Jean Grosu
Jean Grosu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] Botoșani, România |
Decedat | (87 de ani)[1] |
Cetățenie | România |
Ocupație | traducător |
Limbi vorbite | limba română limba cehă limba slovacă |
Note | |
Premii | Ordinul Meritul Cultural |
Modifică date / text |
Jean Grosu (n. , Botoșani, România – d. ) a fost un traducător și publicist român de etnie evreiască. A tradus din limbile cehă și slovacă.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Botoșani, în familia comerciantului de cereale Moise Grosu și al soției acestuia, Henrietta (n. Löbel). A urmat Școala primară (1925–1929) și Liceul „A.T. Laurian” (1929–1934) la Botoșani, apoi a studiat chimia industrială la Școala „T.G. Masaryk” din Zlín (Cehoslovacia) (1935–1939) și a urmat studii de drept (1946–1948), pe care însă nu le-a finalizat.[2]
A lucrat ca secretar general de redacție la revista Contemporanul (1946–1953), unde a debutat ca publicist, apoi a fost secretar general de redacție la Gazeta literară (1954–1958), redactor de proză la Luceafărul (1963–1965) și Viața Românească (1966–1975).[2] Cunoștințele de limbile cehă și slovacă i-au permis să ocupe un post în cadrul secției culturale a Ambasadei R. S. Cehoslovace la București (1953–1963).[3]
A publicat numeroase traduceri din literaturile cehă, slovacă și romandă, contribuind la popularizarea scriitorilor cehoslovaci și elvețieni în România. A tradus operele lui Jaroslav Hašek, Karel Čapek, Milan Kundera, Bohumil Hrabal, Jiří Marek și Václav Havel.[4] Cea mai celebră traducere este versiunea românească a romanului Peripețiile bravului soldat Švejk al lui Jaroslav Hašek, pe care a realizat-o în 1956 în colaborare cu Păstorel Teodoreanu și care a cunoscut mai multe reeditări.[3] A tradus numeroase piese de teatru, a dramatizat și adaptat pentru teatru radiofonic operele unor scriitori cehi (Jaroslav Hašek, Jan Otčenášek) și slovaci (Nataša Tanská, Peter Karvaš), a scris prefețele sau postfețele mai multor traduceri (în special ale operelor lui Karel Čapek, Jan Otčenášek și Josef Toman) și a alcătuit două antologii de literatură elvețiană (Proză scurtă elvețiană, 1981; Antologie lirică elvețiană, 1985). De asemenea, a publicat articole despre scriitorii cehoslovaci și elvețieni în revistele Tânărul scriitor, Teatrul, Gazeta literară, Secolul 20, Tribuna, Contemporanul, Magazin, Urzica, Almanahul literar, Viața Românească, Magazin istoric etc.[3]
A locuit o lungă perioadă într-un apartament de la ultimul etaj al unui bloc interbelic, cu pereți crăpați și tavan spart. În ciuda numeroaselor traduceri pe care le-a publicat, a dus în ultimii ani o existență modestă. În opinia sa, traducătorul este la rândul său un scriitor, care nu echivalează semantic un text, ci-l rescrie și interpretează potrivit propriei sensibilități.[5]
Distincții
[modificare | modificare sursă]Meritele sale de traducător i-au fost recunoscute de numeroase instituții culturale, care i-au oferit lui Jean Grosu următoarele premii și distincții: Medalia Societății Cehoslovace pentru Relații Internaționale (1965), Premiul Uniunii Scriitorilor Români (1970; 1991; 1995; 2000), Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor Cehoslovaci (1968), Premiul Ministerului Culturii al R.S. Cehoslovace (1976); medalia comemorativă „Karel Čapek” a Uniunii Scriitorilor Cehi (1990); Premiul Asociației Scriitorilor din București (2002) pentru traducerea romanului Nemurirea al lui Milan Kundera, Marele Premiu Bohemica al Asociației Scriitorilor Cehi (2000), Premiul Ministerului Culturii din România (2003)[3] și Medalia „Artis bohemiae amicis” a Ministerului Culturii al Republicii Cehe (2004) pentru promovarea literaturii cehe și sporirea renumelui culturii cehe în lume.[4]
A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria A – „Literatură”.[6]
Traduceri
[modificare | modificare sursă]Cărți
[modificare | modificare sursă]- Jan Drda, Baricada mută, nuvelă, Editura de Stat, București, 1949;
- Marie Majerová, Sirena, roman, Editura de Stat, București, 1950 (ed. a II-a, 1962);
- Jan Drda, Nuvele, E.S.P.L.A., 1951;
- Jiří Marek, Vorbește mama, povestiri, Editura Tineretului, București, 1953;
- Alena Bernasková, Drum deschis, roman, E.S.P.L.A., București, 1954;
- Božena Němcová, Bunicuța, roman, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955 (în colaborare cu Alice Gabrielescu; ed. a II-a, 1961);
- T. Svatopluk, Fără patron, roman, Editura Consiliului Central al Sindicatelor, București, 1955;
- Jaroslav Hašek, Peripețiile bravului soldat Švejk, roman, E.S.P.L.A., București, 1956 (în colab. cu Al. O. Teodoreanu; alte ed., fără mențiunea acestei colaborări: 1957; 1964; 1971; 1983; 1994; 1997; 2003);
- Jan Otčenášek, Copiii noștri, povestiri, Editura Tineretului, București, 1956;
- Peter Karvaš, Jumbo, elefantul alb, povestiri, E.S.P.L.A., București, 1959;
- Jiří Marek, Țara de sub Ecuator, note de călătorie, E.S.P.L.A., București, 1960;
- Jan Otčenášek, Romeo, Julieta și întunericul, roman, Editura Tineretului, București, 1961 (ed. a II-a, revăzută, 1972; ed. a III-a, 1979);
- Ladislav Mňačko, Moartea se numește Engelchen, roman, E.L.U., București, 1962 (ed. a II-a, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2007);
- Jaroslav Hašek, Abecedarul umorului, povestiri, E.L.U., București, 1963;
- Marie Majerová, Balada minerilor, roman, E.L.U., București, 1965;
- Karel Čapek, Krakatit, Editura Tineretului, București, 1967 (ed. a II-a, Cartea Românească, București, 1986);
- Josef Toman, După noi, potopul, roman, E.L.U., București, 1967 (ed. a II-a, revăzută, 1967; ed. a III-a, 1971);
- Peter Karvaš, De ochii noștri frumoși, povestiri, Editura Tineretului, București, 1968;
- Karel Čapek, Fabrica de absolut, roman, E.L.U., București, 1969 (ed. a II-a, 1986);
- Ladislav Ťažký, Amenmaria, roman, Editura Univers, București, 1970;
- Josef Toman, Don Juan, roman, Editura Univers, București, 1970;
- Rudo Moric, Povestiri din pădure, Editura Ion Creangă, București, 1971 (ed. a II-a, Editura Ion Creangă, București, 1978);
- Jan Burian - Bohumila Muchová, Misterioșii etrusci, Editura Meridiane, București, 1973;
- Jaroslav Hašek, Să râdem cu Jaroslav Hašek, antologie, Editura Minerva, București, 1973;
- Klára Jarunková, Singură la părinți, roman, Editura Tineretului, București, 1973;
- Jiří Marek, Panoptic de vechi întâmplări criminalistice, povestiri, Editura Univers, București, 1973;
- Karel Čapek, Echipa întâi, roman, Editura Albatros, București, 1974;
- Jarmila Loukotková, Sânge pentru cine?, roman, Editura Univers, București, 1974;
- Jan Otčenášek, Pe când în rai ploua, roman, Editura Eminescu, București, 1974 (ed. a II-a, Pe când în paradis ploua, Editura Minerva, București, 1979);
- Miloslav Stingl, Aventura marilor căpetenii indiene, Editura Meridiane, București, 1974 (în colaborare);
- Jan Kozák, Mariana Radvaková, roman, Editura Eminescu, București, 1976 (în colaborare);
- Donát Šajner, Amintirile unui ștreang, Editura Ion Creangă, București, 1976 (în colaborare);
- Jiří Marek, Panoptic de oameni păcătoși, povestiri, Editura Univers, București, 1977;
- Jiří Marek, Unchiul meu Ulise, roman, Editura Albatros, București, 1978 (ed. a II-a, Ed. Art, București, 2007);
- Johanna Spyri, Heidi, fetița munților, Editura Ion Creangă, București, 1978 (ed. a II-a, 1987; ed. a III-a, București, 1992);
- Franz Caspar, Fridolin, Editura Ion Creangă, București, 1980 (ed. a II-a, București, 1992);
- Josef Toman, Socrate, roman, Editura Univers, București, 1980 (în colaborare; ed. a II-a, Editura Minerva, București, 1987);
- Proză scurtă elvețiană, antologie, Editura Minerva, București, 1981;
- Jan Šmíd, Bucuriile curate ale vieții mele, roman, Editura Albatros, București, 1981;
- Karel Josef Beneš, Viața furată, roman, Editura Eminescu, București, 1982 (ed. a II-a, rev., Editura Victoria, 1992);
- Jiří Marek, Panoptic praghez, povestiri, Editura Univers, București, 1983;
- Jan Kozák, Vânător în taiga, roman, Editura Albatros, București, 1983 (în colaborare);
- Jaroslav Hašek, Supliment vesel duminical, antologie, Editura Univers, București, 1984;
- Jakob Streit, Martin și albinele, Editura Ion Creangă, București, 1984 (ed. a II-a, Editura Universal Dalsi, București, 1996);
- Antologie lirică elvețiană, Editura Minerva, București, 1985;
- Jan Kozák, Adam și Eva, roman, Editura Univers, București, 1985;
- Bohumil Hrabal, O minune în fiecare zi, antologie, Editura Univers, București, 1986;
- Jiří Marek, Tristan sau reflecții despre iubire, roman, Editura Univers, București, 1987 (ed. a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2005);
- Odette Renaud-Vernet, Xannt, povestiri fantastice, Editura Albatros, București, 1987;
- Jaroslav Hašek, Povestiri vesele, Editura Cartea Românească, București, 1988;
- Jan Kozák, Samurul negru – ursul cafeniu, roman, Editura Albatros, București, 1989;
- Nataša Tanská, Scrisori cu postscriptum, teatru, Editura Univers, București, 1989;
- Václav Havel, Despre identitatea umană, eseuri, Editura Paideia, București, 1990;
- Václav Havel, Ispita : 7 piese, teatru, Editura Cartea Românească, București, 1991;
- Roman Ráž, Vânzătorul de umor, roman, Editura Univers, București, 1991 (ed. a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2004);
- Milan Kundera, Ridicole iubiri, Editura Univers, București, 1991 (ed. a II-a, rev., Iubiri caraghioase, Editura Humanitas, București, 2002);
- Milan Kundera, Gluma, Editura Univers, București, 1992 (ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2002);
- Ana Simon, Memoria stelelor, roman, Editura Eurobit, Timișoara, 1994;
- Milan Kundera, Viața e în altă parte, roman, Editura Univers, București, 1995 (ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2003);
- Milan Kundera, Valsul de adio, Editura Univers, București, 1996 (ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2004);
- Avigdor Dagan, Bufonii Curții, Editura Hasefer, București, 1997;
- Václav Havel, Viața în adevăr, Editura Univers, București, 1997;
- Milan Kundera, Cartea râsului și a uitării, Editura Univers, București, 1998;
- Milan Kundera, Insuportabila ușurătate a ființei, Editura Univers, București, 1999 (ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2005);
- Bohumil Hrabal, Minunea noastră cea de toate zilele, Editura Univers, București, 2000 (ed. a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2004);
- Bohumil Hrabal, L-am servit pe regele Angliei, Editura Univers, București, 2000 (ed. a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2004; ed. a III-a, București, 2012);
- Václav Havel, Opera calicilor, teatru, Editura Univers, București, 2000;
- Milan Kundera, Nemurirea, Editura Humanitas, București, 2002;
- Jaroslav Hašek, Efectul muzicii asupra animalelor, Editura Paralela 45, Pitești, 2004;
- Dominik Tatarka, Jilțuri de nuiele, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2005;
- Bohumil Hrabal, Amăgitorii, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2006;
- Bohumil Hrabal, Perlă dosită, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2006;
- Bohumil Hrabal, Cuvioasa întristare, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2007;
- Bohumil Hrabal, Serbările ghioceilor, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2007 (în colaborare);
- Roman Ráž, Flagrant delict, Editura Paralela 45, Pitești, 2007;
- Jaroslav Seifert, Toate frumusețile lumii, Editura Art, București, 2007 (ed. a II-a, 2012);
- Jaroslav Hašek, Serata abstinenților sau distracție americană, Editura Ar, București, 2008.
Piese de teatru
[modificare | modificare sursă]- Peter Karvaš, Diplomații, teatru, București, 1959;
- Peter Karvaš, Liturghia de la miezul nopții, teatru, București, 1960 (reeditări în 1961 și 1963);
- Ludvík Aškenazy, Oaspetele, teatru, București, 1961;
- Bohuslav Březovský, Vârsta primejdioasă, teatru, București, 1961;
- B. Blazek, Prea mult pentru o seară, teatru, București, 1962;
- Peter Karvaš, Antigona și ceilalți, teatru, București, 1962;
- Pavel Kohout, A treia soră, teatru, București, 1963;
- Jan Drda, Dracul uitat, 1963–1965;
- Václav Havel, Garden Party, teatru, București, 1965;
- Peter Karvaš, Peruca cea mare, teatru, 1965;
- Ladislav Smoček, Labirintul, București, 1967;
- Ivan Klíma, Castelul, Secolul 20, București, 1969;
- Alena Vostrá, Cine sapă groapa altuia, București, 1969;
- Peter Karvaš, Șapte martori, teatru, București, 1970 (reeditări în 1980 și 1982);
- Osvald Zahradník, Solo pentru un orologiu, 1974;
- Nataša Tanská, Lecția de engleză, 1975–1995;
- Jiří Voskovec – Jan Werich, Nord contra Sud, București, 1976;
- Ján Solovič, Aventura păguboșilor, teatru, București, 1979;
- Josef Toman, Apa vie, 1982;
- Mousse Boulanger, Crinul, 1983;
- Nataša Tanská, Duelul, București, 1984;
- Nataša Tanská, Scrisoarea, teatru, București, 1984;
- Jan Otčenášek, Romeo, Julieta la sfârșit de noiembrie, 1984;
- Nataša Tanská, Între cinci și șapte, 1984–1985;
- Miroslav Horníček, Șah la bărbați, 1985 (17 mai 1992 – premieră la Botoșani);
- Miroslava Tomanová, Dispariția Titanicului, 1986;
- A. P. Allini, Frumoasele joi ale Emiliei, 1988;
- Nataša Tanská, Congresul, 1989;
- Václav Havel, Audiență – Vernisajul – Protestul, 1990;
- Václav Havel, Ispita, teatru, București, 1991;
- Václav Havel, Havel Story, 1991;
- Václav Havel, Largo desolato, 1991;
- Peter Karvaš, Un regat pentru un asasin, 1991;
- A. P. Allini, Coleopterul, 1991;
- Marie Majerová, O fetiță numită Robinson, 1993;
- Václav Havel, Caruselul, 1997;
- Václav Havel, Ispita, 2002.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Jean Grosu, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ a b Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, vol. I (A–L), Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 695.
- ^ a b c d Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, vol. I (A–L), Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 696.
- ^ a b C. M. Savu (), „Traducătorul Jean Grosu primeste Medalia „Artis bohemiae amicis" de la Ministerul Culturii din Republica Cehă”, Curierul Național, arhivat din original la , accesat în
- ^ Viorel Ilișoi (), „Veste, poveste (11). Celebrul anonim”, Jurnalul Național, accesat în
- ^ „Decretul nr. 33 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural, publicat în Monitorul Oficial nr. 169 din 26 februarie 2004”, Legislatie.just.ro, accesat în
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, vol. I (A–L), Ed. Paralela 45, București, 2004, pp. 695–697. ISBN: 973-697-758-7