Ionel Pop

Ionel Pop
Date personale
Născut	24 noiembrie 1889 Gherla, Județul Cluj, Austro-Ungaria
Decedat	27 ianuarie 1985 (95 de ani)
Cetățenie	Austro-Ungaria  Regatul României  România
Religie	Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Ocupație	scriitor politician jurist
Limbi vorbite	română maghiară germană

Ionel Pop (n. 24 noiembrie 1889, Gherla, Cluj; d.27 ianuarie 1985, București) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, avocat și prolific scriitor român de literatură cinegetică.

Biografie

Tatăl său, pr. dr. Ioan Pop (1859-1901) a studiat teologia la Viena şi a fost preot-profesor la Seminarul teologic greco-catolic din Gherla, vicar foraneu de Rodna şi paroh de Năsăud. Mama sa, Elena, a fost sora lui Iuliu Maniu (1873-1953). După tată, Ionel Pop își are originea în Poiana Ilvei, strămoșii lui fiind țărani grăniceri. Din partea mamei, a fost strănepotul lui Simion Bărnuțiu (1808-1864) și nepot al lui Iuliu Maniu (1873-1953), alături de care a activat pentru înfăptuirea idealului de unitate națională. După moartea prematură a tatălui, survenită când Ionel Pop avea doar doisprezece ani, Iuliu Maniu (numit în familie ,,Unchiuțul") s-a ocupat de creşterea copiilor surorii sale, fiindu-le ca un tată. În 1916 s-a căsătorit cu Margareta Hodoş (descendentă a lui Simion Balint), iar la 23 februarie 1917 li s-a născut singurul copil, Iosif ,,Pitu” Pop.

Educație

În privința studiilor, a terminat Liceul din Blaj (1904-1907), după care a studiat dreptul la Graz și Budapesta și s-a întors la Blaj, ca avocat al Mitropoliei, succedându-i în această funcție unchiului său, Iuliu Maniu. A luat parte cu însuflețire la Serbările ASTRA, la semicentenar, în 1911, desfășurate la Blaj, precum și la pregătirea Marii Uniri de la 1918, făcând parte din Consiliul Național Român din Blaj, având un hotărâtor în organizarea acestui eveniment.

Despre Serbările semicentenare ale ASTREI, s-a publicat chiar în anul următor, 1912, un amplu volum intitulat Serbările de la Blaj, ce cuprinde cronica acelor mărețe zile, în care Victor Eftimiu, prezent și el atunci la eveniment, vedea prefigurarea Marii Uniri a românilor.

După evenimentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, a continuat să profeseze ca avocat, implicându-se uneori și în viața politică. În perioada 1952-1955 a fost închis fără proces de către comuniști, anterior fiind izgonit din casa sa din Cluj şi mutat forțat într-un grajd de la marginea oraşului. După eliberare, nu a mai putut profesa ca avocat şi a fost forțat să se reprofileze. Astfel, a devenit un scriitor destul de prolific, principala tematică abordată fiind legată de lumea animalelor. A decedat în 1985 la București, însă a fost înmormântat, conform dorinței sale, la Blaj, la înmormântare slujind şi preotul greco-catolic Matei Boilă.

Activitate politică

Participă la Marea Unire ca notar și „deputat ales” al Cercului electoral Mureș-Uioara, din comitatul Alba de Jos, făcând parte din notarii constituantei, iar apoi ca membru numit al Marelui Sfat Național și unul din secretarii acestui parlament provizoriu al Transilvaniei.

La 9 octombrie 1944, prin Decret regal, a fost numit în postul de Înalt Comisar al Comisariatului pentru administrarea regiunilor eliberate ale Transilvaniei, cu grad și răsponsabilitate de ministru.

Operă literară

Ionel Pop și Mihail Sadoveanu la o vânătoare din 1937.

• După focul de armă, București, 1956;
• Capra neagră, București, 1957;
• Vulpea, București, 1957;
• Din fauna noastră, București, 1959;
• Întâlniri cu animale, prefață de Demostene Botez, București, 1960;
• Hoinăreli prin natură (în colaborare cu Demostene Botez), București, 1961;
• Instantanee din viața animalelor, București, 1964;
• Pași prin lumea păsărilor, București, 1965;
• Vânătorul și natura, București, 1969;
• Întâlniri neaștep­tate, București, 1970;
• Mamifere din România (în colaborare cu Vasile Homei), I-II, București, 1971;
• De la urs la pănțăruș, București, 1972;
• Îmi aduc aminte, ilustrații de Florin Creanga, Cluj, 1972;
• Vânători - oameni și câini, prefață de Șerban Cioculescu, București, 1972;
• Poienița ielelor, București, 1974;
• O palmă de râu și niște istorii vânătorești, prefață de Titus Popovici, București, 1978;
• Un ochi râde, altul plânge, București, 1981;
• Priviri în atelierul naturii, București, 1982;
• Văpaia, București, 1984;
• Povestiri vânătorești, București, 1986;
• Inima pădurii, București, 1986.
• Caleidoscop, Editura Honterus, Sibiu, 2018
• Un martor al Marii Uniri (volum care reuneşte Despre bătrânii noştri şi Genius loci, cărora li se adaugă şi alte scrieri) Editura Corint Books, București, 2018

Ediții in limbi străine

• Streifzuge durch die Natur, Editura Tineretului, 1967 (cu Demostene Botez);
• Unerwartete Begegnungen, Editura Ion Creanga, 1973;
• Rencontres avec les bêtes, Delachaux & Niestle, 1973;
• Vom Bären zum Zaunkönig, Editura Ion Creanga, 1978;
• Kleine Freundschaften, Editura Kriterion, 1981;
• Schritte durch die Vogelwelt, Editura Ion Creanga, 1989.

Inedite:

• Revista "Carpații" (1933 - 1947), 1933;
• Din toamnă în toamnă ... (manuscris), 1964;
• Genius Loci (manuscris original), 1966 (publicat în volumul Un martor al Marii Uniri Editura Corint Books, București, 2018)
• Cu pușca și cu undița (manuscris), 1969;
• Pozne - Spovedanie (manuscris), 1971;
• Scrisori către Dumitru Anitei vol. I, 1971;
• Biografia revistei "Carpații" din Cluj, 1977;
• Monografia revistei "Carpatii", 1977;
• Scrisori către Dumitru Anitei vol. II, 1978 (cu C. Rosetti-Balanescu);
• La hotarul umbrelor (manuscris), 1979;
• Norme de etica vanatoreasca, A.J.V.P.S. Timiș, 1994;
• Etica vânătorească, A.J.V.P.S. Timiș, 1995.