Inima cometei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Inima cometei
BENFORD G. si BRIN D. - Inima cometei.jpg
Coperta ediției românești
Autor David Brin, Gregory Benford
Titlu original Heart of the Comet
Traducător Mihnea Columbeanu
Autor copertă Walter Riess
Țara de apariție Statele Unite ale Americii Statele Unite și Canada Canada
Limbă Limba engleză
Gen științifico-fantastic
Editura Editura Aldo Press
Data apariției 1986
Data apariției în România 1994
Număr pagini 496
ISBN 973-9085-39-3

Inima cometei (1986) (în engleză Heart of the Comet) este un roman science fiction scris de David Brin și Gregory Benford, care relatează povestea unei călătorii către cometa Halley. Publicarea cărții a coincis cu apropierea cometei de Pământ în 1986.

Considerații generale[modificare | modificare sursă]

Un exemplu de hard science fiction, narațiunea se dorește plauzibilă din punct de vedere științific. Sunt prezentate probleme sociale și politice care privesc rasismul și diaspora, precum și argumente sociale referitoare la probleme de genul ingineriei genetice și clonării, sau explorarea unor subiecte filozofice cum sunt nemurirea și transumanismul.

Deși romanul e scris la persoana a treia, perspectiva alternează între trei personaje principale, "spațialul" Carl Osborn, programatorul de computere Virginia Herbert și doctorul și geneticianul Saul Lintz.

Intriga[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Cartea relatează povestea unei expediții începute în anul 2061, a cărei misiune este interceptarea cometei Halley pentru exploatarea resurselor ei. Descoperirea vieții pe cometă și lupta ulterioară pentru supraviețuire în fața formelor de viață indigene și a bolilor și infecțiilor cauzate de acestea duc la destrămarea echipajului și la apariția facțiunilor bazate pe convingeri politice, naționalitate și diferențe genetice între oamenii îmbunătățiți genetic (percelli) și cei nemodificați (orto). Pe lângă aceste lupte intestine, misiunea este respinsă ulterior de Pământ din teama contaminării cu forme de viață de pe cometă, intenționându-se chiar distrugerea obiectului cosmic și a celor care îl locuiesc.

În cele din urmă, membrii misiunii acceptă faptul că nu vor mai putea reveni vreodată pe Pământ și creează o nouă biosferă în inima cometei, sau, în unele cazuri, evoluează la nivelul unor organisme simbiote cu formele de viață de pe Halley.

În afara acestui fir narativ, există o serie de intrigi secundare, printre care triunghiul amoros dintre cele trei personaje principale, căutarea nemuririi de către Saul prin intermediul auto-clonării și dezvoltarea de către Virginia a computerului stochastic bio-organic JonVon, în care Saul ajunge să își transfere conștiința înaintea morții cerebrale care survine unui accident.

Similarități cu alte opere[modificare | modificare sursă]

Ideea călătoriei pe o cometă a mai fost tratată, cu mai bine de un secol înainte, de către autorul francez Jules Verne, în romanul Hector Servadac. Dacă acel roman se dorea mai mult o "călătorie extraordinară" în sistemul solar despre care se știau destul de puține la acea dată, în cartea de față accentul este pus pe extrapolarea cunoștințelor științifice existente la data scrierii ei.

Descrierea multora dintre interacțiunile cu JonVon, precum și transferul final al conștiinței prezintă similarități cu descrierea matricii din romanul lui William Gibson Neuromantul.

Personaje[modificare | modificare sursă]

Premii și nominalizări[modificare | modificare sursă]

În anul 1987, romanul a fost nominalizat la premiul Locus[1].

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]