Irina Odăgescu-Țuțuianu
Irina Odăgescu-Țuțuianu | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (88 de ani)[1][2] ![]() București, România[3] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | compozitoare profesoară de muzică[*] profesoară universitară[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Studii | Universitatea Națională de Muzică București ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Irina Odăgescu-Țuțuianu (n. , București, România) este o compozitoare română, profesoară la Universitatea Națională de Muzică București.
Studii
[modificare | modificare sursă]În perioada 1957-1963 a studiat la Conservatorul din București,[4] cu Ioan Chirescu – teorie-solfegfii, cu Paul Constantinescu și Alexandru Pașcanu – armonie, cu Zeno Vancea – istoria muzicii, cu Myriam Marbé – contrapunct, cu Tudor Ciortea – forme muzicale, cu Alfred Mendelsohn și Tiberiu Olah – compoziție, cu Anatol Vieru – orchestrație, cu Vinicius Grefiens – citire de partituri, cu Emilia Comișel – folclor.
În 1972 și 1976, a urmat cursuri de specialitate la Internationale Ferienkurse für Neue Musik din Darmstadt.[5][4]
Activitate
[modificare | modificare sursă]A fost redactor muzical la Editura Muzicală din București între 1964-1965, profesoară de pian la Școala de artă nr. 5 București, între 1965-1967, asistentă la catedra de citire de partituri la Conservatorul din București din anul 1967. A publicat studii și articole în: Muzica, Steaua roșie (Tg. Mureș). A susținut conferințe și comunicări științifice.[6]
În cariera sa, Irina Odăgescu-Țuțuianu a abordat genuri muzicale diferite, în afară de operă, practicând un modernism de factură moderată. Cel mai mult s-a dedicat muzicii corale, prin care a continuat tradiția corală clasică românească și a inovat prin introducerea intonației folclorice.[7] Genul predilect de exprimare muzicală a fost poemul, fiind cunoscută pentru poemele sale corale.[8]
Creația sa, care a îmbinat într-un mod echilibrat tradiția cu modernitatea, a fost distinsă cu premii naționale și internaționale de compoziție (Columbia, Italia, Austria).
Compoziții
[modificare | modificare sursă]Muzică vocal-simfonică
Tinerețe – 1963
Muzică simfonică
Noapte de august – 1964
Passacaglia pentru orchestră – 1966
Unio, poem simfonic – 1968
Muzică de cameră
Variațiuni pentru pian pe o temă populară din Bihor – 1961
Cvartet de coarde – 1963
Rondo-toccata pentru pian – 1964
Patru piese pentru pian dedicate copiilor – 1966
Sonată pentru vioară și pian – 1967
Scherzo-toccata pentru pian – 1968
Improvizații pentru orgă și violoncel – 1969
Muzică corală
În noi străluce tinerețea – 1962
De două decenii – 1964
Cântec eroilor căzuți – 1965
Oglindire – 1968
Muzică vocală
Cântând partidului slavă – 1960
Slăvită, fii, Republică Socialistă România! – 1967
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Irina Odăgescu-Țuțuianu, Musicalics
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ https://www.presencecompositrices.com/compositrice/odagescu-irina Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b „Irina Odăgescu-Țuțuianu” (în engleză). Discogs. Accesat în .
- ^ „23-27 mai - săptămâna compozitoarelor Irina Odăgescu-Țuțuianu și Liana Alexandra la "Sunete contemporane"”. Radio România Muzical. Accesat în .
- ^ Cosma, Viorel (). Muzicieni români: compozitori şi muzicologi: lexicon. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor. p. 337.
- ^ Radu-Ţaga Consuela. „Portret componistic Irina Odăgescu-Țuțuianu”. Studiul artelor și culturologie: istorie, teorie, practică – Nr. 1 (34), 2019. Accesat în .
- ^ „Irina Odăgescu Ţuţuianu - 80”. Radio România Muzical. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Cosma, Viorel. Muzicieni români: compozitori și muzicologi: lexicon. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1970
- Georgeta Ștefănescu-Barnea: Spre ethosul românesc prin creațiile pentru pian de ieri și de azi, pag. 80, Editura Fundației România de Mâine, 2007, ISBN 978-973-725-578-5
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Site-ul UCMR: Irina Odăgescu-Țuțuianu Arhivat în , la Wayback Machine.
- http://www.event-tv.ro/eveniment/irina-odagescu Arhivat în , la Wayback Machine.