Ioan Tomici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ioan Tomici (n. 3 decembrie 1771, Vărădia, jud. Caraș-Severin – d. 18 aprilie 1839, Caransebeș) a fost un profesor și protopop român care a reorganizat școli naționale românești din Banat.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A studiat la școala clericală din Vârșeț. În perioada 1795-1798 a fost preot în Dognecea (jud. Caraș-Severin). Apoi în 1798-1804 a fost profesor de teologie la școala clericală din Vârșeț. În 1804-1839 protopop greco-ortodox român în Caransebeș.

A înființat în Caransebeș primul curs de pedagogie de trei luni. În perioada 1824-1831 director și inspector al școlilor ortodoxe Românești din protopopiatele respective din districtul Caransebeșului.

A publicat câteva lucrări pentru îndrumarea țărănimii și a tineretului. Decorat cu medalia de onoare de către împăratul Francisc I.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Cultura albinelor sau învățătura despre ținerea stupilor, Buda, 1823
  • Cultura bombițelor sau învățătura despre ținerea și creșterea omidelor sau goangelor de mătasă, Buda, 1823
  • Scurte învățături pentru creșterea și buna purtare tinerimei, Buda, 1827

Bibliografie[modificare | modificare sursă]