Jean Béguin
| Jean Béguin | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1550[1][2][3][4]  Lorena, Franța |
| Decedat | 1620 (70 de ani)[1][2][3][4] Paris, Regatul Franței |
| Ocupație | chimist |
| Limbi vorbite | limba franceză |
Modifică date / text  | |
Jean Beguin (n. 1550 – d. 1620) a fost un iatrochimist, cel mai bine cunoscut pentru lucrarea sa științifică (un fel de manual) din 1610, Tyrocinium Chymicum (Introducere în chimie sau Elementele chimiei)[5], care este considerată a fi una dntre cele mai bune cărți de introducere în chimie scrise în epoca de pionerat modern a acestei științe.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Jean Béguin s-a născut în jurul anului 1550 în Lorena. Se pare că a primit o bună educație clasică.
A venit să se stabilească la Paris ca apotecar (precursor al farmaciștilor de azi). A obținut de la Henri IV titlul de capelan al regelui[6], semn de protecție regală[7]. Astfel, Béguin a devenit farmacistul și medicul lui Henri IV, dar și apotecarul lui Ludovic al XIII-lea al Franței. A călătorit în Germania și Ungaria, unde a vizitat minele de aur din Banská Štiavnica (sau Schemnitz).
Elementele de chimie, ediția din 1615[modificare | modificare sursă]
Această lucrare poate fi considerată ca primul tratat de chimie scris într-un limbaj clar și ușor de înțeles de către profan. El rupe astfel definitiv de practicile ermetice ale alchimiștilor.
La începutul secolului al XVII-lea, chimia nu-și rupsese încă complet lanțurile cu alchimia. Béguin indică, de asemenea, că termenii „alchimie” sau „spagyrie” sunt, de asemenea, adecvați pentru munca sa. Chimistul francez precizează că chimia este o știință experimentală, clar separată de cercetarea alchimică a „marii lucrări”.
Lucrarea prezintă tehnicile (al)chimice ale paracelsienilor păstrând în același timp o distanță față de filosofia naturală a „inspirației creștine” a lui Paracelsus. Pretinzând că este contrar lui Aristotel și Galien, el încearcă o conciliere între medicii umaniști galeniști și doctorii paracelsieni. Acolo unde Paracelsus, cu loviturile sale strălucitoare eșuase, putem considera că Jean Béguin a reușit să obțină acceptarea unor inovații interesante de la Paracelsus.
Găsim în această lucrare una dintre primele utilizări în limba franceză a termenului „alcool” pentru a desemna produsul unei etape de distilare a vinului:
- „Când pulberea sau varul devin impalpabile, ca făina foarte subtilă, ei [produsele chimice] o numesc alcool, cuvânt pe care îl folosesc și pentru a exprima spiritul foarte subtil al vinului și de multe ori rectificat, pe care îl numesc „ Alcool de vin'.”
Acest nou sens a fost introdus pentru prima dată în germană de către Paracelsus sub forma de „alkohol vini.”
În această carte, el descrie sinteza acetonei, pe care o numește spiritul de foc al lui Saturn și pe care o pregătește prin piroliza acetatului de plumb (sau sare a lui Saturn).
Precursor al reacțiilor chimice[modificare | modificare sursă]
În ediția din 1615 al aceluiași manual, Beguin a construit prima reacție chimică, vreodată menționată, sub forma unei diagrame simple, dar corecte, indicând rezultatul reacțiilor cu doi sau mai mulți reactanți. [8]
Rescrierea modernă a uneia din acele faimoase diagrame, explicând reacția unui sublimat coroziv, a diclorurii de mercur (HgCl2) cu sulfura de stibiu – cunoscut și ca antimoniu (Sb2S3), este prezentată mai jos,[9]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Jean Béguin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Jean Beguin, Early Modern Letters Online
- ^ a b Jean Béguin, Autoritatea BnF
- ^ a b Jean Beguin, Catalogue of the Library of the Pontifical University of Saint Thomas Aquinas
- ^ en Ediție digitală
- ^ Didier Kahn (). CNRS editions, ed. Chimia și alchimia fixă și volatilă, de la Paracelsus la Lavoisier. p. 238. zero width space character în
|titlu=la poziția 25 (ajutor) - ^ Michaud Frères, ed. (). Biografie universală, antică și modernă. Paris. Parametru necunoscut
|accesat=ignorat (posibil,|access-date=?) (ajutor); Parametru necunoscut|citeste online=ignorat (ajutor); Parametru necunoscut|limba=ignorat (ajutor); Parametru necunoscut|total pagini=ignorat (ajutor); Parametru necunoscut|trece=ignorat (ajutor); - ^ en Bergman, Torbern (). Dissertation Elective. Routledge. ISBN 0-7146-1592-7.
- ^ en Crosland, M.P. (). „The use of diagrams as chemical 'equations' in the lectures of William Cullen and Joseph Black”. Annals of Science. 15 (2): 75–90. doi:10.1080/00033795900200088.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- fr Béguin, Jean (), Les Elemens de Chymie de Maistre Jean Béguin (în franceză), Paris: Mathieu le Maistre
- en „Jean Beguin and his Tyrocinium chymicum”, Annals of Science, 2,
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en Biografie Jean Beguin — Biografii ale lui Eric Weisstein din seria World of Scientific Biography – Lumea biografiilor științifice
