Iuliu Popescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Iuliu Popescu
Date personale
Născut1870
Jucu de Jos, județul Cluj
Decedat1959
Turda, județul Cluj
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Iuliu Popescu (n. 1870, Jucu de Jos, județul Cluj – d. 1959, Turda, județul Cluj) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918 [1]:p. 82 [2].

Biografie[modificare | modificare sursă]

A urmat studiile liceale la Cluj și cursurile Facultății de Drept la Cluj și Budapesta, unde își ia și examenul de avocat. În cursul anului 1903 se stabilește în Turda, practicând avocatura. A activat și sprijinit cele două asociații culturale ale orașului, „Societatea Române de Lectură” și Despărțământul ASTREI din Turda [1]:p. 82.

În toamna anului 1918, prin inițiativa și activitatea sa a luat ființă în Turda Consiliul Național Român și Garda Națională a României, fiind ales președinte al Consiliului. A condus marea masă a poporului român din Turda la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia [3]:p. 282.

După 1918 intră în magistratură, fiind numit consilier la Curtea de Apel din Cluj și mai târziu la Înalta Curte de Casație și Justiție din București. La începutul anului 1930 este numit consilier la Curtea de Conturi din București, funcționând în această calitate până în 1935, când, pensionându-se pentru limită de vârstă, se întoarce la Turda [3]:p. 282.

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a fost delegat al Cercului electoral Turda [1]:p. 82.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998.
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  3. ^ a b Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918, Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. I, Editura Academiei Române, București.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998.
  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7.
  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II).

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993.
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]