Ionel Pop

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ionel Pop
Ionel Pop 1934.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (95 de ani) Modificați la Wikidata
Religie Biserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata

Ionel Pop (n. 24 noiembrie 1889, Gherla, comitatul Solnoc-Dăbâca -– 27 ianuarie 1985) a fost un avocat, om politic și scriitor român, strănepot al lui Simion Bărnuțiu (1808-1864) și nepot al lui Iuliu Maniu (1873-1953), alături de care a activat pentru înfăptuirea idealului de unitate națională.[1]

Participă ca „deputat ales” al cercului electoral Mureș–Uioara, din județul Alba de Jos, făcând parte din notarii constituantei, apoi membru numit al Marelui Sfat Național și unul din secretarii acestui parlament provizoriu al Transilvaniei.

Tatăl lui, dr. Ioan Pop, a fost profesor la Seminarul Teologic din Gherla. Mama, Elena, a fost sora lui Iuliu Maniu (1873-1953). După tată își are originea în Poiana Ilvei, strămoșii lui fiind țărani grăniceri.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A terminat Liceul din Blaj (1904-1907), după care a absolvit Facultatea de Drept și s-a întors la Blaj, ca avocat al mitropoliei, succedându-i în această funcție unchiului său, Iuliu Maniu. A luat parte cu însuflețire la Serbările Astrei: la semicentenar, în 1911, la Blaj și la pregătirea Marii Uniri de la 1918, făcând parte din Consiliul Național Român din Blaj cu rol hotărâtor în pregătirea acestui eveniment.

Despre Serbările semicentenare ale Astrei, s-a publicat chiar în anul următor, 1912, un amplu volum Serbările de la Blaj, ce cuprinde cronica acelor mărețe zile, în care Victor Eftimiu, prezent și el atunci la Blaj, vedea prefigurarea Marii Uniri a românilor.

Operă literară[modificare | modificare sursă]

  • După focul de armă, București, 1956;
  • Capra neagră, București, 1957;
  • Vulpea, București, 1957;
  • Din fauna noastră, București, 1959;
  • Întâlniri cu animale, prefață de Demostene Botez, București, 1960;
  • Hoinăreli prin natură (în colaborare cu Demostene Botez), București, 1961;
  • Instantanee din viața animalelor, București, 1964;
  • Pași prin lumea păsărilor, București, 1965;
  • Vânătorul și natura, București, 1969;
  • Întâlniri neaștep­tate, București, 1970;
  • Mamifere din România (în colaborare cu Vasile Homei), I-II, București, 1971;
  • De la urs la pănțăruș, București, 1972;
  • Îmi aduc aminte, ilustrații de Florin Creanga, Cluj, 1972;
  • Vânători - oameni și câini, prefață de Șerban Cioculescu, București, 1972;
  • Poienița ielelor, București, 1974;
  • O palmă de râu și niște istorii vânătorești, prefață de Titus Popovici, București, 1978;
  • Un ochi râde, altul plânge, București, 1981;
  • Priviri în atelierul naturii, București, 1982;
  • Văpaia, București, 1984;
  • Povestiri vânătorești, București, 1986;
  • Inima pădurii, București, 1986.

Ediții in limbi străine

  • Streifzuge durch die Natur, Editura Tineretului, 1967 (cu Demostene Botez);
  • Unerwartete Begegnungen, Editura Ion Creanga, 1973;
  • Recontres avec les betes, Delachaux & Niestle, 1973;
  • Vom Bären zum Zaunkönig, Editura Ion Creanga, 1978;
  • Kleine Freundschaften, Editura Kriterion, 1981;
  • Schritte durch die Vogelwelt, Editura Ion Creanga, 1989.

Inedite:

  • Revista "Carpatii" (1933 - 1947), 1933;
  • Din toamna in toamna ... (manuscris), 1964;
  • Genius Loci (manuscris original), 1966;
  • Cu pusca si cu undita (manuscris), 1969;
  • Pozne - Spovedanie (manuscris), 1971;
  • Scrisori catre Dumitru Anitei vol. I, 1971;
  • Biografia revistei "Carpatii" din Cluj, 1977;
  • Monografia revistei "Carpatii" , 1977;
  • Scrisori catre Dumitru Anitei vol. II, 1978 (cu C. Rosetti-Balanescu);
  • La hotarul umbrelor (manuscris), 1979;
  • Norme de etica vanatoreasca, A.J.V.P.S. Timis, 1994;
  • Etica vanatoreasca, A.J.V.P.S. Timis, 1995.

Referințe[modificare | modificare sursă]