Sari la conținut

Ion Codiță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Codiță
Date personale
Nume la naștereИван Сергеевич Кодица
Născut19 aprilie/1 mai 1899
Corjova, ținutul Chișinău, gubernia Basarabia, Imperiul Rus
Decedat9 mai 1980
Chișinău, RSS Moldovenească, URSS
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiesindicalist[*]
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă Modificați la Wikidata
Al 2-lea Președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești
În funcție
28 martie 1951 – 3 apilie 1963
Precedat deFiodor Brovko
Succedat deKiril Iliașenko
Ministru al industriei RSS Moldovenești
În funcție
1950 – 1951

Premiivezi Distincții
Partid politicPartidul Comunist al Moldovei
Alma materUniversitatea populară a minorităților naționale din vest „I.I. Marklevski”

Ion Codiță (în rusă Иван Сергеевич Кодица; n. 19 aprilie/1 mai 1899 – d. 9 mai 1980) a fost un activist de partid și om politic din RSS Moldovenească, care a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești (1951-1963).

Ion Codiță s-a născut în satul Corjova, astăzi în raionul Criuleni (din Basarabia). În anul 1920 a trecut clandestin linia de demarcație româno-sovietică și s-a înrolat ca voluntar în Armata Roșie a Muncitorilor și Țăranilor unde a luptat în perioada 1920–1923. Începând din anul 1926 a activat în cadrul mișcării sindicale din URSS.

În anul 1926 a absolvit Universitatea populară a minorităților naționale din vest „I.I. Marklevski”. În anul 1927, devine membru al PCUS. Apoi între anii 1929-1930 a urmat cursurile organizate de Școala Superioară a Sindicatelor, dar nu le-a finalizat.

În perioada 1930–1944, Ion Codiță a deținut posturi de conducere în organele sindicale și administrative ale URSS: membru în Comitetul Central al Uniunii Muncitorilor din Agricultură (1930–34), secretar executiv al Comitetului Central al Uniunii Muncitorilor din Sovhozuri (1934–37), șef al biroului personal-salarizare, director adjunct de cadre în fabrica „Rosglavkonditera” (1938–1941), director al fabricii de confecții din Saratov (1941), șeful biroului politic al Sovhozului „Ударник” (1941→) și director al Sovhozului din Saratov (→1944).

După reocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, Ion Codiță devine activist în aparatul CC al PC din Moldova (1944–50). În anul 1950 este numit în funcția de ministru al industriei locale al RSSM. În perioada 28 martie 1951 – 3 aprilie 1963, a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, iar din anul 1954 și pe cea de locțiitor al Președintelui Prezidiului Sovietului Suprem al URSS.

În același timp, a avansat și în ierarhia de partid, fiind ales ca membru al Biroului CC al PCM (1951–63), apoi membru în Comisia centrală de revizie a PCUS (31 octombrie 1961– 29 martie 1966). De asemenea, a fost și deputat în Sovietul Suprem al URSS în legislaturile 4-6 și în Sovietul Suprem al RSSM în legislaturile 3-6.

În mai 1963, Ion Codiță a fost pensionat.

Până la începutul anilor 1990, strada Burebista din sectorul Botanica din Chișinău a purtat numele său.

Pentru meritele sale în sovietizarea Basarabiei, a fost decorat cu Ordinul Lenin, Ordinul Revoluției din Octombrie, Ordinul Steagul Roșu și două ordine „Steagul Roșu al Muncii”.

  • Enciclopedia Sovietică Moldovenească, vol. 3, Chișinău, 1972
  • Enciclopedia sovietică moldovenească, 1970-1977

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Fiodor Brovko
Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenească
28 martie 19513 aprilie 1963
Succesor:
Kiril Iliașenko