István Szabó
István Szabó | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (82 de ani) Budapesta, Ungaria |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | regizor de film scriitor scenarist actor de film prozator[*] ![]() |
Alma mater | Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din Budapesta |
Premii Oscar | |
Cel mai bun film străin (1982) pentru Mefisto ![]() | |
Premii Globul de Aur | |
' | |
Alte premii | |
Premiul Kossuth (1975) premiul Balázs Béla[*] (1967) Kölcsey memorial plaque[*] (1998) Medalia Goethe[*] (1994) Medal of Pushkin[*] (2005) Master of Hungarian Motion Picture[*] (2007) Artist emerit al Ungariei[*] (1982) David di Donatello (1982) pentru Mefisto Great Artist of Hungary Award[*] (1985) Haztörekvés m-díj[*] (2001) Ordinul de Merit maghiar în grad de comandor cu stea[*] (2002) National Artist Award[*] (2014) European Film Award for Best Screenwriter[*] (1992) pentru Édes Emma, drága Böbe[*] European Film Award for Best Screenwriter[*] (1999) pentru Sunshine[*] ![]() | |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
István Szabó (n. 18 februarie 1938) este un regizor maghiar, singurul regizor maghiar câștigător al unui premiu Oscar.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- 1963 : Te, short-film
- 1964 : Age of dreaming (Álmodozások kora)
- 1966 : Tata (Apa)
- 1970 : Poveste de dragoste (Szerelmesfilm)
- 1973 : Tűzoltó utca 25.
- 1976 : Budapest Tales
- 1980 : Bizalom
- 1980 : Der grüne Vogel
- 1981 : Mefisto (Mephisto)
- 1985 : Colonelul Redl
- 1988 : Hanussen
- 1991 : Întâlnire cu Venus (Meeting Venus)
- 1992 : Édes Emma, drága Böbe
- 1999 : Sunshine
- 2001 : Taking Sides- Der Fall Furtwängler
- 2002 : Tíz perc
- 2004 : Julia (Csodálatos Júlia)
- 2006 : Relatives (Rokonok)
- 2011 : Ușa (The Door)
Note[modificare | modificare sursă]
Subiecte controversate din biografie[modificare | modificare sursă]
La 26 ianuarie 2006, o controversă a izbucnit în săptămânalul maghiar Élet és Irodalom („Viața și literatura“). Revista afirma că Szabó ar fi fost „agent“ al poliției secrete a Republicii Ungare, pe vremea regimului Kádár. István Szabó a trebuit să scrie rapoarte cu privire la colegii săi foștii de la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică (a scris 48 de astfel de rapoarte). Pus pe lista neagră pe temeiul unor dovezi compromițătoare, Szabó a fost forțat sa lucreze ca un „agent“ timp de doar un an după revolta de la Budapesta din 1956. Szabó a recunoscut faptele, a susținut că a făcut aceasta „pentru a-l salva de la spânzurătoare pe tovarășul său revoluționar Pál Gábor și pe sine însuși“. În februarie 2006, cu prilejul prezentării filmului său Rokonok, Koltai Lajos și patru din foștii studenți despre care a dat rapoarte, au ținut o conferință de presă pentru a povesti amintirile lor din Ungaria post-revoluționară din anii 1950 și au declarat că nu îi poartă pică în vreun fel lui Szabó.