Industria vinicolă în Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vinăria Purcari

Industria vitivinicolă în Republica Moldova reprezintă una dintre ramurile principale ale economiei țării, astfel în 2013 vinurile au reprezentat 6,2% din totalul exporturilor efectuate de republică[1]. 90 - 95% din tot volumul vinului produs merge la export[2], constituind astfel o importantă sursă de venit pentru bugetul statului. Viile ocupă o suprafață de 148.500 hectare de vii, din care 107.800 de hectare sunt folosite pentru producția comercială. Restul de 40.700 de hectare sunt viile cultivate în sate, pe terenurile de lângă case, folosit pentru a face vin de casă.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Creșterea viței de vie și vinificația pe teritoriul actual al Moldovei a început cu 4 - 5 mii ani în urmă, când Dacii au descoperit producerea vinului din struguri.

În martie 2006 Rusia a impus un embargou la importul de vinuri din Republica Moldova. Motivul invocat atunci a fost calitatea proastă a băuturilor alcoolice moldovenești. Embargoul care a fost valabil aproape doi ani de zile a dus la pierderea de către vinificatorii moldoveni a accesului la piața rusească a vinului, spre care luau calea circa 80% din băuturile alcoolice moldovenești. Pagubele directe de pe urma interdicției au fost estimatee la circa 300 milioane de dolari[3]. Interdicția privind importurile de vinuri a parvenit într-un moment al divergenței de poziții între Rusia și Republica Moldova privind viitorul Transnistriei. Un an mai devreme, Duma rusă a cerut o interdicție asupra importurilor de vinuri moldovenești, deoarece Republica Moldova a fost considerată de a promova politici anti-rusești[4].

Același scenariu la fel cu tentă politică[5] a fost repetat în septembrie 2013 când iarăși a fost interzis exportul către Moscova de aceasta dată pagubele fiind mai mici după ce producătorii autohtoni și-au diversificar căile de export spre Belarus, Kazahstan, Ucraina, UE, Asia, etc.

Regiuni vinicole[modificare | modificare sursă]

În Republica Moldova există patru regiuni importante producătoare de vin:

  • Bălți (nord) = Zonă nordică nu dispune de semnificative plantații industriale de viță-de-vie. Acolo strugurii se cultivă în perspectivă prelucrării în materiale primare pentru producerea coniacurilor, că bază a vinurilor speciale alcoolizate și, parțial, pentru consum în stare proaspătă. În nordul Republicii Moldova viile sunt plantate în special cu soiuri albe de struguri: Aligote, Pinot, Fetească, Traminer.
  • Codru (centru) = Zonă centrală în Moldova este cea mai puternic dezvoltată sub aspect economic. Aici se află masivul principal al plantațiilor de viță-de-vie (circa 60%) și majoritatea întreprinderilor specializate atât în vinificația primară, cât și în producerea și îmbutelierea tuturor varietăților de vin. Diversitatea teritorială permite producerea în zonă Codrilor a unor vinuri unice, controlabile sub aspectul provenienței. Anume aici rodesc plantațiile renumitei gospodarii Românești, fostă moșie a dinastiei imperiale rusești a Romanovilor. În microzonă Hîncești de peste un secol se produc, din soiurile de struguri Cabernet-Sauvignon și Merlot, vinuri roșii, a căror varietăți de top nu cedează renumitului Château bordolez.
  • Nistreană (sud-est) = include și faimoasa zonムPurcari cu condiții climaterice sunt favorabile cultivării soiurilor roșii de struguri, Merlot, Cabernet-Sauvignon și Rară neagră, în bază cărora se produc vinuri măturate cu gust armonios, complet și buchet bogat în tonalități de marochin, coacăză neagă, viorele și stejar nobil.
  • Comrat (sud) = Perimetrul ei cuprinde stepa Bugeacului și extremitatea sudică propriu-zisă. Aceste două teritorii sunt la fel de aride, dar solurile și condițiile lor climaterice au diferite caracteristici. Teritoriul aflat mai spre miază-zi este favorabil producerii de vinuri roșii și varietăți de deșert. Cele mai cunoscute centre vinicole din zonă respectivă sunt Comratul, Taraclia, Ciumaiul și Trifeștii.

Statistică[modificare | modificare sursă]

Circle frame.svg

Structura exportului vinicol
după țara de destinație în 2013:

     Belarus (27%)

     Rusia (23%)

     Kazahstan (10%)

     Ucraina (8%)

     Georgia (7%)

     Polonia (6%)

     Cehia (5%)

     România (3%)

     Celelalte țări (11%)

Evoluția exportului[modificare | modificare sursă]

Ani Total (mln. $)
2009 128.8
2010 138.5
2011 132.4
2012 141.5
2013 148.5

Suprafața plantată[modificare | modificare sursă]

Anul 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2008
Mii ha. 289 256 220 201 186 149 146 157.5

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]