajuns în finala Cupei UEFA în sezonul următor.[13]

Pe 19 mai 2000, Salinas a jucat ultimul meci oficial, marcând împotriva fostei sale echipe, Athletic Bilbao. S-a retras aproape de vârsta de 38 de ani, cu 417 meciuri și 152 de goluri în La Liga.[1]

Cariera internațională

[modificare | modificare sursă]

Salinas a evoluat pentru echipa națională a Spaniei timp de un deceniu, marcând 22 de goluri.[14] A debutat pe 22 ianuarie 1986, înscriind într-o victorie amicală cu 2–0 contra Uniunii Sovietice, la Las Palmas.[15][16]

A reprezentat Spania la trei Cupe Mondiale:

În sferturile de finală ale Cupei Mondiale din 1994 contra Italiei, la scorul de 1–1 și cu mai puțin de zece minute rămase, Salinas a ratat o ocazie imensă singur cu portarul Gianluca Pagliuca. Câteva minute mai târziu, Roberto Baggio a marcat golul decisiv, iar Spania a fost eliminată. Deși a avut o carieră prolifică, Salinas a fost adesea amintit mai degrabă pentru acea ratare decât pentru multele sale goluri.[18]

După retragere

[modificare | modificare sursă]

După retragerea din activitate, Salinas a devenit comentator sportiv, colaborând cu RTVE și mai târziu cu laSexta.[19]

Viață personală

[modificare | modificare sursă]

Fratele mai mic al lui Julio, Patxi Salinas, a fost și el fotbalist profesionist, evoluând ca fundaș central pentru Athletic Bilbao și Celta Vigo. Ambii frați au debutat în prima ligă în sezonul 1982–1983.[20]

Cei doi au deținut recordul pentru cele mai multe apariții combinate în La Liga ale unor frați, cu un total de 849 de meciuri, cu 86 mai multe decât următorul cuplu celebru: Quini și Jesús Castro.[21]

Statistici ale carierei

[modificare | modificare sursă]

Club

[modificare | modificare sursă]
Apariții și goluri după club, sezon și competiție[22][23]
Club Sezon Ligă Cupa Națională Cupa Ligi Continental Total
Divizie Apps Goals Apps Goals Apps Goals Apps Goals Apps Goals
Athletic Bilbao 1982–83 La Liga 7 1 6 3 4 0 0 0 17 4
1983–84 6 0 2 2 2 1 0 0 10 3
1984–85 28 8 10 4 1 0 1 1 40 14
1985–86 27 4 6 2 0 0 3 3 36 9
Total 68 13 24 12 7 1 4 4 103 30
Atlético Madrid 1986–87 La Liga 38 15 6 2 – 3 1 47 18
1987–88 37 16 5 2 – – 42 18
Total 75 31 11 4 0 0 3 1 89 36
Barcelona 1988–89 La Liga 37 20 5 4 – 7 2 49 26
1989–90 34 15 7 2 – 4 1 45 18
1990–91 33 11 4 4 – 8 2 45 17
1991–92 17 7 2 0 – 5 2 24 9
1992–93 18 5 5 5 – 3 0 26 10
1993–94 7 2 4 2 – 1 0 12 4
Total 146 60 27 17 0 0 28 7 201 84
Deportivo 1994–95 La Liga 24 12 4 4 – 4 0 32 16
Sporting Gijón 1995–96 La Liga 38 18 4 4 – – 42 22
1996–97 16 6 2 0 18 6
Total 54 24 6 4 0 0 0 0 60 28
Yokohama Marinos 1997 J1 League 26 21 2 2 5 3 – 33 26
1998 21 13 0 0 3 1 – 24 14
Total 47 34 2 2 8 4 – 57 40
Alavés 1998–99 La Liga 22 4 0 0 – – 22 4
1999–2000 28 8 2 0 – – 30 8
Total 50 12 2 0 0 0 0 0 52 12
Totalul Carierei 464 186 76 43 15 5 39 12 594 246

International

[modificare | modificare sursă]
Apariții și goluri pentru echipa națională, defalcate pe ani[24]
Echipa Naționala An Apps Goluri
Spania 1986 10 5
1987 2 0
1988 8 1
1989 4 1
1990 5 1
1991 0 0
1992 1 0
1993 8 7
1994 12 7
1995 4 0
1996 2 0
Total 56 22
      Scorurile și rezultatele afișează mai întâi numărul de goluri al Spaniei; coloana de scor indică scorul după fiecare gol marcat de Salinas.[24][25]
Lista golurilor internaționale marcate de Julio Salinas
Nr. Dată Stadion Oponent Scor Rezultat Competiție
1 22 Ianuarie 1986 Estadio Gran Canaria, Las Palmas, Spania Uniunea Sovietică 1–0 2–0 Amical
2 19 Februarie 1986 Manuel Martínez Valero, Elche, Spania Belgia 2–0 3–0 Amical
3 26 Martie 1986 Ramón de Carranza, Cádiz, Spania Polonia 3–0 3–0 Amical
4 7 Iunie 1986 Tres de Marzo, Zapopan, Mexic Irlanda de Nord 2–0 2–1 Campionatul Mondial FIFA 1986
5 24 Septembrie 1986 El Molinón, Gijón, Spania Grecia 1–0 3–1 Amical
6 24 February 1988 La Rosaleda, Málaga, Spania Cehoslovacia 1–0 1–2 Amical
7 11 Octombrie 1989 Népstadion, Budapesta, Ungaria Ungaria 1–0 2–2 Calificări Campionatul Mondial 1990
8 26 Iunie 1990 Marc'Antonio Bentegodi, Verona, Italia Iugoslavia 1–1 1–2 Campionatul Mondial FIFA 1990
9 28 Aprilie 1993 Benito Villamarín, Seville, Spania Irlanda de Nord 1–1 3–1 Calificări Campionatul Mondial 1994
10 2–1
11 22 Septembrie 1993 Qemal Stafa, Tirana, Albania Albania 1–0 5–1 Calificări Campionatul Mondial 1994
12 3–0
13 4–1
14 13 Octombrie 1993 Lansdowne Road, Dublin, Irlanda Irlanda 2–0 3–1 Calificări Campionatul Mondial 1994
15 3–0
16 19 Ianuarie 1994 Balaídos, Vigo, Spania Portugalia 1–0 2–2 Amical
17 2 Iunie 1994 Ratina Stadion, Tampere, Finlanda Finlanda 2–0 2–1 Amical
18 10 Iunie 1994 Claude-Robillard, Montreal, Canada Canada 1–0 2–0 Amical
19 17 Iunie 1994 Cotton Bowl, Dallas, Statele Unite Coreea de Sud 1–0 2–2 Campionatul Mondial FIFA 1994
20 12 Octombrie 1994 City Stadium of Skopje, Skopje, Macedonia Republica Macedonă de Nord 1–0 2–0 Calificări Euro 1996
21 2–0
22 17 Decembrie 1994 Constant Vanden Stock, Brussels, Belgia Belgia 3–1 4–1 Calificări Euro 1996

Onoruri

[modificare | modificare sursă]
Julio Salinas în timpul unei sesiuni de antrenament.

Athletic Bilbao

  • La Liga: 1982–83, 1983–84
  • Copa del Rey: 1983–84
  • Supercopa de España: 1984 (acordată automat după câștigarea dublei)[26]

Barcelona

  • La Liga: 1990–91, 1991–92, 1992–93, 1993–94[1]
  • Copa del Rey: 1989–90[6]
  • Supercopa de España: 1991, 1992
  • Cupa Campionilor Europeni: 1991–92[1]
  • Cupa Cupelor UEFA: 1988–89[1]
  • Supercupa Europei: 1992

Deportivo

  • Copa del Rey: 1994–95

Spania Under-21

  • Locul II la Campionatul European Under-21 UEFA: 1984[27]

Individual

  • Trofeul Pichichi: 1983–84 (Segunda División)[2]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 3 4 5 6 7 8 Herrán, Alfonso (). „Julio Salinas: el futbolista incomprendido” (în spaniolă). Diario AS. Accesat în .
  2. 1 2 „Hemeroteca - El Mundo Deportivo - Home”. hemeroteca.mundodeportivo.com. Accesat în .
  3. ↑ „Hemeroteca - El Mundo Deportivo - Home”. hemeroteca.mundodeportivo.com. Accesat în .
  4. ↑ „Hemeroteca - El Mundo Deportivo - Home”. hemeroteca.mundodeportivo.com. Accesat în .
  5. ↑ País, El (), „Los jugadores del Atlético de Madrid Julio Salinas y Eusebio se comprometieron con el Barcelona”, El País (în spaniolă), ISSN 1134-6582, accesat în
  6. 1 2 „Spain - Cup 1990”. www.rsssf.org. Accesat în .
  7. ↑ Martín, Pedro (), El gran libro de los récords: 200 historias del fútbol español (în spaniolă), ROCA EDITORIAL, ISBN 978-84-944256-5-3, accesat în
  8. ↑ „Hemeroteca - El Mundo Deportivo - Home”. hemeroteca.mundodeportivo.com. Accesat în .
  9. ↑ „Hemeroteca - El Mundo Deportivo - Home”. hemeroteca.mundodeportivo.com. Accesat în .
  10. ↑ „Hemeroteca - El Mundo Deportivo - Home”. hemeroteca.mundodeportivo.com. Accesat în .
  11. ↑ „FCバルセロナ公式ウェブサイト-バルサ| FCBarcelona.jp| FCバルセロナ” (în japoneză). www.fcbarcelona.jp. Accesat în .
  12. ↑ Arri, Eduardo Ortiz de (), „Salinas castiga al Málaga”, El País (în spaniolă), ISSN 1134-6582, accesat în
  13. ↑ published, Robert O'Connor (). „What the heck happened to Alaves after 2001?” (în engleză). FourFourTwo. Accesat în .
  14. 1 2 „Julio Salinas: "Sufrí mucho por el fallo contra Italia"” (în spaniolă). Mundo Deportivo. . Accesat în .
  15. ↑ País, El (), „Muñoz selecciona a Chendo y a Julio Salinas contra la URSS”, El País (în spaniolă), ISSN 1134-6582, accesat în
  16. ↑ „ABC MADRID 23-01-1986 página 65 - Archivo ABC”. abc. . Accesat în .
  17. ↑ Pascual, Alfredo (). „Del utillero falangista al positivo de Calderé: nuestro Mundial 86 en diez episodios” (în spaniolă). elconfidencial.com. Accesat în .
  18. ↑ „En memoria de los 'nadies' y los 'malditos' | España | elmundo.es”. www.elmundo.es. Accesat în .
  19. ↑ „La Sexta ficha a Salinas, Kiko, Chapi Ferrer y Maceda”. www.infoperiodistas.info. Accesat în .
  20. ↑ Díaz, Mario (), „La 'vendetta' de los hermanos Salinas”, El País (în spaniolă), ISSN 1134-6582, accesat în
  21. ↑ „Hermanos de Primera | Cuadernos de Fútbol” (în spaniolă). www.cihefe.es. Arhivat din original la . Accesat în .
  22. ↑ „Julio Salinas” (în engleză). worldfootball.net. Accesat în .
  23. ↑ „Julio Salinas, Julio Salinas Fernández - Footballer | BDFutbol”. www.bdfutbol.com. Accesat în .
  24. 1 2 . eu-football.info https://eu-football.info/_player.php?id=18350. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  25. ↑ „Julio Salinas - Goals in International Matches”. www.rsssf.org. Accesat în .
  26. ↑ „Julio Gomes - Athletic Bilbao mostra que é possível resistir e, vez ou outra, ser feliz” (în portugheză). www.uol.com.br. Accesat în .
  27. ↑ UEFA.com. „History: England 2-0 Spain | UEFA Under-21 1984 Final” (în engleză). UEFA.com. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Julio_Salinas&oldid=17838713