Ioachim Levițki
| Ioachim Levițki | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Petrușkî, Kievsky Uyezd(d), gubernia Kiev(d), Imperiul Rus |
| Decedat | 1921 (67 de ani) Sevastopol, Ucraina |
| Cauza decesului | murder victim[*] |
| Religie | creștinism ortodox[*] |
| Ocupație | scriitor preot |
| Funcția episcopală | |
Modifică date / text  | |
Arhiepiscopul Ioachim (născut Ivan Akimovici Levițki; n. , Petrușkî, Kievsky Uyezd(d), gubernia Kiev(d), Imperiul Rus – d. 1921, Sevastopol, Ucraina) a fost un arhiereu al Bisericii Ortodoxe Ruse, arhiepiscop de Nijni Novgorod și Arzamas și scriitor.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Ioachim Levițki s-a născut la 30 martie 1853 în satul Drabovka. A absolvit Școala Teologică Sofia din Kiev, apoi Seminarul Teologic din Kiev (1875), și Academia Teologică din Kiev obținând titlul de candidat la teologie. După absolvire a fost numit profesor de omiletică și liturgică, membru al consiliului de conducere al Seminarului Teologic din Riga (1879).
La 24 iunie 1880 a fost hirotonit preot la Catedrala din Riga. Din 1883 până în 1886 a fost profesor de drept la Școala de Infanterie-Junker din Riga și la Școala Particulară Superioară de Fete L. ȘI. Tailov.
În 1889 i s-a acordat dreptul de a purta camilafcă. Din 1894, a fost redactor al Gazetei Eparhiale din Riga.
La 14 ianuarie 1896, în Catedrala Sf. Isaac din Sankt Petersburg, a fost sfințit episcop de Balta, vicar al diecezei Kamenet-Podolsk. În 24 mai 1897 a fost transferat, fiind numit episcop de Brest, primul vicar al episcopiei de Lituania și Vilna și din 13 ianuarie 1900 - episcop de Grodno și Brest. În 26 noiembrie 1903 a fosf numit episcop de Orenburg și Ural și din 7 noiembrie 1908, episcop de Orenburg și Turgai. În același timp a fost numit președintele departamentului din Orenburg al Societății Imperiale Ortodoxe Palestiniene și președinte al departamentului din Orenburg al Uniunii Poporului Rus.
În 13 august 1910 a fost numit episcop de Nijni Novgorod și Arzamas și președinte al departamentului djn Nijni Novgorod al Societății Imperiale Ortodoxe Palestiniene, precum și membru de onoare al filialei din Nijni Novgorod a Conferinței Monarhice al tuturor rușilor.[1]
La 6 mai 1916 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop. În 1917 a fost înlăturat de la conducerea eparhiei.
A fost distins cu Ordinul Sf. Ana cl. III (1895) și cl. I (1904), Ordinul Sf. Vladimir cl. III (1899) și cl. II (1908), Ordinul Sf. Alexandru Nevski (1913), Ordinul Muntenegrean Sf. Daniel (1900).
La 22 martie 1918 a fost demis ca urmare a cererii sale de pensionare, a fost numit stareț al Mănăstirii Învierea Noului Ierusalim, apoi a mers în vizită la rudele sale din Crimeea.
Potrivit episcopului Dimitr Abashidze de Tauride și Simferopol, a fost ucis de tâlhari la începutul anului 1921 în vecinătatea orașului Sevastopol.[2]
Memorie[modificare | modificare sursă]
În pregătirea canonizării noilor martiri și mărturisitori, săvârșită de Biserica Ortodoxă Rusă și al întregiir Rusii în 1981, numele său a fost inclus în proiectul listei de noi martiri și mărturisitori ai Rusiei. Lista numită a noilor martiri și mărturisitori ai Bisericrr Ortodoxă Rusă și al întregi iRusii, care includea numele arhiepiscopului Ioachim, a fost publicată abia la sfârșitul anilor 1990.[3]
În 2007, clerul eparhiei Grodno a înaintat o cerere la Sinodul Bisericii Ortodoxe Belaruse cu privire la posibilitatea canonizării sale.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Биография на сайте «Хронос»”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Никитин Д. Н. (). „Иоаким”. Православная энциклопедия (în rusă). XXIII. Moscova: Церковно-научный центр «Православная энциклопедия». pp. 153—154. ISBN 978-5-89572-042-4.
- ^ Кострюков А. А. Первоначальный список новомучеников, подготовленный Русской Зарубежной Церковью для канонизации 1981 года Arhivat în , la Wayback Machine. // Церковь и время. — 2020. — № 2 (91). — pp. 51—116.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Preasfințitul Ioachim, Episcopul Baltei, vicar al eparhiei Kamenets-Podolsk, fost rector al Seminarului Teologic din Riga // Gazeta Eparhială Riga, 1896, nr. 4, pp. 171-185;
- Adio Înaltpreasfințitului Ioachim cu turma de Orenburg // Gazeta Eparhială Orenburg, 1910. - nr. 33-34. - pp. 527-535;
- Тихон (Затёкин), stareț, O. V. Degteva Sfinții din ținutul Nijni Novgorod. — Nijni Novgorod: Centrul de asistență pentru afaceri, 2003. - pp. 203-214. — 537 Cu. — ISBN: 5-00-002241-6.
- Д. Н. Никитин (). „ИОАКИМ”. Православная энциклопедия (în rusă). XXIII. Moscova: Церковно-научный центр «Православная энциклопедия». pp. 153–154. ISBN 978-5-89572-042-4.
- Documentele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 1917–1918. T. 27. Membrii și grefierii Consiliului: dicționar bio-bibliografic / rep. ed. S. V. Certkov. - M.: Editura Mănăstirii Novospassky, 2020. - 664 p. — ISBN: 978-5-87389-097-2.
- Musaev V.I. Ortodoxia în statele baltice în anii 1890-1930. Sankt Petersburg: Editura Universității Politehnice, 2018. - p. 196;