Johnny Rebel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Johnny Rebel
Date personale
Nume la naștereClifford Joseph Trahan Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Moss Bluff⁠(d), Parohia Calcasieu, Louisiana, Louisiana, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Rayne⁠(d), Louisiana, SUA Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreț
cantautor
muzician Modificați la Wikidata
Gen muzicalmuzică country  Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce[*]​  Modificați la Wikidata
Case de discuriFlyright Records[*][[Flyright Records (record label)|​]]  Modificați la Wikidata
Discografie
Listă completăJohnny Rebel discography[*][[Johnny Rebel discography (albums and singles by Johnny Rebel)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Clifford Joseph Trahan (n. , Moss Bluff⁠(d), Parohia Calcasieu, Louisiana, Louisiana, SUA – d. , Rayne⁠(d), Louisiana, SUA), cunoscut sub numele de scenă Johnny Rebel și Pee Wee Trahan, a fost un cântăreț, compozitor și muzician american ale cărui melodii promovau supremația albă.[2] A lansat sub numele Johnny Rebel o serie de înregistrări în anii 1960 pentru casa de discuri Reb Rebel a producătorului J. D. „Jay” Miller⁠(d) ca reacție la mișcarea pentru drepturile civile⁠(d).[3] Cele 12 melodii rasiste erau caracterizate ca fiind o „satiră subtilă și amuzantă”.[4][5] Cântecele sale utilizau adesea insulta „nigger” și simpatizau cu segregarea rasială⁠(d), Ku Klux Klan și Statele Confederate ale Americii.

După pensionarea sa în 2003, Trahan a declarat că a urmat această carieră „doar pentru bani” și că „nu și-a propus să răspândească ură sau să creeze probleme”. Mai mult, acesta a susținut că „exista multă antipatie în acea perioadă – albii față de negri și negrii față de albi. Mulți oameni și-au schimbat opiniile de-a lungul anilor.”[6]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Clifford Joseph Trahan s-a născut în Moss Bluff, Louisiana pe 25 septembrie 1938, fiul lui Elizabeth Breaux Taylor și al lui Homer Trahan.[necesită citare] După divorțul părinților săi, s-a mutat cu mama sa în Crowley, Louisiana, și a devenit interesat de muzică; a primit prima chitară la vârsta de 12 ani. A absolvit Liceul Crowley în 1956.[7]

Cariera[modificare | modificare sursă]

Trahan era văr cu J. D. „Jay” Miller și a înregistrat mai multe cântece country sub pseudonimul Tommy Todd. Deoarece acele melodii nu au înregistrat un succes comercial, Trahan s-a mutat în Nashville, Tennessee, pentru a înregistra cântece pentru recent înființata Todd Records. S-a împrietenit cu Murray Nash, compozitorul cântărețului George Morgan⁠(d), și a înregistrat patru melodii - sub numele de „Jericho Jones” - pentru casa de discuri.[8]

Mai târziu, Trahan a lucrat ca inspector de șantier naval în Mississippi, apoi a revenit în Louisiana. Între timp, Miller înființase Reb Rebel Records, casă de discuri specializată pe muzică segregaționistă, și l-a îndemnat pe acesta să înregistreze câteva melodii sub pseudonimul Johnny Rebel.[9][10]

Primul lansare – a cincea pentru casa de discuri Reb Rebel – a fost un single de 45 RPM cu melodiile „Lookin’ for a Handout” și „Kajun Ku Klux Klan”. Mai târziu, a înregistrat cântecele „Nigger, Nigger”, „In Coon Town”, „Who Likes a Nigger?”, „Nigger Hatin' Me”, „Still Looking for a Handout”, „Some Niggers Never Die (They Pur Smell That Way), „Stay Away from Dixie” și „Move Them Niggers North”.[11]

Majoritatea melodiilor lui Trahan abordează subiecte rasiale. Puținele excepții includ „Keep a-Workin’ Big Jim” (despre încercările procurorului districtual din Louisiana, Jim Garrison⁠(d), de a rezolva asasinarea lui John F. Kennedy) și „(Federal Aid Hell!) The Money Belongs to Us” (o melodie critică la adresa programelor sociale federale ale Statelor Unite⁠(d)).[12]

Cântecele lui Johnny Rebel au devenit oarecum populare în unele bodegi⁠(d) din sudul țării, dar nu au fost niciodată difuzate la radio. Odată cu aparițiainternetului, o nouă generație a descoperit melodiile lui Rebel, iar Trahan l-a angajat pe Brad Herman, unul dintre fanii săi, ca manager în 2001. A înregistrat „Infidel Anthem” (o melodie despre Osama bin Laden și atentatele din 11 septembrie) și a promovat-o în cadrul emisiunii radio The Howard Stern Show⁠(d). Trahan a rupt în cele din urmă legăturile cu Herman, dar a lansat încă două albume în 2003.[13]

Viața personală și moartea[modificare | modificare sursă]

După pensionarea sa în 2003, Trahan a declarat că a urmat această carieră „doar pentru bani” și că „nu și-a propus să răspândească ură sau să creeze probleme”. Mai mult, acesta a susținut că „exista multă antipatie în acea perioadă – albii față de negri și negrii față de albi. Mulți oameni și-au schimbat opiniile de-a lungul anilor. Practic, mi-am schimbat opinia pe parcursul anilor până la un punct.”[14] Cu toate acestea, nu era de acord cu compensațiile pentru sclavie⁠(d): „De ce ar trebui să plătim despăgubiri pentru lucruri care s-au întâmplat în urmă cu 200 de ani? Am fost alungat din țara mea. [...] Strămoșii mei au fost alungați⁠(d) din Noua Scoție.”[14]

Trahan a murit în Rayne, Louisiana⁠(d), pe 3 septembrie 2016 la vârsta de 77 de ani.[15]

Discografie[modificare | modificare sursă]

Albume de studio[modificare | modificare sursă]

An Album
1971 For Segregationists Only
  • Lansat: 1971
  • Casa de discuri: Reb Rebel Records
2003 The Complete Johnny Rebel Collection
  • Lansat: 2003
  • Casa de discuri: Johnny Rebel Records
It's the Attitude, Stupid!
  • Lansat: 2003; 2006
  • Casa de discuri: Try It Man Records; Johnny Rebel Records

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b http://www.duhonfuneralhome.com/book-of-memories/2699945/trahan-clifford/service-details.php  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Tsioulcas, Anastasia (). „After Labels Object, White Nationalist Stormfront Radio Stops Using Johnny Cash”. NPR. Accesat în . 
  3. ^ Carpenter, Zoë (). „A History of Hate Rock From Johnny Rebel to Dylann Roo”. The Nation. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Bernard, Shane K. (). The Cajuns: Americanization of a People. Jackson, Mississippi: University Press of Mississippi. pp. 63–64. ISBN 9781604734966. 
  5. ^ Broven, John (). South to Louisiana: The Music of the Cajun Bayous. Gretna, Louisiana: Pelican. pp. 252–253. ISBN 0-88289-608-3. 
  6. ^ Pittman, Nick (). „Johnny Rebel Speaks”. The Advocate. 
  7. ^ Pittman, Nick (). „Johnny Rebel Speaks”. The Advocate. 
  8. ^ Pittman, Nick (). „Johnny Rebel Speaks”. The Advocate. 
  9. ^ Broven, John (). South to Louisiana: The Music of the Cajun Bayous. Gretna, Louisiana: Pelican. pp. 252–253. ISBN 0-88289-608-3. 
  10. ^ Pittman, Nick (). „Johnny Rebel Speaks”. The Advocate. 
  11. ^ Broven, John (). South to Louisiana: The Music of the Cajun Bayous. Gretna, Louisiana: Pelican. pp. 252–253. ISBN 0-88289-608-3. 
  12. ^ Pittman, Nick (). „Johnny Rebel Speaks”. The Advocate. 
  13. ^ Pittman, Nick (). „Johnny Rebel Speaks”. The Advocate. 
  14. ^ a b Pittman, Nick (). „Johnny Rebel Speaks”. The Advocate. 
  15. ^ „Johnny Rebel, American country singer, Died at 77 | | Dead Obituary”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Johnny_Rebel&oldid=16045337