Vizualizare sursă pentru „Iași”

{{Pp-semi-vandalism|small=yes}}
{{despre}}
{{Infocaseta Așezare
| poreclă = Orașul marilor idei, Orașul marilor iubiri, Orașul celor trei uniri, Orașul celor șapte coline<ref>{{cite web|url=http://www.iasi.djc.ro/|title=Iași, oraș cultural|accessdate=24 septembrie 2016|language=|archive-date=2012-08-02|archive-url=https://archive.is/20120802105002/http://www.iasi.djc.ro/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.laiasi.ro/despreiasi.htm|title=DESPRE IASI|publisher=La Iași|accessdate=24 septembrie 2016|date=2002|language=}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.tarom.ro/tarom-tours/turism-intern/cazare-oras/|title=Orașe românești|publisher=[[Tarom]]|language=}}</ref><ref>{{cite web|url=http://romaniancoins.org/1000leiu1918.html|title=1000 lei 1998 – 80th anniversary of the Great Union of 1918|publisher=Romanian Coins.org|access-date=24 septembrie 2016|language=[[limba engleză|engleză]]}}</ref>
| pushpin_map = România
| latd = 47
| longd = 27
| pushpin_label_position = left
| latm = 9
| latNS = N
| longm = 35
| longEV = E
| lats = 44
| longs = 20
| pushpin_map1 = Romania Iasi gif
| pushpin_dimensiune_hartă1 = 280
| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea orașului pe harta [[Județul Iași|județului Iași]]
| descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului
| atestare = [[6 octombrie]] [[1408]]
| titlu_atestare = Atestare documentară
| lider_titlu = Primar
| suprafață_metropolitana_km2 = 18324,9
| hartă = Iasi judetul Iasi.jpg
| Indicativ auto = IS
| populație_metropolitana = 507100
}}

{{Portal|Iași}}
'''Iași''' (livresc ''Iașii'', respectiv ''Târgu' Ieșilor'') este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Iași|județului cu același nume]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]]. A fost capitala [[Moldova|Moldovei]] în perioada [[1564]]–[[1859]], una dintre cele două capitale ale [[Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei|Principatelor Unite]] între [[1859]] și [[1862]] și capitala [[Regatul României|Regatului României]] între [[1916]] și [[1918]] (în perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], atunci când [[București|Bucureștiul]] s-a aflat sub ocupație germană). Potrivit recensământului din 2021, municipiul Iași are {{formatnum|271692}} locuitori, fiind al treilea oraș ca populație din România (după [[București]] și [[Cluj-Napoca]]). Conform [[Eurostat]], cu o populație de {{formatnum|507100}} locuitori (în 2019), [[Zona Metropolitană Iași|zona metropolitană Iași]] este a doua ca mărime din România (după București).<ref name="luz">{{cite web|url=http://ec.europa.eu/eurostat/web/cities/data/database | title=Population on 1 January by age groups and sex – functional urban areas | publisher=[[Eurostat]]}}</ref>

== Alte nume ==
Fiind fostă capitală europeană, Iașul are adaptări ale numelui în diferite limbi: în [[Limba franceză|franceză]] ''Jassy'' sau ''Iassy'', în {{de|Jassy}}, în {{hu|Jászvásár}}, în ''[[Limba italiană|italiană]]'' ''Iasi'' sau ''Jassi'', în {{be|Горад Ясы}}, în {{bg|Яш}}, în {{sr-Latn|Stara Ias}}, în {{gr|Jási}}, în {{tr|Yaş}}, în {{pl|Narodowie Jassy}}, în {{uk|Ясси}}, în {{hr|Jaši}}, în {{ru|Яссы}}, în {{lt|Jasai}}.

== Etimologie ==
Cea mai bogat documentată explicație este că numele orașului își are originea în [[Evul mediu]] timpuriu, de la poporul [[alani]]c al [[Iași (popor)|iașilor]], dar istoricii [[Protocronism|protocroniști]] au altă teorie referitoare la originea numelui „Iași”. Ei afirmă că numele provine de la un trib [[sarmați|sarmat]] mult mai vechi: [[Iazygi|iazigii]] din [[Antichitate]], menționați de [[Ovidiu]] ca „''Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas''” și „''„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis''”.

Atât [[Iazygi|iazigii]], cât și [[alani]]i (dintre care făceau parte [[Iași (popor)|iașii]]) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind [[roxolani]]i. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de ''Alanus fluvius'' iar orașului Iași, ''Forum Philistinorum'' (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural ''Iașii'' sau ''Târgu' Ieșilor''. De asemenea, Moldova a fost numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di Carignano.<ref>Alexandru I. Gonța, Românii și hoarda de aur, Editura Demiurg, Iași, 2010, p. 102</ref><ref>C.C. Giurescu, Târguri sau orașe și cetăti moldovene, București, 1967, p. 242-245</ref><ref name="Ghibănescu, Originile Iașilor 1904, p.42-46">Gh. Ghibănescu, Originile Iașilor, în „Arhiva”, Iași, 1904, p. 42-46</ref> Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov) și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova<ref name="Ghibănescu, Originile Iașilor 1904, p.42-46"/>. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în [[Imperiul Roman de Răsărit|Imperiul Bizantin]], conform unor date furnizate de bizantinul Nichifor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din [[Caucaz]] sunt [[Osetia de Sud|osetinii]].

Un alt istoric a arătat că Iașii au format un popor care a trăit printre Cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu [[Bătălia de la Râul Kalka|bătălia de la Kalka]]; de asemenea a arătat că numele este derivat din "Äs", un nume etnic din zona Osetiei.<ref>A.P. Horvath, Pechenegs, Cumans, Iasians, Hereditas, Budapest, 1989, p. 64</ref> În limbile [[Limba sanscrită|sanskrită]] și [[Limba hindi|hindi]], care au origine comună cu limba sarmaților, "yash" înseamnă "faimă".

O inscripție astăzi pierdută pe o [[bornă miliară]] [[Imperiul Roman|romană]] descoperită în apropiere de [[Osijek]] în [[Croația]] în secolul al XVIII-lea menționează existența unui ''Jassiorum [[municipium]]''<ref>[http://www.columbia.edu/acis/ets/Graesse/orblatij.html#Jassium Orbis Latinus - Jassium]</ref>. Numele [[limba maghiară|maghiar]] al orașului (''Jászvásár'') înseamnă mot-a-mot "Piața (Târgul) Iașilor"; numele vechi românesc, ''Târgu' Ieșilor'' (și forma alternativă ''Iașii''), ar putea avea aceeași semnificație[<ref>Sergiu Bacalov, Considerații privind olanii (alanii) sau iașii din Moldova medievală. Cu accent asupra acelor din regiunea Nistrului de Jos https://bacalovsergiu.files.wordpress.com/2016/05/download-sergiu-bacalov-considerac5a3ii-privind-olanii-alanii-sau-iac59fii-din-moldova-medievalc483.pdf</ref>.

În Ungaria, iașii au lăsat denumirea de Jász unui comitat și mai multor localități; pe de altă parte, sarmații erau arcași reputați, ori în limba maghiară ''íjász'' înseamnă tocmai ''arcaș'', de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași<ref>{{Citat web |url=http://www.acronet.net/~magyar/english/96-10/szarme.htm |accessdate=2008-06-13 |titlu=Sarmatian - Iazyg presence in the Carpathian basin and western Europe |archive-date=2007-09-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070928000725/http://www.acronet.net/~magyar/english/96-10/szarme.htm |dead-url=yes }}</ref>. Etimologie eronată totuși, ''íjász'' fiind derivat din ''íj'' (respectiv ''ív'', ambele cu sens de arc) și sufixul de profesie ''-ász/-ész'' care dă spre ex. și cuvintele ''[[Imre Kertész|kertész]]'' ('grădinar'), ''halász'' ('pescar') etc.

În [[Cronica lui Nestor]] orașul apare menționat cu numele Askîi Torg, și este înscris în „Lista orașelor rusești îndepărtate și apropiate” din [[Letopisețul Novgorodului]].

== Istorie ==
{{Istoria apartenenței statale|align=right}}
[[Fișier:Iasi vechi.jpg|thumb|250px|left|Veche vedere aeriană a centrului orașului (zona Piața Unirii)]]
[[Fișier:Iasi Str St cel Mare 1911.jpg|thumb|250px|left|Imagine veche a Străzii Ștefan cel Mare (cu biserica Trei Ierarhi în partea stângă)]]
[[Fișier:Iasi str al lapusneanu.jpg|thumb|250px|left|Imagine veche a Străzii Lăpușneanu]]
[[Fișier:Copou Park (archival image).jpg|thumb|250px|left|[[Parcul Copou]], perioada antebelică]]
[[Fișier:Sinagogu Iaşi.jpg|thumb|250x250px|[[Sinagoga Mare din Iaşi|Sinagoga Mare din Iași]]]]
Cercetările arheologice<ref>C. Cihodaru, G. Platon, Istoria orașului Iași, Editura Junimea, 1980, pp 30-50</ref> au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea, s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La [[Valea Lupului, Iași|Valea Lupului]] (lângă Antibiotice SA) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie.

Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord.

[[Gheorghe Ghibănescu]]<ref name="Ghibănescu, Originile Iașilor 1904, p.42-46" /> a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin.

Din aceste date rezultă că Iașul a fost în antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani și tătari.

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial (acordat negustorilor din Liov), emis în [[1408]] de domnul Moldovei [[Alexandru cel Bun]]. Deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în [[1395]]), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit și de zidurile Curții Domnești.

Emis din Suceava în 8 octombrie 1408 (6916)<ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/photo?fbid=4803705642980894&set=pcb.4803705769647548|titlu=Explicația istoricului Sorin Iftimi|accessdate=6 octombrie 2020|autor=Sorin Iftimi}}</ref>, respectivul document menționa:
''{{citat|+ Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi că am încheiat cu sfetnicii și cu orășenii din târgul Liov și cu tot poporul lor și am făcut așezământ despre vămi, în țara noastră, și am încheiat cu dânșii ca să umble în țara noastră cu mărfurile lor. Și le-am rânduit vămi și le-am ușurat să dea vamă, în țara noastră astfel... Iar cine va merge spre părțile tătărăști, <va plăti> pentru 12 cântare, în Suceava, o rublă de argint, în IAȘI treizeci de groși (...) Iar cine va duce vite la tătari <va plăti> la vama principală, în Suceava, de vită patru groși, iar în Iași doi groși... iar pentru o sută de oi, în Suceava șaizeci de groși, iar în Iași treizeci de groși...|}}''

Copia slavonă după pergamentul original, fost în Arhiva orașului Liov, a fost realizată de I. Bogdan și se păstrează la Biblioteca Academiei Române (nr. 5231). Documentul era întărit cu pecetea domnească, „+ Pecetea lui Io Alexandru voievod <domn> al Țării Moldovei“ <ref>Acest document a fost publicat în volumul I din Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. I, Acte interne (1408-1660), de Ioan Caproșu și Petronel Zaharciuc, Editura „Dosoftei”, Iași, 1999.</ref>.

Domnitorii [[Principatul Moldovei|Moldovei]], prevăzători în fața atacurilor ce puteau interveni asupra capitalei ([[Suceava]] în acele timpuri), din partea polonezilor sau ungurilor, și-au ridicat în timp și alte curți domnești la [[Hârlău]], [[Cotnari, Iași|Cotnari]], [[Vaslui]] și Iași. Astfel tot în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400-1432), Iașul este pomenit ca fiind una din curțile domnești, în hrisovul ce i-l da unui anume Iurja Atoc, unde aceasta este numită „Curtea noastră dela Iași” <ref>Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, [[N. A. Bogdan]], Editura Tehnopress, Iași, 2009, pag. 98.</ref>.

În [[1564]], [[domnitor]]ul [[Alexandru Lăpușneanu]] a mutat aici capitala [[Principatul Moldovei|Moldovei]] de la [[Suceava]]. Schimbarea statutului dintr-un simplu târg , în cel de curte domnească în sec. XV și apoi in capitală în sec. XVI, duce la dezvoltarea accelerată a orașului, prin atragerea de meșteșugari, negustori, cei mai mulți dintre ei străini. Astfel un misionar catolic, Remond, găsește în 1636 la Iași armeni, unguri, polonezi, dar și francezi și venețieni <ref>Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, [[N. A. Bogdan]], Editura Tehnopress, Iași, 2009, pag. 338.</ref>. O perioadă de intensă înflorire a vieții economice, comerciale și culturale se înregistrează în sec. XVII, în timpul domniei lui Vasile Lupu. În [[1640]], [[Vasile Lupu]] a înființat aici prima școală în  [[limba română]] și o [[tipografie]] în [[Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"|biserica Trei Ierarhi]]. În [[1643]], prima carte tipărită în [[Moldova]] a apărut la Iași.
[[Fișier:Palatul Ocârmuirii din Iaşi în timpul unei procesiuni militare. Litografie de epocă.jpg|stanga|miniatura|226x226px|Palatul Ocârmuirii din Iași în timpul unei procesiuni militare. Litografie de epocă]]
Orașul a fost incendiat de mai multe ori, de [[tătari]] în [[1513]], de [[Imperiul Otoman|otomani]] în [[1538]], de [[cazaci]] în 1650 și de [[Uniunea statală polono-lituaniană|polonezi]] în [[1686]]. Unul din cele mai dramatice momente pentru oraș a fost distrugerea din 1650, când cazacii și tătarii au atacat Moldova, răspunzând refuzului lui Vasile Lupu de a-și căsători fiica cu Timuș Hmelnițki. Miron Costin ne spune că „au ars atunce tot orașu", curtea fiind abandonată de dărăbanii (ostași pedeștri) lăsați de domn pentru pază. Singura salvare a locuitorilor erau Codrii Iașilor, din apropiere<ref>Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, [[N. A. Bogdan]], Editura Tehnopress, Iași, 2009, pag. 115.</ref>.

După jaful și incendiul din 1650, orașul trece printr-un alt mare incendiu, provocat de polonezi în 1686<ref>Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, [[N. A. Bogdan]], Editura Tehnopress, Iași, 2009, pag. 126.</ref>. Oamenii se ascundeau prin mănăstiri, singurele locuri fortificate din oraș, alături de curte, însă chiar și așa nu scăpau de foc sau de pericolul robiei.

În [[1734]], orașul a fost afectat de o [[ciumă bubonică|epidemie]] de ciumă.

Prin [[Pacea de la Iași]], cel de-al șaselea [[Războiul ruso-turc, 1787-1792|război ruso-turc]] a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai [[Filiki Eteria|Eteriei]], conduși de [[Alexandru Ipsilanti]].

Între 1565 și [[1859]], orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și [[București]] au fost capitalele [[de facto]] ale ''Principatelor Unite ale [[Moldova|Moldovei]] și [[Valahia|Valahiei]]''. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de [[România]], capitala țării a fost stabilită la [[București]].

La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința județului Iași și avea o populație de 59.427 de locuitori<ref>{{Citat MDGR|volum=4|pagini=25&ndash;27|titlu=Iași, oraș}}</ref>. În timpul [[primul război mondial|primului război mondial]], pentru doi ani, autoritățile române și familia regală s-au refugiat la Iași, timp în care orașul a fost capitala României neocupate, după ce [[București]]ul a căzut în mâinile [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]] la [[6 decembrie]] [[1916]]. Administrația și familia regală au revenit la București în noiembrie 1918.

[[Al Doilea Război Mondial]] a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. La cinci zile de la intrarea României în război, [[Ion Antonescu|Antonescu]] a declanșat, cu concursul autorităților publice locale, [[Pogromul de la Iași]] din 27-29 iunie 1941 împotriva cetățenilor români de etnie evreiască. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile de pogrom, continuat cu victimele „trenurilor morții” au fost uciși 13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul dintre cele mai grave evenimente de acest fel din lume<ref>Ancel, Jean. ''Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941'' (prefață de Yehuda Bauer), pp. 66-67. Ed. Polirom, Iași, 2005.</ref><ref>Ancel, Jean. ''Martiriul evreilor din România (1940-1944). Documente și mărturii'', pp. 91-93. Ed. Hasefer, București, 1991.</ref>. Cele două morminte comune ale victimelor pogromului, aflate în cimitirul evreiesc din oraș, sunt o mărturie veșnică a acestui masacru<ref name="revista22.ro_2014-10-22">{{Citation| url=http://www.revista22.ro/pogromul-de-la-iasi-dupa-70-de-ani-10872.html| title=Pogromul de la Iași, după 70 de ani| newspaper=Revista 22| date=5 iulie 2011| author=Razvan Braileanu| accessdate=22 octombrie 2014| archive-date=2014-10-22| archive-url=https://web.archive.org/web/20141022115110/http://www.revista22.ro/pogromul-de-la-iasi-dupa-70-de-ani-10872.html| dead-url=yes}}</ref>.

În mai [[1944]], orașul a fost scena unor lupte grele între armatele româno-[[Germania nazistă|germane]] și [[Armata roșie]] și o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. La 21 august 1944, Iașul a fost ocupat de forțele [[Uniunea Sovietică|sovietice]].

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale, continuând să fie un important centru universitar.

=== Evenimente istorice ===
[[Fișier:Cetatuia Monastery, Iasi.jpg|thumb|250x250px|Mănăstirea Cetățuia]]
[[Fișier:Muzeul Unirii 02.JPG|thumb|249x249px|Palatul Cuza (azi Muzeul Unirii)]]
* [[1408]] –  prima mențiune într-un document scris
* [[1564]] –  [[Alexandru Lăpușneanu]] a mutat capitala [[Principatul Moldovei|Moldovei]] la Iași
* [[1600]] – [[Mihai Viteazul]] a consfințit la Iași unirea Moldovei, Țării Românești și a Transilvaniei
* [[1638]] – primul orologiu din țările române a fost cel instalat pe la [[1638]] de [[Vasile Lupu]] în turnul de la [[Trei Ierarhi]]
* [[1640]] –  este fondată [[Academia Vasiliană]]
* [[1642]] –  are loc [[Sinodul de la Iași]]
* [[1646]] – este publicată în tipografia de la [[Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași|Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi]] prima carte de legi în limba română, intitulată ''Carte românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe''
* 1659 - 1670 – înființarea Sinagogii Mari, cea mai veche din țară la acest moment (cele mai multe informații referitoare la acest edificiu se găsesc în ''Descrierea Moldovei'' a lui [[Dimitrie Cantemir]])
* [[1698]] – prima lucrare filozofică românească scrisă de [[Dimitrie Cantemir]], ''Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul''
* [[1707]] –  este fondată [[Academia Domnească din Iași|Academia Domnească]]
* [[1714]] – [[Dimitrie Cantemir]] este primul român ales membru al unei academii, Academia din [[Berlin]]
* [[1755]] –  a fost tipărit la Mitropolia Moldovei primul abecedar în limba română din Moldova, la porunca Mitropolitului Iacob Stamati
* [[1790]] –  a apărut la Iași, [[Courier de Moldavie]], gazetă săptămânală, în limba franceză. Este primul periodic tipărit pe teritoriul Principatelor Române (18 februarie 1790 - 1 aprilie 1790).
* [[1792]] –  [[Tratatul de la Iași]]
* [[1813]] –  au loc primele cursuri de inginerie la Școala de Ingineri Hotarnici și Civili (din cadrul Academiei Domnești)
* [[1816]] –  prima reprezentație de teatru în limba română, ''Mirtil și Hloe'', jucată în [[Casa Calimah-Ghica din Iași|casa hatmanului Costache Ghica]] (27 decembrie)
* [[1821]] – izbucnește la Iași mișcarea de eliberare a [[Grecia|Greciei]] de sub dominația otomană
* [[1830]] – este înființată prima bibliotecă publică din Moldova, Biblioteca Societății de Medici și Naturaliști din Iași
* [[1833]] – a luat ființă cea mai veche societate științifică românească: ''Societatea de Medici și Naturaliști din Iași'' (18 martie)
* [[1834]] – se pune în scenă primul spectacol muzical în limba română: ''Cantata pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni'', de [[Gheorghe Asachi]]. În acest spectacol își are debutul actoricesc [[Matei Millo]] (11 aprilie).
* [[1834]] –  Gheorghe Asachi scrie prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria națională, cu ocazia încoronării lui [[Mihail Sturza|Mihail Sturdza]]: ''Dragoș, întâiul domn suveran al Moldovei.''(26 august)
* [[1834]] – primul monument din țările române: [[Obeliscul cu lei din Iași|Obeliscul cu lei]] din parcul Copou, monumentul [[Regulamentul Organic|Regulamentului Organic]] (prima constituție a Moldovei) (8 noiembrie) 
* [[1834]] – primul muzeu de acest gen din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iași în fosta Casă Ruset (4 februarie)
* [[1835]] – [[Academia Mihăileană]], prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova, precursoare a Universității din Iași
* [[1839]] – prima expoziție românească: "Expoziția plantelor și florilor exotice"
* [[1840]] – primul [[Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași|Teatru Național]] din România, sub direcțiunea lui [[Constantin Negruzzi|Costache Negruzzi]], [[Vasile Alecsandri]] și [[Mihail Kogălniceanu]] (conducerea trupei românești: Costache Caragiali)
* [[1840]] –  apare prima revistă istorică română, ''Arhiva românească'', editată de [[Mihail Kogălniceanu]] (martie 1840 până în 1862)
* [[1840]] – apare revista ''[[Dacia literară]],'' considerată prima tribună literară românească de prestigiu, sub conducerea lui [[Mihail Kogălniceanu]] (19 martie) 
* [[1848]] – reprezentația primei operete românești, ''[[Baba Hârca]]'' de [[Alexandru Flechtenmacher]](26 decembrie) 
* [[1848]] – Iașul este inițiatorul [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]], care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc.
* [[1855]] –  apare ''Korot Haitim'' (''Vocile timpurilor''), primul ziar în limba idiș din Principate
* [[1856]] – prima [[Grădina Botanică din Iași|Grădina Botanică]] din România
* [[1857]] – înființarea Băncii Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România.
* [[1858]] – la 8 iulie se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour”, iar pe 15 iulie, s-au pus în circulație primele mărci poștale cu stema Moldovei
* [[1860]] – inaugurarea [[Universitatea din Iași|Universității din Iași]], prima universitate română, în clădirea actualei [[Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași|Universități de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa]] (26 octombrie) 
* [[1862]] – prima lucrare românească de [[geologie]]: „Calcarul de la Repedea” de [[Grigore Cobălcescu]]
* [[1863]] – se înființează asociația culturală [[Junimea]]
* [[1868]] – se naște la Iași [[Emil Racoviță]], primul savant român participant la o expediție științifică internațională
* [[1876]] – primul Teatru Evreiesc din lume, înființat de [[Avram Goldfaden]]
* [[1877]] –  [[Naftali Herz Imber]] scrie la Iași poezia ''Tikvatenu (Speranța noastră)'', prima versiune a imnului Israelului ([[Hatikva]]/ Speranța). Poezia a fost publicată în 1886, la Ierusalim, într-un volum intitulat ''Barkayi'' (Luceafărul de Dimineață). 
* [[1879]] – prima [[Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași|Universitate de Medicină]] din România
* [[1883 în literatură|1883]] – (21 decembrie) - apare primul volum de versuri al lui [[Mihai Eminescu]], ''Poesii''
* [[1887]] – prima publicație medicală din România: ''Revista Medico-Chirurgicală''
* [[1912|1912 –]]  (19 noiembrie) – se naște la Iași [[George Emil Palade]], singurul român laureat al [[Premiul Nobel|premiului Nobel]] (Fiziologie și Medicină, 1974).
* [[1918]] – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui [[Ion Creangă]]
* [[1918]] –  [[Conferința antibolșevică de la Iași]]
* [[1941]] – între 27 și 29 iunie, [[Pogromul de la Iași]] a fost unul din cele mai violente [[pogrom]]uri contra [[evrei]]lor din istoria României, inițiat de generalul [[Ion Antonescu]] și secondat de autoritățile publice locale. Au fost uciși 13.266 de evrei.<ref name= final>{{Citat web |url=http://www.pogromuldelaiasi.ro/wp-content/uploads/2012/08/Raportul-Comisiei-Internationale-pentru-Studierea-Holocaustului-in-Romania.pdf |accessdate=2016-11-08 |titlu=Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, 2004 |archive-date=2017-11-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171110225238/http://www.pogromuldelaiasi.ro/wp-content/uploads/2012/08/Raportul-Comisiei-Internationale-pentru-Studierea-Holocaustului-in-Romania.pdf |dead-url=yes }}</ref><ref name= prolog>Pogromul de la Iași (28 -30 iunie 1941) - Prologul Holocaustului din România, 2006, Editura Polirom. p. 63 http://www.inshr-ew.ro/ro/files/proiecte/Publica%C8%9Bii/ro_pogrom_Iasi.pdf.pdf</ref>.
* [[1976]] – inaugurarea Muzeului Teatrului (26 decembrie 1976), singurul de acest gen din țară, în casa vornicului Alecsandri. După retrocedarea sediului Muzeului din str. V. Alecsandri (imobil de secol al XVIII-lea), muzeul a fost reorganizat sub forma [[Colecția muzeală „Istoria teatrului românesc” din Iași|Colecției „Istoria teatrului românesc”]], la etajul Muzeului „Mihai Eminescu” din [[Parcul Copou]], expoziție inaugurată la 22 februarie 2009 .

== Geografie ==
=== Așezare geografică ===
[[Fișier:Iasi - Relief si curbe de nivel (20m).jpg|thumb|350px|<div style="text-align:center">Hartă toponimică și topografică a Iașului</div>]]
====Repere fizico-geografice====
Orașul este situat în [[Bazin hidrografic|bazinul]] [[Râul Bahlui|râului Bahlui]]<ref name=barungp61>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 61</ref> pe zona de contact<ref name=barungp13>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 13</ref> [[Geomorfologie|geomorfologic]]<ref name=barungp14/> dintre două mari subunități ale [[Podișul Moldovei|Podișului Moldovei]]: [[Podișul Central Moldovenesc]] și [[Câmpia Moldovei|Câmpia colinară a Moldovei]]<ref name=barungp61/> (aflată în sectorul [[Depresiunea Jijia-Bahlui|depresiunii Jijia-Bahlui]]).<ref name=barungp108>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 108</ref> Acest contact este pus în evidență de zona de tranziție a [[Coasta Iașilor|Coastei Iașilor]].<ref name=barungp199>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 199</ref> În ansamblu, [[relief]]ul său oferă imaginea unui [[amfiteatru]] natural larg,<ref name=barungp14>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 14</ref> în care cea mai mare parte a localității s-a dezvoltat pe cele șapte [[Terasă (geologie)|terase]] de [[versant]] ale [[Râul Bahlui|râului Bahlui]],<ref name=barungp26>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 26</ref> în timp ce în partea partea sudică a localității se găsesc [[Câmpie|șesuri]], de o parte și de alta a Bahluiului și [[Râul Nicolina|Nicolinei]].<ref name=barungp32>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 32</ref>
[[File:Rezervația Repedea - Bârnova - Iași - Moldova - România - 2018.11.10 15.24.29.25.jpg|thumb|left|<div style="text-align:center">În ansamblu, relieful Iașului oferă imaginea unui amfiteatru natural: imagine a arealului urban, dinspre dealul Repedea.</div>]]
Pe partea stângă a [[Vale|văii]] Bahluiului se găsesc o serie de coline domoale, în timp ce în partea dreaptă a acestuia se află  [[deal]]uri sau platouri mai impunătoare incluse Coastei Iașilor.<ref name=barungp13/> Cele mai mari înălțimi se găsesc către limitele administrativ-teritoriale municipale nordică (dealurile La Coșări – 200 m, Rediului  – 200 m, Șorogari  – 202 m, Aroneanu  – 218 m și sudică, Miroslava — 183 m, Galata 185 m, Cetățuia — 130 m, Socola 130 m, Căprița — 210 m, Vlădiceni — 200 m, Trelea — 344 m, Păun — 404 m). Atât descreșterea altitudinală cât și aplatizarea colinelor spre Bahlui se fac mai lent pe stânga decât spre dreapta,<ref name=barungp14/> unde versantul văii Bahluiului, scurt și puternic înclinat, domină valea retezând capetele de strat sub forma de [[cuestă]] ale Coastei Iașilor.<ref name=barungp16>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 16</ref>

De ambele părți se orientează spre Bahlui pâraie cu șesuri inundabile frecvent: Valea Lupului, Rediu, Podgoria Copou, Cârlig, Ciric pe stânga (cu văi transversale mai lungi, de 3-16 km, energie medie de relief de 50-70 m și șesuri mai largi ce ating 500 m) și Ștefan Vodă, Galata, Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia pe dreapta (cu văi în general scurte, de 1-5 km, cu energie de relief de până la 100 m, fără șesuri sau cu șesuri foarte înguste de 50-150 m, mai puțin Nicolina).<ref name=barungp14/> Valea Nicolinei are și aceasta tot șapte terase, situate pe stânga acesteia, terasele respective având aceleași vârstă cu cele ale Bahluiului și racordându-se, cu o singură excepție, la cele ale acestuia.<ref name=barungp31>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 31</ref>

În timp ce valea Bahluiului se orientează în arealul orașului pe direcția vest-nord-vest spre est-sud-est, [[Interfluviu|interfluviile]] colinelor și majoritatea văilor secundare se orientează pe direcția nord-nord-vest spre sud-sud-est.<ref name=barungp39>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 39</ref>
{{vezi articolul||Codrii Iașilor|Colinele Iașilor}}

====Repere simbolice====
{{CitareText|width=35%|left|[...] și-i zice cetății Iașilor, [...], tot „oraș de pe șapte coline”, expresie de [[Stemă|blazon]], rostită cotidian și înscrisă în pagini, respectabile|Iurie Cujbă, 2023}}
[[File:Cetatuia Aerial.jpg|thumb|<div style="text-align:center">Unele dintre colinele Iașului sunt considerate reprezentative pentru tipologia arealului său urban. În imagine: colina [[Mănăstirea Cetățuia din Iași|Cetățuia]].</div>]]
Conform lucrării ''Iași – șapte trasee turistice tematice. Manual de explorare urbană'', înălțimile Galata, Cetățuia, Repedea, Bucium, Șorogari, Breazu și Copou au un rol distinctiv în arealul ieșean, constituind în acest moment un complex cu rol de spațiu de recreere și de cultură cu rol consistent în conturarea identitatății turistice a orașului și a temei culturale a colinelor Iașului.<ref name=iasisaptetrasee>Bulai, Mihai (coord.) & Roșu, Lucian & Cehan, Alexandra & Ceucă, Cosmin & Teodor-Stanciu, Tiberiu; ''[https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/top-15/iasi-sapte-trasee-turistice-tematice-manual-de-explorare-urbana-1648/1 Iași – șapte trasee turistice tematice. Manual de explorare urbană]''; Editura [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|UAIAC]]; Iași; 2018; ISBN: 978-606-714-411-6; accesat la 19 septembrie 2024</ref> Aprecierea privind compoziția acestui complex de coline din spațiul municipiului nu este una unitară, existând opinia că și alte înălțimi precum Ciric sau Tătărași ar trebuit incluse în arealul colinar reprezentativ urban.<ref name=unghiul20062023>Cujbă, Iurie; ''[https://unghiul.com/cele-sapte-coline-de-la-legenda-la-realitate/ Cele șapte coline – de la legendă la realitate (1)]''; Ziarul „Unghiul”, 20 iunie 2023; accesat la 19 septembrie 2024</ref><ref name=unghiul20062027>Cujbă, Iurie; ''[https://unghiul.com/cele-sapte-coline-de-la-legenda-la-realitate-2/ Cele șapte coline – de la legendă la realitate (2)]''; Ziarul „Unghiul”, 27 iunie 2023; accesat la 19 septembrie 2024</ref>
{{CitareText|width=35%|left|[...] aici este [...] irelevant câte dealuri are orașul cu adevărat, similar cu cazul Romei însăși, care poate avea mai multe sau mai puține din aceste dealuri; dar punctul important este atingerea heptadei sau a completitudinii.<ref name=malinowskip18>{{en icon}} ''Septimontium'' (Seven Hills) as..., Malinowski, 2017, p. 18</ref>|Gosciwit Malinowski, 2017}}
Cele șapte forme de relief numite Breazu, Bucium, Cetățuia, Copou, Galata, Repedea și Șorogari<ref name=malinowskip16>{{en icon}} ''Septimontium'' (Seven Hills) as..., Malinowski, 2017, p. 16</ref> (menționate și în lucrarea ''Iași – șapte trasee turistice tematice. Manual de explorare urbană'')<ref name=iasisaptetrasee/> sunt nominalizate ca fiind „[[Cele șapte coline ale Iașului]]”.<ref name=malinowskip16/> Rolul lor<ref name=malinowskip15>{{en icon}} ''Septimontium'' (Seven Hills) as..., Malinowski, 2017, p. 15</ref> este însă unul simbolic,<ref name=malinowskip18/> acesta fiind legat de aspirația de mai târziu a Iașului de a imita Roma<ref name=malinowskip15/> (în limba {{lat|retro imitatio et aemulatio Romae}}),<ref name=malinowskip19>{{en icon}} ''Septimontium'' (Seven Hills) as..., Malinowski, 2017, p. 19</ref> dat find rolul acestuia de fostă capitală,<ref name=malinowskip15/> cu rol de microcosm ce a avut influență asupra [[Principatul Moldovei|întregii regiuni]].<ref name=malinowskip16/> Cu toate acestea, conform lui {{ill|pl|Gościwit Malinowski}}, asocierea simbolică poate fi în mod complet îndreptățită pentru un oraș doar dacă dacă acesta ar fi în același timp și foarte vechi.<ref name=malinowskip18/>
{{vezi articolul|Șapte coline ale Romei}}
Politicianul [[Fascism|fascist]]<ref>{{en icon}} Martins, Carlos Manuel; ''From Hitler to Codreanu – The Ideology of Fascist Leaders''; Routledge Taylor & Francis Group; 2021; ISBN 9780367616908</ref> [[Corneliu Zelea Codreanu]] a asociat în lucrarea sa [[Pentru Legionari]] tema cu ideea că ''„Iașiul zidit pe șapte dealuri, ca Roma, este și rămâne cetatea eternă a [[românism]]ului”''.<ref>Corneliu Zelea Codreanu, ''Pentru legionari'', vol. I, Editura „Totul pentru Țară”, Sibiu, 1936 - text disponibil pe [[s:Pentru legionari|Wikisursă]].</ref>
{{vezi articolul||Mișcarea Legionară#Istoric|Naționalism etnic}}
Este de menționat însă că numărul<ref name=malinowskip25>{{en icon}} ''Septimontium'' (Seven Hills) as..., Malinowski, 2017, p. 25</ref> simbolic<ref name=malinowskip18/> de 7 coline (nici mai mult, nici mai puțin)<ref name=malinowskip25/> nu corespunde numărului de coline sau dealuri real existente în arealul administrativ al municipiului.<ref name=barungp16/><ref name=barungp201>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 201</ref><ref name=barungp65>Geografia Municipiului Iași, Barbu & Ungureanu, 1987, p. 65</ref>

=== Topografie ===
Situat la nord de [[Codrii Iașilor]], orașul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei), Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona [[Palatul Culturii din Iași|Palatului Culturii]] (fostul Palat Domnesc) și Costache Negri (Ulița Veche).

Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) [[Cartiere din Iași|cartierele]] [[Copou]], [[Sărărie]], [[Țicău]], [[Tătărași]], [[Ciurchi]],  și parțial [[Nicolina]] și [[Păcurari]]. În a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele [[Păcurari]] (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită [[C.U.G.]]), Frumoasa-Poitiers, [[Socola, Iași|Socola]], [[Bucium (cartier)|Bucium]], [[Canta, Iași|Canta]], [[Galata, Iași|Galata]], [[Mircea cel Bătrân, Iași|Mircea cel Bătrân]], [[Alexandru cel Bun (cartier în Iași)|Alexandru cel Bun]], [[Dacia (cartier în Iași)|Dacia]] și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: [[Dancu, Iași|Dancu]], [[Tomești, Iași|Tomești]], [[Ciurea, Iași|Ciurea]] și [[Lunca Cetățuii, Iași|Lunca Cetățuii]]. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în [[Zona Metropolitană Iași|zona metropolitană]], alături de alte localități: [[Păun, Iași|Păun]], [[Bârnova, Iași|Bârnova]], [[Horpaz, Iași|Horpaz]], [[Miroslava, Iași|Miroslava]] (cu [[Valea Adâncă, Iași|Valea Adâncă]] și [[Balciu, Iași|Balciu]]), [[Valea Lupului, Iași|Valea Lupului]] și [[Breazu, Iași|Breazu]]. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul.

=== Clima ===
Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental specific.

{{Weather box
|location = Iași, Romania
|metric first = Yes
|single line = Yes
|open = Yes
| Jan record high C = 16.7
| Feb record high C = 22.5
| Mar record high C = 27.0
| Apr record high C = 31.8
| May record high C = 36.4
| Jun record high C = 38.0
| Jul record high C = 40.1
| Aug record high C = 41.3
| Sep record high C = 38.0
| Oct record high C = 33.9
| Nov record high C = 29.0
| Dec record high C = 19.5
|year record high C = 41.3
|Jan high C = -0.1
|Feb high C = 2.1
|Mar high C = 8.1
|Apr high C = 16.5
|May high C = 22.4
|Jun high C = 25.3
|Jul high C = 26.8
|Aug high C = 26.6
|Sep high C = 22.7
|Oct high C = 16.1
|Nov high C = 8.4
|Dec high C = 2.7
|year high C = 14.8
|Jan mean C = -3.7
|Feb mean C = -1.8
|Mar mean C = 3.0
|Apr mean C = 10.3
|May mean C = 16.1
|Jun mean C = 19.2
|Jul mean C = 20.5
|Aug mean C = 19.9
|Sep mean C = 15.9
|Oct mean C = 10.0
|Nov mean C = 4.3
|Dec mean C = -0.6
|year mean C = 9.4
|Jan low C = -6.9
|Feb low C = -4.8
|Mar low C = -0.8
|Apr low C = 5.2
|May low C = 10.4
|Jun low C = 13.7
|Jul low C = 15.0
|Aug low C = 14.3
|Sep low C = 10.7
|Oct low C = 5.5
|Nov low C = 1.1
|Dec low C = -3.4
|year low C = 5.0
| Jan record low C = -30.6
| Feb record low C = -36.3
| Mar record low C = -22.7
| Apr record low C = -9.4
| May record low C = -3.0
| Jun record low C = 3.5
| Jul record low C = 6.3
| Aug record low C = 4.6
| Sep record low C = -3.5
| Oct record low C = -9.6
| Nov record low C = -21.1
| Dec record low C = -29.5
|year record low C = -36.3
| precipitation colour = green
| Jan precipitation mm = 32
| Feb precipitation mm = 31
| Mar precipitation mm = 31
| Apr precipitation mm = 53
| May precipitation mm = 63
| Jun precipitation mm = 101
| Jul precipitation mm = 83
| Aug precipitation mm = 56
| Sep precipitation mm = 48
| Oct precipitation mm = 25
| Nov precipitation mm = 35
| Dec precipitation mm = 31
|year precipitation mm = 589
|Jan snow cm = 11.3
|Feb snow cm = 14.3
|Mar snow cm = 11.9
|Apr snow cm = 6.9
|May snow cm = 0.0
|Jun snow cm = 0.0
|Jul snow cm = 0.0
|Aug snow cm = 0.0
|Sep snow cm = 0.0
|Oct snow cm = 0.7
|Nov snow cm = 10.4
|Dec snow cm = 6.3
|year snow cm = 
| unit precipitation days = 1.0 mm
| Jan precipitation days = 6
| Feb precipitation days = 6
| Mar precipitation days = 6
| Apr precipitation days = 8
| May precipitation days = 8
| Jun precipitation days = 9
| Jul precipitation days = 9
| Aug precipitation days = 5
| Sep precipitation days = 5
| Oct precipitation days = 5
| Nov precipitation days = 6
| Dec precipitation days = 7
|year precipitation days = 80
|Jan sun = 69.1
|Feb sun = 77.6
|Mar sun = 127.6
|Apr sun = 170.1
|May sun = 234.9
|Jun sun = 254.7
|Jul sun = 272.8
|Aug sun = 270.1
|Sep sun = 208.0
|Oct sun = 155.8
|Nov sun = 73.0
|Dec sun = 57.3
|year sun = 1971.0
|source 1 = NOAA<ref name= NOAA>{{cite web
| url = ftp://ftp.atdd.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/TABLES/REG_VI/RO/15090.TXT
| title = Iași Climate Normals 1961-1990
| publisher = [[National Oceanic and Atmospheric Administration]]
| accessdate = 21 martie 2015}}</ref>
|source 2 = Romanian National Statistic Institute (extremes 1901-2000)<ref name= extremes>{{cite web
  |url = http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf
  |title = AIR TEMPERATURE (monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum)
  |work = Romanian Statistical Yearbook: Geography, Meteorology, and Environment
  |publisher = Romanian National Statistic Institute
  |year = 2007, 2012, 2013
  |accessdate = 10 februarie 2016}}</ref>
|date=August 2010
}}

=== Orașe apropiate ===
[[Fișier:RO IS Iaşi, panoramic view 3.jpg|thumb|250px|right|Iași, vedere spre cartierele Autogară, Canta, Păcurari]]
* [[Ungheni]] (15&nbsp;km E)
* [[Podu Iloaiei]] (23&nbsp;km V)
* [[Târgu Frumos]] (45&nbsp;km V)
* [[Vaslui]] (72&nbsp;km S)
* [[Pașcani]] (73&nbsp;km V)
* [[Roman, România|Roman]] (83&nbsp;km SV)
* [[Bălți]] (104&nbsp;km NE)
* [[Chișinău]] (110&nbsp;km E)
* [[Bacău]] (120&nbsp;km SV)
* [[Bârlad]] (120&nbsp;km S)
* [[Botoșani]] (130&nbsp;km NV)
* [[Suceava]] (143&nbsp;km NV)
* [[Piatra Neamț]] (133&nbsp;km V)

== Demografie ==
<div style="float:left">{{Pie chart
|thumb=left
|caption=Componența etnică a municipiului Iași
|label1=Români|value1=73.75|color1=#8080ff
|label2=Alte etnii|value2=0.73|color2=#555555
|label3=Necunoscută|value3=25.52|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart
|thumb=left
|caption=Componența confesională a municipiului Iași
|style=clear: none;
|label1=Ortodocși|value1=67.1|color1=#8080ff
|label2=Romano-catolici|value2=2.49|color2=#ffff80
|label3=Alte religii|value3=3.48|color3=#555555
|label4=Necunoscută|value4=26.93|color4=#9f9f9f}}
</div>
Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația municipiului Iași se ridică la 271.692 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 290.422 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (73,75%), iar pentru 25,52% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (67,1%), cu o minoritate de [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (2,49%), iar pentru 26,93% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref>

=== Evoluție istorică ===
[[Fișier:Iaşi , City Hall 1.jpg|thumb|250x250px|Palatul Roznovanu, sediul Primăriei Municipiului Iași]]
* sec. XVIII: 30.000-50.000<ref name=uaic>[Universitatea Al.I.Cuza Iași Ed. Litera, București 1971, pag.9-10]</ref>
* 1831: 59.880<ref name=uaic/>
* 1859: 65.745<ref name=uaic/>
* 1912: 75.229<ref>[http://www.archive.org/stream/handbookofrouman00grearich#page/60/mode/2up A Handbook of Roumania]</ref>
[[Fișier:Iasi 1930.jpg|thumb|250px|Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul și județul Iași]]
* [[1930]]: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 [[români]], 34.662 [[evrei]], 980 [[germani]], 918 [[ruși]], 543 [[maghiari]], 505 [[polonezi]], 340 [[tigani|țigani]], 170 [[armeni]], ș.a.

<div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Iași}}</div>{{clear|left}}

== Educație ==
[[Fișier:Univ_Al_I_Cuza_Iaşi.jpg|thumb|250x250px|[[Universitatea din Iaşi|Universitatea „Al. I. Cuza”]]]]
[[Fișier:Iaşi , University of Medicine and Pharmacy 4.JPG|thumb|250x250px|[[Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa]]]]
Iași este orașul primului spectacol de teatru în limba română, al primului muzeu literar memorial ([[Bojdeuca Ion Creangă|Bojdeuca din Țicău]]) și al primului Muzeu de Istorie Naturală.

În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, [[Universitatea din Iași]], numită în prezent [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”]]. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele [[Alexandru Ioan Cuza]], continuatoare a vechii [[Academia Mihăileană|Academii Mihăilene]], universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de studenți. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.

Tot în Iași se află continuatoarea primei școli superioare de inginerie din România, [[Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași|Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”]], cu peste 15.000 de studenți, prima școală superioară de muzică din România, [[Universitatea de Arte George Enescu din Iași|Universitatea de Arte „George Enescu”]],<ref>[http://www.arteiasi.ro/ Universitatea De Arte „George Enescu” Iasi - Pagina Principala<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> [[Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași|Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa"]]<ref>{{Citat web |url=http://www.umfiasi.ro/umf/ie2/index.jsp |accessdate=2009-10-02 |titlu=Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa” Iasi<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2009-08-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090830073410/http://www.umfiasi.ro/umf/ie2/index.jsp |dead-url=yes }}</ref>, [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad din Iași|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”]], [[Universitatea Petre Andrei]].

În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește cea mai veche bibliotecă universitară din țară, [[Biblioteca Centrală Universitară din Iași|Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”]], cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) – unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei – Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (5 cămine).

== Economie ==
[[Fișier:Iasi, Public Garden Palas 1.jpg|thumb|250px|left|Centrul comercial și de afaceri [[Ansamblul urbanistic Palas|Palas]]]]
Iași este cel mai important centru economic al [[Moldova Occidentală|Moldovei]] și unul dintre cele mai importante ale României.<ref>[https://www.forbes.ro/articles/forbes-best-cities-2018-locul-10-iasi-renasterea-moldovei-119069 Iași, renașterea Moldovei]</ref>. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele ([[Antibiotice Iași|SC Antibiotice SA]], Fiterman Pharma), componentele auto (BorgWarner, [[Lear Corporation]], Conex Distribution), echipamentele industriale (BMT Aerospace, Agmus, ASAM), textilele (SC IasiConf SA, [[Benetton Group|Benetton]]), materialele de construcții (Brikston, Build Corp) și industria alimentară. 

Sectoarele bancar și cel al tehnologiei informației au luat avânt după aderarea României la U.E., numeroase bănci și companii de software ([[Amazon.com|Amazon]], [[Avast]], [[Advanced Micro Devices|AMD]], [[Continental AG|Continental]], [[Oracle]], Conduent, [[Xerox]], [[Accenture]], [[Technologies]], Bentley Systems, [[Capgemini]], SCC, [[Endava]], [[ESET]], [[BitDefender]], etc.) fiind prezente în oraș.

Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale ([[Ansamblul Urbanistic Palas|Palas Mall]], Era Shopping Park, [[Iulius Mall Iași|Iulius Mall]], [[Carrefour|Felicia Shopping Center]], MCM Center etc.), mai multe magazine cu articole pentru casă și materiale de construcții, îmbrăcăminte și îngrijire personală, hyper și supermarket-uri ([[Carrefour]], [[Kaufland]], [[Auchan]], [[Metro AG|Metro]], [[Selgros]], [[Mega Image]], [[Lidl]], [[Penny (supermarket)|Penny]], [[Profi]][[Dedeman|, Dedeman]], [[MatHaus]], [[Brico Dépôt]], [[Leroy Merlin]], [[Mobexpert]], [[Pepco]], [[KiK|Kik]], [[Jysk|JYSK]], [[Jumbo (magazin)|JUMBO]], [[Dm-drogerie markt|DM]]). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Palas Campus, [[IKEA]], Mall Moldova, Silk District, etc.).
{{clear}}

== Instituții și puncte de interes ==
[[Fișier:DJI 0260 edited.jpg|thumb|250px|left|[[Palatul Culturii din Iaşi|Palatul Culturii]], vedere aeriană]]
[[Fișier:Casa Dosoftei.jpg|left|thumb|250x250px|[[Casa Dosoftei din Iaşi|Casa Dosoftei]]]]
[[Fișier:RO, IS , Iasi , Metropolitan Cathedral 1.jpg|left|thumb|250x250px|[[Catedrala mitropolitană din Iaşi|Catedrala Mitropolitană]]]]
Cine vrea să descopere Iașul  va intra aici ca pe o imensă poartă a istoriei neamului românesc. La Iași „fiecare piatră vorbește de trecut", prin numărul mare de mănăstiri, muzee, case memoriale. De aceea, se poate spune că orașul Iași este un veritabil muzeu național, prin comorile de istorie și de artă pe care le are.
{{citat|Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conștiința lui naționala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...|[[Nicolae Iorga]]}}
În Iași, se află [[Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" din Iași|Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”]], cea mai veche din oraș, ctitorie a lui [[Ștefan cel Mare]], restaurată integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica [[Trei Ierarhi]] și [[Mănăstirea Golia]], mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor [[Vasile Lupu]], [[Catedrala mitropolitană din Iași|Catedrala Mitropolitană]], [[Casa Dosoftei din Iași|Casa Dosoftei]], [[Palatul Culturii din Iași|Palatul Culturii]], [[Casa Pogor]] cu „Masa Umbrelor”, aleile [[Copou]]lui cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian ([[Teiul lui Eminescu]] și Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „[[Mihail Sadoveanu]]”, „[[George Topârceanu]]”, „[[Mihai Codreanu]]”, „[[Otilia Cazimir]]”, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: [[Mănăstirea Galata]], din timpul lui [[Petru Șchiopul]], Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Tălpălari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, [[Mănăstirea Cetățuia din Iași|Mănăstirea Cetățuia]] - ctitorie a lui [[Gheorghe Duca]] - sau [[Mănăstirea Frumoasa din Iași|Mănăstirea Frumoasa]], din sec. XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iași și Centrul Expozițional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul mânăstirii Trei Ierarhi sau bisericile Dancu si Sf. Vineri. Însă adevăratele ravagii orașul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau o personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucu, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii este considerat un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești.

== Cartiere ==
{{main|Cartiere din Iași}}
* ''Nord'': [[Copou]], [[Țicău]], [[Sărărie]], Podu de Fier, [[Independenței]], Agronomie, [[Târgu Cucu]].
* ''Est'': [[Tudor Vladimirescu (cartier în Iași)|Tudor Vladimirescu]], [[Bucșinescu]], [[Tătărași]] Nord și Sud, [[Oancea (cartier Iași)|Oancea]], [[Dispecer]], [[Flora(cartier Iași)|Flora]], [[Grădinari (cartier Iași)|Grădinari]], [[Moara de Vânt]], [[Ciurchi]], [[Metalurgie, Iași|Metalurgie]], [[Aviației, Iași|Aviației]], Ciric, [[Țuțora]], [[Zona Industrială]].
* ''Sud'': Palat, Centru, [[Baza 3]], [[Bularga]], [[Frigorifer]], [[Bucium (cartier)|Bucium]], [[Socola, Iași|Socola]], [[Frumoasa, Iași|Frumoasa]], [[Clopotari]], [[Poitiers, Iași|Poitiers-Siraj]], [[Manta Roșie]], [[Podu Roș]], [[Cantemir, Iași|Dimitrie Cantemir]], [[Țesătura]], [[Nicolina, Iași|Nicolina]] 1 și 2, [[C.U.G.]] 1 și 2, [[Galata, Iași|Galata]] 1 și 2, [[Podu de Piatră]], [[Zona Industrială Sud]].
* ''Vest'': [[Mircea cel Bătrân, Iași|Mircea cel Bătrân]], Alexandru cel Bun, Țigarete, [[Gară, Iași|Gară]], [[Dacia, Iași|Dacia]], [[Cicoare, Iași|Cicoare]], [[Păcurari]], [[Canta]], Rediu, [[Păcureț]], [[Moara de Foc]], [[Arcu]].

== Obiective istorice și turistice ==
[[Fișier:Monumentul Unirii din 1918 Iasi.jpg|thumb|200px|right|Monumentul Unirii din 1918,<br />grup statuar dăruit Iașului de prințesa [[Olga Sturza]] în 1927]]

{{Articol principal|Lista obiectivelor din Iași}}

=== Clădiri și monumente istorice ===
* [[Obeliscul cu lei din Iași|Obeliscul cu lei]]
* [[Bojdeuca lui Ion Creangă]]
* [[Palatul Roznovanu]]
* [[Palatul Braunstein]] (în Piața Unirii)
* [[Casa Pogor]]
* [[Crucea lui Ferentz]]
* [[Palatul Calimachi]] - azi sediul [[Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași|UMF]]
* [[Institutul de Anatomie Iași|Institutul de Anatomie]]
* [[Grand Hotel Traian]]
* [[Biserici din Iași]]
* [[Baia Turcească din Iași|Baia Turcească]]<ref>[http://www.ziaruldeiasi.ro/mozaic/premiera-la-baia-turceasca~ni4von Premiera la Baia Turceasca - Ziarul de Iasi<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>

=== Lăcașe de cult ===
==== Catedrale ====
* [[Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Iași|Catedrala romano-catolică veche]] (1782-1789)
* [[Catedrala mitropolitană din Iași]] (1833-1887)
* [[Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iași|Catedrala romano-catolică "Sfânta Fecioară Maria, Regină"]] (1992-2005)

==== Mănăstiri ====
[[Fișier:RO IS Iasi Golia tower 1.jpeg|thumb|298x298px|Turnul mănăstirii Golia]]
* [[Mănăstirea Galata]] (1582-1584)
* [[Mănăstirea Frumoasa din Iași|Mănăstirea Frumoasa]] (1586)
* [[Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"]] (1635)
* [[Mănăstirea Podgoria Copou]] (1638)
* [[Mănăstirea Golia]] (1650-1660)
* [[Mănăstirea Cetățuia din Iași|Mănăstirea Cetățuia]] (1668-1672)
* [[Mănăstirea Bucium din Iași|Mănăstirea Bucium]] (1853)

==== Biserici ====
* [[Biserica Armenească, Iași|Biserica Armenească]] (1395?-)
* [[Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" din Iași|Biserica "Sf. Nicolae Domnesc"]] (1491-1492)
* [[Biserica Sfântul Sava, Iași|Biserica Sfântul Sava]] (secolul al XVI-lea)
* [[Biserica Bărboi, Iași|Biserica Bărboi]] (1613-1615); (1841-1844)
* [[Biserica Barnovschi, Iași|Biserica Barnovschi]] (1627-)
* [[Biserica Talpalari]] (secolul al XVII-lea)
* [[Biserica Curelari]] (1663?)
* [[Biserica Sfinții Teodori din Iași|Biserica Sfinții Teodori]] 1665; (1750-1761)
* [[Biserica Banu]] (1705); (1802)
* [[Biserica Sfântul Spiridon, Iași|Biserica Sfântul Spiridon]] (1747-1752)
* [[Biserica lipovenească din Iași|Biserica Lipovenească]] (secolul al XIX-lea) (1780 ?)
* [[Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Iași]] - Moara de Vânt - cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi decât Eternitatea) (1803-1830)
[[Fișier:Lapusneanul.Street.Iasi-Romania.JPG|thumb|200px|right|Strada Lăpușneanu]]
* [[Biserica Toma Cozma]] (1807)
* [[Biserica Buna Vestire]] (1816)
* [[Biserica Mitocul Maicilor]] (1819)
* [[Biserica Sfântul Nicolae-Copou]] (1937-1943)

====Sinagogi====
* [[Sinagoga Mare din Iași|Sinagoga Mare]] (1671)
* [[Sinagoga Cismarilor din Iași|Sinagoga Cismarilor]] (1915)
* [[Sinagoga Merarilor din Iași|Sinagoga Merarilor]] (1865)
* [[Sinagoga Schor din Iași|Sinagoga Schor]] (1890)

=== Parcuri, grădini ===

{{See also|Istoria teilor în Iași}}

Orașul este renumit pentru numeroasele plantații de tei, arbore considerat un simbol local.<ref name="tvr-iasi-01">Jurnalul regional TVR Iași. 'Avem tei argintii'. Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=uSvtDH9KmNo, accesat la 18 mai 2016</ref>  Numeroase exemplare de [[Tilia tomentosa]] se regăsesc în aliniamente stradale, dar și în următoarele parcuri:

* [[Parcul Copou]]
* [[Grădina Botanică din Iași]]<ref>[http://botanica.uaic.ro/ Gradina Botanica Iasi - Home<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>
* [[Parcul Expoziției din Iași|Parcul Expoziției]]

=== Obiective istorice și turistice din împrejurimi ===
* [[Mănăstirea Bârnova]]
* [[Mănăstirea Dobrovăț]]
* [[Mănăstirea Hadâmbu]]
* [[Mănăstirea Hlincea]]
[[Fișier:RO IS Iasi , Institute of Anatomy P8290463.JPG|thumb|250px|Institutul de Anatomie]]
* [[Mănăstirea Piatra Sfântă]]
* [[Mănăstirea Vlădiceni]]
* [[Biserica Aroneanu]], fostă mănăstire
* Regiunea viticolă [[Bucium, Iași|Bucium]]
* Zona de agrement [[Ciric]]

În [[județul Iași]] se mai află:
* [[Palatul Domnesc de la Ruginoasa]] al lui [[Alexandru Ioan Cuza]]
* [[Castelul Sturdza de la Miclăușeni]]
* [[Palatul Sturdza de la Miroslava]]
* [[Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița]]
* [[Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești|Muzeul Vasile Alecsandri, la Mircești]]
* [[Casa memorială Costache Negruzzi|Muzeul Costache Negruzzi, la Hermeziu]]
* Ruinele de la [[Cucuteni, Iași|Cucuteni]]
* Regiunea viticolă [[Cotnari, Iași|Cotnari]]
* Muzeul Viei si Vinului din Moldova, la [[Hârlău]]

=== Hoteluri ===
[[Fișier:Grand Hotel Traian, Iași (2).JPG|thumb|250x250px|Grand Hotel Traian]]
Sunt peste 40 de hoteluri și pensiuni în Iași:

* Pleiada Boutique Hotel***** 
* Hotel Bellaria**** 
* Hotel Diplomat**** 
* Hotel [[Grand Hotel Traian]]**** 
* Hotel Hampton by Hilton**** 
* Hotel International**** 
* Hotel Little Texas**** 
* Hotel Ramada**** 
* Hotel Select**** 
* Hotel Unirea****
* Hotel Belleville***
* Hotel Best Western Astoria*** 
* Hotel Ciric*** 
* Hotel Dorobanți*** 
* Hotel Eden*** 
* Hotel Indiana*** 
* Hotel Moldova*** 
* Hotel Zimbru*** 
* Hotel Continental**

== Viața culturală ==
{{citat|…Călător și trecător, cum eram întotdeauna, Iașii sunt pentru mine un popas tihnit (…). Veselia lui îmi apare în fel cu totul intelectual, sub icoana amicilor mei literați, adunați în discuțiuni și lectură (…). O zi petrecută în Iași era pentru mine o sărbătoare discretă și ales nuanțată. Mă simțeam în Iași mai aproape de locul ideal unde fiecare ar vrea să-și petreacă viața ca nicăieri aiurea. Era, în acest oraș domnesc, cuprins de melancolia amintirilor prea mari, mai multă inteligență și mai mult cult pentru cele intelectuale, decât în oricare centru românesc…|[[Gala Galaction]] – „Iașii – precum erau”}}
Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, acesta cunoaște o dezvoltare accelerată pe toate planurile, urban, comercial și cultural. Astfel în secolul al XVI-lea, Despot Vodă inaugurează în Iași "Școala latină de la Cotnari", instituție care a promovat studiile de latină nu numai în Iași și în întreaga Moldovă, ci în întreg spațiul românesc.

În anul 1641 la Iași se înființează "Academia Vasiliană" și prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 - 1653). ]n anul 1646 Mitropolitul Varlaam publică la Iași "Cazania" sau "Carte românească de învățătură". Tot în acest an apare primul cod de legi în limba română.

La [[18 martie]] [[1833]], la Iași s-a înființat prima societate [[știință|științifică]] românească și anume [[Societatea de Medici și Naturaliști]]. Sediul acesteia este în [[Casa Roset din Iași|casa Roset]], clădirea în care se găsește și [[Muzeul de Istorie Naturală din Iași]], muzeu înființat în 1834.

În anul 1835 la Iași este înființată „Academia Mihăileană",  în anul 1836 se înființează Conservatorul Filarmonic Dramatic din Iași, iar în anul 1860 este înființată Universitatea „Al. I. Cuza".  Celebra tragediană Agatha Bârsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Iași.

În anul 1863 este constituită Societatea cultural-literară „Junimea", în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalități ale culturii românești: [[Mihai Eminescu]], [[Titu Maiorescu]], [[Costache Negruzzi]], [[Ion Creangă]], AD Xenopol, [[Vasile Alecsandri]], [[Ioan Slavici]], [[Ion Luca Caragiale]] și alții.

În continuare Iașul cunoaște o viață literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit și au creat aici. Străzile orașului au fost străbătute de nume strălucite ale culturii românești cum sunt [[Mihai Eminescu]], [[Ion Creangă]], [[Titu Maiorescu]], [[Costache Negruzzi]], Ionel Teodoreanu, [[Otilia Cazimir]], [[George Topârceanu]], [[Nicolae Gane]], Mihai Codreanu și alții. Aici a trăit o mare parte a vieții  Mihai Sadoveanu și a compus o parte din opera sa, în „castelul din Copou”.

Viața teatrală cunoaște și ea o dezvoltare puternică. După primul spectacol în limba română dat de Gheorghe Asachi în casele boierului Ghica, spectacolele trupelor străine (italiene, franceze, rusești) se dădeau în săli special amenajate. În 1832, o altă trupă franțuzească de comedii și vodeviluri sosește în Iași sub direcția a doi frați Fouraux și preface în teatru casa doctorului Peretz din strada Goliei. Sala de teatru activa sub firma „Théâtre de varieté”. Pe scena acestui teatru, în 10 aprilie 1834, Gheorghe Asachi a organizat spectacolul în limba română intitulat „Serbarea păstorilor moldoveni”, în care „actorii” erau Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Al. Mavrocordat, N. Docan, Scarlat Vărnav și alți fii de boieri. În anul 1840 se înființează Teatrul Național, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali. Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca", prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher, Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu din Iași. Din numele mari care au jucat în trecut pe scenele teatrelor din Iași, se remarcă Matei Millo, Maria Filotti, Miluță Gheorghiu (inegalabil în rolul Chiriței), iar în zilele noastre Tamara Buciuceanu Botez, Draga Olteanu Matei, au urcat pe scena ieșeană pentru a da viață rolului Chiriței.

În noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, în urma unui incendiu devastator, clădirea Teatrului de la Copou este distrusă. Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat până în 1894 când este aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer și a fost construită actuala clădire a teatrului, considerată a doua cea mai frumoasă clădire din lume a unui teatru, conform unui top întocmit de televiziunea BBC, realizat cu ocazia „Zilei mondiale a teatrului".<ref>[http://stirileprotv.ro/stiri/social/teatrul-national-din-iasi-al-doilea-cel-mai-frumos-din-lume-in-topul-bbc-istoricul-cladirii-vechi-de-peste-100-de-ani.html/ Teatrul Național din Iași, al doilea cel mai frumos din lume, în topul BBC-știri PROTV]</ref>
 
În anul 2012, orașul și-a depus candidatura pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, competiție câștigată de [[Timișoara]] <ref>{{Citat web|url=http://www.mediafax.ro/social/orasul-timisoara-desemnat-capitala-culturala-europeana-2021-primarul-robu-a-fost-daruire-si-munca-enorma-15716711|titlu=http://www.mediafax.ro/social/orasul-timisoara-desemnat-capitala-culturala-europeana-2021-primarul-robu-a-fost-daruire-si-munca-enorma-15716711}}</ref>,  iar pentru a-și susține candidatura, a fost ales sloganul Iași 2021-Interfața răsăriteană a culturii europene, bazându-se în acest sens, pe relațiile culturale transfrontaliere cu Cernăuțiul și Chișinăul. Din anul 2013, pentru a putea intra în competiție, a fost organizat Festivalul Internațional al Educației (din luna mai) sau FILIT (în luna octombrie) care reunește scriitori renumiți din întreaga lume.

=== Muzee, galerii de artă, instituții culturale ===

* [[Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași|Teatrul Național „Vasile Alecsandri”]]
* [[Opera Națională Română din Iași|Opera Națională Română]]
* [[Filarmonica de Stat Moldova din Iași|Filarmonica de Stat Moldova]]
* [[:en:Luceafărul Theatre (Iași)|Teatrul Luceafărul]]
* [[Ateneul din Iași]] (cunoscut și sub numele de Ateneul Tătărași)
* [[Teatrul Ludic]]
* [[Complexul Muzeal Național „Moldova”]] cu sediu în [[Palatul Culturii din Iași|Palatul Culturii]]<ref>[http://www.palatulculturii.ro/ Acasa- Palatul Culturii - Iasi, Romania<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>, având în componență:
** [[Muzeul Etnografic al Moldovei]]
** [[Muzeul de Istorie a Moldovei]]
** [[Muzeul de Artă din Iași|Muzeul de Artă]]
** [[Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”]]
* [[Muzeul Literaturii Române din Iași|Muzeul Literaturii Române]], având în componență:
** [[Bojdeuca lui Ion Creangă|Muzeul Ion Creangă - Bojdeuca]]
** [[Casa Dosoftei]]
** [[Casa Memorială „Otilia Cazimir”]]
** [[Casa Memorială „Mihai Codreanu”]]
** [[Casa Memorială „Nicolae Gane”]]
** [[Casa Memorială „Vasile Pogor”]]
** [[Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” din Iași|Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”]]
** [[Casa Memorială „George Topîrceanu” din Iași|Casa Memorială „George Topîrceanu”]]
** [[Muzeul „Mihai Eminescu”]]
** [[Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”]]
** [[Muzeul Memorial „Poni - Cernătescu”]]
* [[Muzeul Teatrului din Iași|Muzeul Teatrului]]
* [[Muzeul de Istorie Naturală din Iași|Muzeul de Istorie Naturală]]
* [[Muzeul Unirii din Iași|Muzeul Unirii]]
* [[Muzeul Municipal din Iași|Muzeul Municipal]]
* [[Muzeul Universității „Al. I. Cuza”]]
* [[Muzeul Mitropolitan]]
* [[Biblioteca Centrală Universitară din Iași|Biblioteca Centrală Universitară]]
* Biblioteca Județeană [[Gheorghe Asachi]]
* [[Universitatea de arte „George Enescu”|Universitatea Națională de Arte „George Enescu”]]
* [[Borderline Art Space]] - galerie de artă contemporană
* [http://www.danagallery.ro/ Galeria Dana]
* [http://uapriasi.ro/ UAP Iași]

=== Reprezentanțe culturale ===
După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990 au fost deschise la Iași mai multe centre culturale străine. În prezent funcționează în municipiul Iași:

* [[Institutul Francez din România|Institutul Francez Iași]]
* [[Centrul Cultural German Iași]]
* Centrul Cultural Britanic (British Council)
* Centrul Cultural al Americii Latine și Caraibelor
* Centrul Cultural Elen „Panellinion”
*Centrul Cultural Italian

== Sănătate ==
* [[Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" din Iași|Spitalul Universitar „Sf. Spiridon”]]
* [[Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” Iași|Spitalul clinic de Urgențe]]
* Spitalul clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”
* Spitalul clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”
* Spitalul clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza-Vodă”
* Spitalul clinic „Dr. C.I. Parhon”
* Spitalul pentru elevi și studenți
* Spitalul clinic de Recuperare
* Spitalul clinic de Pneumoftiziologie
* Institutul regional de Oncologie
* Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. [[George I. M. Georgescu]]”
* Spitalul clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”
* [[Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola”|Institutul de Psihiatrie „Socola”]]
* Spitalul clinic de Neurologie „prof. dr. N.Oblu”
* Spitalul Militar
* Spitalul Universitar CFR
* Spitalul de Balneofizioterapie și îngrijiri Paleative „Sf. Sava” - Recumedis
* Spitalul particular „Arcadia Hospital"
* Spitalul Providența - [[Ansamblul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei|Mitropolia Moldovei și Bucovinei]]

Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași, în condițiile în care peste 6.000 de ieșeni sunt diagnosticați cu această boală.{{nc}}

===Calitatea aerului===

Orașul Iași este al doilea cel mai poluat oraș din România.<ref name="ro_2016-05-13"/> În 2015, poluarea cu particule fine (PM10) a depășit în mod repetat pragurile legale.<ref name="ro_2016-05-13">{{Citation | url=http://www.romaniacurata.ro/iasul-este-al-doilea-cel-mai-poluat-oras-din-romania-nu-se-pot-amenaja-noi-spatii-verzi-dar-se-cheltuie-bani-pe-studii-de-calitate-a-aerului/| title=Iașul este al doilea cel mai poluat oraș din România. Nu se pot amenaja noi spații verzi, dar se cheltuie bani pe studii de calitate a aerului| newspaper=Romania Curata| date= | author=| accessdate=13 mai 2016}}</ref>. Traficul rutier, șantierele nesupravegheate și lipsa acută a spațiilor verzi (orașul deține în jur de 11 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor <ref name="ro_2016-05-13"/>) sunt câteva din motivele din spatele acestor probleme. În 2014, [[Comisia Europeană]] a lansat acțiuni legale împotriva României, citând situația din Iași, [[Brașov]] și București ca example de neconformitate cu legislația de mediu comunitară.<ref>{{Citation |date=2014-09-25 |publisher=Gândul |title=Comisia Europeană lansează un infringement împotriva României pentru că nu își protejează cetățenii de poluare |url=http://www.gandul.info/stiri/comisia-europeana-lanseaza-un-infringement-impotriva-romaniei-pentru-ca-nu-isi-protejeaza-cetatenii-de-poluare-13346370}}</ref>

== Transporturi și comunicații ==
[[Fișier:Skycam vedere panoramică Gara de Nord Iași, aprilie 2014 - panoramio.jpg|thumb|Gara Iași (2014)]]

=== Transportul feroviar ===
Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala [[Făurei]] - [[Tecuci]] - Iași - [[Ungheni]], linia principală Iași - [[Pașcani]] și ramificațiile Iași - [[Dorohoi]], Iași - [[Hârlău]].

În oraș sunt patru gări: [[Gara Iași]]<ref>[http://www.autogari.ro/Iasi/Gara_CFR_Iasi/Autogara9997.aspx Gara CFR Iasi (Iasi, Iasi, Romania) - Destinatii transport persoane cu autocare, autobuze sau microbuze la AUTOGARI.RO<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>, [[Gara Internațională Nicolina]], [[Gara Nicolina]], [[Gara Socola]] și o [[Triaj|stație de triaj]] la Socola. Municipiul Iași este conectat prin legături directe cu principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova.

În prezent, [[Gara Iași]] se află într-un proces de renovare, început în anul [[1989]], cu termen de finalizare neasumat.

[[Fișier:aeroportul int iasi.jpg|thumb|right|Aeroportul Internațional Iași]]

=== Transportul aerian ===
În Iași, primele zboruri au avut loc în anul 1905. În anul 1926, odată cu inaugurarea cursei [[București]]-[[Galați]]-Iași și [[Chișinău]], Aerodromul Iași capătă statut de aeroport comercial.

În anul 1969 aeroportul este modernizat, se construiesc o pistă de beton în lungime totală de 1.800 m și un terminal pentru pasageri. O nouă modernizare a aeroportului are loc în anul 2001, când terminalul de pasageri este adus la o capacitate de procesare simultană de 150 pasageri/oră pentru traficul intern, respectiv 100 pasageri/oră pentru traficul extern. De asemenea, în 2005, pe aeroport a fost implementat un sistem instrumental de aterizare CAT II.

În [[2012]], în scopul creșterii capacității de procesare pasageri, a fost inaugurat un nou terminal. Cu o suprafață de 1.210 mp, terminalul T2 este destinat, în principal, curselor interne. Aeroportul Iași are o pistă de decolare-aterizare din asfalt, de 2.400 metri lungime și 45 metri lățime, prevăzută cu două acostamente a 7,5 metri fiecare, două căi de rulare (prima are o lungime de 280 metri și 23 metri lățime, iar a doua, parte din fosta pistă 15/33, este în lungime de aproximativ 1.000 metri), precum și o platformă cu șapte locuri de parcare. Din Iași există curse directe către: [[București]], [[Londra]], [[Viena]], [[Milano]], [[Roma]], [[Paris]], [[Tel Aviv]], [[Cluj-Napoca]], [[Timișoara]], [[Antalia]], [[Oradea]], [[Bologna]], [[Cuneo]], [[Dortmund]], [[Malmö]], [[München]], [[Torino]], [[Salonic]], [[Verona]], [[Barcelona]], [[Bruxelles]], [[Billund]], [[Catania]], [[Eindhoven]], [[Köln]], [[Larnaca]], [[Veneția]], [[Chania]], [[Constanța]], [[Heraklion]], [[Rodos]].

=== Transportul rutier ===
Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din [[Piața Unirii]], Mircea cel Bătrân, Gară, [[Podu Roș, Iași|Podu Roș]], [[Podul de piatră din Iași|Podu de Piatră]], Piața M. Eminescu, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura).

Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest [[Autostrada Târgu Mureș-Iași|Autostrada Târgu Mureș-Ungheni]] (Autostrada A8, Montana), ce va face legătura cu „Autostrada Transilvania" ([[Autostrada A3 (România)|Autostrada A3]]), la [[Târgu Mureș]]<ref>[http://www.newsiasi.ro/uploads/5668e980-3f77-e964.pdf Comunicatul de presă]</ref>, a unei șosele de centură, care să preia traficul greu din oraș <ref>{{Citat web |url=http://www.zmi.ro/soseaua_ocolitoare_iasi.html |accessdate=2006-09-11 |titlu=Șoseaua de centură |archive-date=2007-01-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070124194525/http://www.zmi.ro/soseaua_ocolitoare_iasi.html |dead-url=yes }}</ref>, inaugurată parțial în 2012 și pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru cel Bun și Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului [[2008]]<ref>{{Citat web |url=http://www.financiarul.ro/2007/08/26/pasajul-octav-bancila-a-fost-dat-uitarii-de-sefii-primariei-iasi/ |accessdate=2007-09-27 |titlu=Articol despre întârzierile în demararea lucrărilor la pasajul Octav Băncilă |archive-date=2007-10-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071014174328/http://financiarul.ro/2007/08/26/pasajul-octav-bancila-a-fost-dat-uitarii-de-sefii-primariei-iasi/ |dead-url=yes }}</ref>, finalizată în 2015. Legătura cu București este asigurată pe drumul european modernizat E583, care are ieșire la E85, tot pe aici fiind și principala cale de comunicație cu Transilvania și mai apoi cu Occidentul, de unde, în ultimul timp, vin foarte multe investiții.

=== Transportul în comun ===
{{Vezi|Transportul public din Iași}}
În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană [[AEG]] [[Berlin]], pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iași.

Astăzi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze și microbuze, de către SCTP Iași (fostă Regia Autonomă de Transport Public Iași)<ref>[http://www.ratp-iasi.ro/ R.A.T.P. Iasi<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. 

==== Tramvaie ====
{{Articol principal|Tramvaiul din Iași}}
Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului<ref>[http://www.ratp-iasi.ro/trasee.html R.A.T.P. Iasi<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. În 1989, rețeaua electrică de tramvai din Iași a atins maxima dezvoltare, cumulând 35&nbsp;km de cale dublă activă pe trasee.<ref name="retele">[http://retele.tramclub.org/ Retelele de transport electric din Romania]</ref> De asemenea, există o linie de tramvai spre localitatea [[Dancu, Iași|Dancu]].

Rețeaua de tramvaie din Iași are [[ecartament]] 1000&nbsp;mm.

Trasee de tramvaie din Iași:
{| class="wikitable"
!Linie
!Traseu
!Lungime
(dus-întors)
!Operator
|-
|'''1'''
|Rond Copou -  T. Cucu - Podu Roș (1) - Tătărași - T. Cucu - Rond Copou 
|17,50&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''3'''
|Dancu - Tătărași - T. Cucu - Gară 
|15,6&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''6'''
|R. Dacia - Gară - T. Cucu 
|13&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''7'''
|Canta - Gară - T. Cucu - T. Vladimirescu - Baza 3 - Țuțora  
|14,7&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''8'''
|R. Copou - T. Cucu - T. Vladimirescu - Baza 3 
|14&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''9'''
|R'''.''' Copou - T. Cucu - Podu Roș (3) - Tehnopolis 
|20,2&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''11'''
|R. Dacia - Bd. N. Iorga - Baza 3 - Tătărași N 
|21,3&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''13'''
|R. Copou -  T. Cucu - Tătărași - Podu Roș (1) - T. Cucu - R. Copou 
|17,5&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|}

Parcul actual de tramvaie preluat de către CTP Iași cuprinde 153 tramvaie:
{| class="wikitable"
!Model
!Nr. total
!Nr. în uz
!Nr. în conservare
!Nr. casate
!Proveniență
!Observații
|-
|M8C
|7
|4
|
|
|[[Essen]]
|rulate, 2018
|-
|M6C
|4
|2
|
|
|[[Mühlheim am Main|Mühlheim]]
|rulate, 2018
|-
|Be 8/8
|12
|5
|0
|1
|[[Berna]]
|SH, aduse prin programul „Donație de tramvaie”, 2008; vagonul 711 este folosit pentru piese
|-
|ST11
|10
|0
|0
|0
|[[Darmstadt]]
|SH, 2008
|-
|ST10
|7
|3
|0
|0
|[[Darmstadt]]
|SH, 2007
|-
|Be 4/4
|9
|0
|0
|0
|[[Berna]]
|SH, aduse prin programul „Donație de tramvaie”, 2003
|-
|GT5
|12
|0
|0
|1
|[[Augsburg]]
|SH, 2001, vagonul 366 pentru piese
|-
|ST8
|6
|0
|0
|1
|[[Darmstadt]]
|SH, 1998
|-
|ST7
|10
|0
|0
|0
|[[Darmstadt]]
|SH, 1998
|-
|GT4
|95
|94
|0
|0
|[[Stuttgart]], [[Augsburg]], [[Halle]], [[Nordhausen]]
|SH, 1997
|-
|Tatra T4D
|25
|0
|18
|0
|[[Halle]]
|SH, 1997
|-
|'''Tatra T4R'''
|26
|0
|9
|15
|[[Cehoslovacia]]
|cumpărate noi (70 buc.), 1978
|-
|'''Timiș 2'''
|6
|0
|2
|4
|[[Timișoara]]
|cumpărate noi, 1981 (94 buc.); au mai rămas doar 6 în depou, restul fiind casate și descompletate
|-
|V2A
|1
|0
|1
|0
|[[Cluj-Napoca]], [[Oradea]]
|modernizate la Nicolina S.A. Iași, 1992 (25 buc.); un singur vagon în depou, restul fiind casate și descompletate
|-
|'''ITB'''
|1
|1
|0
|0
|
|1959 (122 buc.) restaurat la RATP Iași, ultimul vagon ITB rămas, restul fiind casate și descompletate
|-
|'''AEG'''
|2
|1
|0
|0
|
|1900 (54 buc.), 1 restaurat la RATP Iași, unul în curs de reabilitare
|-
|'''Total'''
|'''217'''
|'''153'''
|'''31'''
|'''33'''
|<nowiki>-</nowiki>
|<nowiki>-</nowiki>
|-
|}

==== Troleibuze ====
{{Articol principal|Troleibuzele din Iași}}

În 2006, circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă, de 31,3&nbsp;km.<ref name="retele"/> Rețeaua a intrat în conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia.

==== Autobuze ====
''Articol principal:[[Autobuzele din Iași]]''

Parcul de autobuze CTP Iași este format din aproximativ 150 de autobuze, dintre care 92 de autobuze Isuzu Citiport, 8 autobuze Eurobus Diamond, 10 autobuze MAN NL 313,  40 de autobuze Den Oudsten Alliance City B96.

{| class="wikitable"
!Anul introducerii pe trasee
!Producător/Model
!An producție
!Motor/transmisie
!Număr total/unități active
!Observații
|-
!2005
|[[Minsk Automobile Plant|MAZ-103]]
|2005-2006
|[[Mercedes-Benz]] OM906LA [[Euro III]]
[[Manual transmission]]
|50
<small>(0 active,retrase in 2017)</small>
|
|-
!2009
|[[Mercedes-Benz|Mercedes O405 N2 Burillo Venus]]
|1995
|?
[[Automatic transmission]]
|9
<small>(0 active, retrase în 2013)</small>
|Ex-dBus San Sebastian.
|-
!2013
|[[Den Oudsten]] Alliance City B96
|1998-2001
|[[DAF Trucks|DAF]] GS200 M [[Euro II]]
[[ZF Ecomat]]
|40
<small>(40 active)</small>
|Ex-[[HTM Personenvervoer]].
|-
!2016
|[[MAN Lion's City]] NL 313
|2005-2006
|[[MAN Truck & Bus|MAN]] Engines D2866 LUH 26 [[Euro III]]
[[ZF Ecomat]]
|10
<small>(10 active)</small>
|Ex-[[Postbus#Austria|Postbus Austria]] (Vorarlberg), [[PostBus Switzerland]] (Chur), RLG [[Lippe (district)|Lippe]] (Omnibusbetriebe Mesenhohl GmbH & Co. KG Essen), și VKU [[Unna (district)|Unna]].
|-
!2016
|[[BMC (Turkey)|Euro Bus]] Diamond
|2016
|[[Mercedes-Benz]] OM936 [[Euro VI]]
[[ZF EcoLife]]
|8
<small>(8 active)</small>
|
|-
!2016-2018
|[[Isuzu (Anadolu)|Isuzu Citiport]]
|2016-2018
|[[Cummins B Series engine|Cummins ISB6.7E6 280B]] [[Euro VI]]
[[ZF EcoLife]]
|92
<small>(92 active)</small>
|4 (prin fonduri locale) în 2016 și încă 88 prin intermediul unui credit BERD (livrate în 2017 - 2018).
|-
!2017
|[[Scania OmniCity]] CN230UB
|2006
|[[Scania]] DC9 16 230 [[Euro IV]]
[[ZF Ecomat]]
|16
<small>(0 active)</small>
|Închiriate, cu posibilitatea de cumpărare în 2018.
Ex-[[Norgesbuss]] (Oslo).
|}
Trasee de autobuz din Iași:
{| class="wikitable"
!Linie
!Traseu
!Lungime
(dus-întors)
!Operator
|-
|'''5'''
|Rond Țuțora - Baza 3 - Podu Roș (1) - Rond Dacia
|19,60&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''19'''
|[[Canta]] - Gara - [[Podu Roș]] (2)- C.U.G.I
|20&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''20'''
|Tătărași Sud - T. Cucu - Păcurari - ERA - Metro
|18&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''27'''
|(Blocuri Ciurea) - Tehnopolis - Bd. Poitiers - Baza 3 - [[Tătărași]] Nord
|25,7&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''28''' 
|Rond Dacia - Piața ACB - [[Podu Roș|Podu Roș (3)]] - T. Cucu - Triumf
|22,70&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''29'''
|[[Tomești, Iași|Tomești]] - Țuțora - Baza 3 - [[Podu Roș|Podu Roș (2)]]
|19,7&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''30'''
|[[Canta]] - Gara - Bd.Nicolae Iorga - [[Bucium]]
|21,90&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''30b'''
|ERA - Canta - Gara - Bd.Nicolae Iorga -  [[Bucium]]
|28&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''36'''
|Rond [[Dacia (cartier în Iași)|Dacia]] - Gara - Piața Unirii - Copou -  [[Breazu, Iași|Breazu]]
|23&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''41'''
|Ciurea - [[Podu Roș]] (3) - T. Cucu - Piața Independenței
|21,40&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''42'''
|C.U.G.I - T.Vladimirescu - T. Cucu - Rond [[Copou]] 
|22,30&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''43'''
|C.U.G.I - T.Vladimirescu - T. Cucu - [[Păcurari]]
|23,90&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''43c'''
|C.U.G.I - T.Vladimirescu - T. Cucu - [[Păcurari]] - ERA
|29,20&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''44'''
|(Ciurea) - Tehnopolis - Str.Libertății - Frumoasa - Mircea - Piața ACB - Rond Dacia
|17,30&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''46'''
|[[Păcurari]] - T. Cucu - T.Vladimirescu - [[Bucium]]
|25,10&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''47'''
|[[Dacia|Rond Dacia]] - Piața ACB - Mircea - [[Podu Roș]] (3) - T.Vladimirescu [[Tătărași|- Tătărași]] Sud
|21,50&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''50'''
|Gara - Piața Unirii - T. Cucu - [[Aeroportul Internațional Iași|Aeroport]]
|14,50&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''51'''
|Gara Socola - T.Vladimirescu - Sala Polivalentă - Podu Roș - Gara Socola 
|11,30&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|'''52'''
|Piața ACB - Pasaj O.Băncilă - Rond Copou
|13&nbsp;km
|CTP Iași
|-
|}

==== Microbuze ====
Parcul de microbuze CTP Iași este format din 35 de microbuze care acoperă 3 trasee:

'''18''' (3,5 km): Tătărași Sud - str. Ignat - str. Aurel Vlaicu - str. Șapte Oameni - str. Locotenent Popovici - str. Aviației - str. Moților - str. Mistrețului - str. Marginea - str. Aeroportului - str. Aurel Vlaicu - str. Ignat - Tătărași Sud

'''48''' (8,5&nbsp;km): Tg. Cucu - Cim. Sf. Petru și Pavel - Complex ”Roua” - Ciric (- Tătărași Sud)

'''49''' (5,9&nbsp;km): Tg. Cucu - Cim. Sf. Petru și Pavel - Complex ”Roua”

== Politică ==
{{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template2=Primarul __link__}}
<!-- secțiune administrație -->Municipiul Iași este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_is_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație-->
{{Componență politică
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
| eticheta_mandate = Consilieri
| nume_scurt1 = PNL
| nume_complet1 = Partidul Național Liberal
| mandate1 = 7
| nume_scurt2 = ADU
| nume_complet2 = Alianța Dreapta Unită
| mandate2 = 7
| nume_scurt3 = PSD
| nume_complet3 = Partidul Social Democrat
| mandate3 = 6
| nume_scurt4 = AUR
| nume_complet4 = Alianța pentru Unirea Românilor
| mandate4 = 4
| nume_scurt5 = Partidul România - Echitate, Comunitate, Onestitate
| nume_complet5 = Partidul România - Echitate, Comunitate, Onestitate
| mandate5 = 3
}}

== Sport ==
<!--  Comentat: [[Fișier:Stadionul Emil Alexandrescu.jpg|thumb|right|200px|[[Stadionul Emil Alexandrescu|Stadionul „Emil Alexandrescu”]], terenul [[Politehnica Iași|Politehnicii Iași]]]] -->

* '''Fotbal''':
* [[CSMS Iași|CSM Politehnica Iași]], echipă de fotbal în [[Liga II|Liga 2]]<ref>[http://www.CSMSIASI.ro CSMS Iasi<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>.
* '''Alte sporturi''':
* [[CS Politehnica Iași (baschet)|Echipa de baschet masculin CS Politehnica Iași]]
* [[CS Politehnica Iași (rugby)|Echipa de rugby CS Politehnica Unirea Iași]]
* [[CS Politehnica Iași (handbal)|Echipa de handbal masculin Politehnica Unistil Iași]]
* [[CSM Politehnica Iași|Secția de judo masculin CS Politehnica Iași]]
* [[CSM Politehnica Iași|Secția de tenis de masă CS Politehnica Iași]]
* [[CSM Politehnica Iași|Secția de tir sportiv CS Politehnica Iași]]
* Clubul sportiv „Luceafărul 2011" - club de fotbal pentru juniori (4-16 ani), prof. Cristian Danielevici, prof.Flueraru Marcel și Mihăilescu Paul.
* Asociația universitară „[[Shotokan|Shotokan Karate Iași"]] publică revista de arte marțiale „Samurai magazine”.
* Echipa de volei feminin [[Antibiotice Iași|Penicilina Iași]].

== Personalități ==
{{Articol principal|Lista personalităților din Iași}}
=== Personalități născute în Iași ===
{{Coloane-listă|colwidth=30em|
* [[Vasile Balș|Vasile baron de Balș]] (n. 1756 - d. 1832, Viena, Austria), cărturar, om politic, căpitan districtual (guvernator) al Bucovinei
* [[Constantin Stamati]] (n. 1786, Huși sau Iași - d. 1869, Ocnița, jud. Hotin, R. Moldova) scriitor
* [[Mihail Sturdza]] (n.1794 - d. 1884, Paris, Franța) domnitor al Moldovei
* [[Gheorghe Săulescu]] (n. 1799 - d. 1875) filolog și poet
* [[Mihail Kogălniceanu]] (n. 1817 - d. 1891, Paris, Franța) om politic, prim-ministru al României
* [[Nicolae Vogoride]] (n. 1820, Iași, Principatul Moldovei - d. 1863, București, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești), caimacam la conducerea Moldovei
* [[Grigore M. Sturdza]] (n.1821 - d. 1901), prinț român, fiu al domnitorului Mihail Sturdza
* [[Alexandru Flechtenmacher]] (n. 1823 - d. 1898, București), compozitor, autorul muzicii pentru ''Hora Unirii''
* [[Lascăr Catargiu]] (n. 1823 - d. 1899, București) om politic, prim ministru al României
* [[Alexandru Cihac]] (n. 1825 - d. 1887, Mainz, Germania), filolog, membru al Societății Junimea
* [[Anton Naum]] (n. 1829 - d. 1906, Bucium, jud. Iași), om politic, publicist și poet, titular al Academiei Române
* [[Ioan Grigore Ghica]] (n. 1830 - d. 1881, Sankt Petersburg, Rusia), politician și diplomat, ministru de externe al României
* [[Grigore Cobălcescu]] (n.1831 - d. 1892), geolog și paleontolog, primul profesor de geologie și mineralogie la Universitatea din Iași.
* [[Vasile Pogor]] (n. 1833 - d. 1906, Bucium, județul Iași), om politic, publicist și poet, membru al Societății Junimea, primar al municipiului Iași
* [[Dimitrie Sturdza]] (n. 1833, Miclăușeni, jud. Iași – d. 1914, București), academician, om politic, prim-ministru al României
* [[Gheorghe Scheletti]] (n. 1836 - d. 1887), pianist și compozitor
* [[Theodor Buiucliu]] (n. 1837 - d. 1897), pictor peisagist, membru al Societății Junimea, profesor la Școala de Belle-Arte din Iași
* [[Petre P. Carp]] (n. 1837 - d. 1919, Țibănești, jud.Iași), politician, membru al Societății Junimea, prim-ministru al României
* [[Ioan Ianov]] (n. 1836 - d. 1903), scriitor, avocat și om politic
* [[Teodor Burada]] (n. 1839 - d. 1923), folclorist, etnograf și muzicolog
* [[Ioan Ciurea (medic)|Ioan Ciurea]] (n. 1840 - d. 1891), medic, unul din întemeietorii învățământului medical ieșean, om politic, senator de Iași
* [[Grigore Mithridate Buiucliu]] (n. 1840 - d. 1912, București), jurist și om politic român de origine armeană
* [[Eduard Caudella]] (n. 1841 - d. 1924), compozitor de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor și critic de muzică
* [[Eugeniu Voinescu]] (n. 1842 - d. 1909, București), om politic și pictor
* [[Iacob Negruzzi]] (n. 1842 - d. 1932, București), scriitor, dramaturg, critic literar, membru al Societății Junimea, jurist, profesor, politician
* [[A. D. Xenopol]] (n. 1847 - d. 1920, București), academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog, membru al Societății Junimea
* [[Ludovic Russ junior]] (n. 1849 – d. 1911), medic primar la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, epitrop al Spitalului de copii „Caritatea”, medic diriginte al Stațiunii balneare Slănic Moldova și profesor de clinică medicală la Facultatea de Medicină din Iași
* [[Spiru Haret]] (n. 1851 - d. 1912, București), matematician, astronom și pedagog origine armenească
* [[Radu Rosetti]] (n. 1853 - d. 1926) scriitor, politician, istoric și genealogist
* [[Constantin Meissner]] (n. 1854 - d. 1942), pedagog, om politic, membru al Societății Junimea
* [[A. C. Cuza]] (n. 1857 - d. 1947, Sibiu), om politic
* [[Nicolae Xenopol|Nicolae Dimitrie Xenopol]] (n. 1858 - d. 1917, Tokyo), critic literar, eseist, ministru, ambasador al României în Japonia
* [[George Bogdan]] (n. 1859 - d. 1930),  medic legist, profesor universitar, creatorul școlii de medicină legală ieșene
* [[Gheorghe Popovici (pictor)|Gheorghe Popovici]] (n. 1859 - d. 1933), pictor și desenator
* [[Alexandru Obregia]] (n. 1860 - d. 1937, București), medic psihiatru și profesor universitar
* [[Constantin Mille]] (n. 1861 - d. 1927) ziarist, nuvelist, poet, avocat
* [[Adela Xenopol]] (n. 1861 – d. 1939, București), scriitoare, prozatoare și autoare dramatică
* [[David Judelovitch]] (n. 1863 - d. 1943, Rishon Letzion, Israel), pedagog și literat evreu originar din România
* [[Anastasie Obregia]] (n. 1864 - d. 1937), chimist
* [[Mărgărita Miller-Verghy]] (n. 1864 - d. 1953, București), scriitoare, autoare de manuale și cărți de educație
* [[Ermil A. Pangrati]] (n. 1864 - d. 1931, București), politician și ministru al lucrărilor publice
* [[Constantin Jiquidi]] (n. 1865 - d. 1899, București) desenator și caricaturist
* [[Emil Racoviță]] (n. 1868 - d. 1947, Cluj-Napoca), savant, explorator, speolog și biolog, considerat fondatorul biospeologiei
* [[Paul Anghel]] (n. 1869 - d. 1937), medic chirurg
* [[Eduard de Max]] (n. 1869 - d. 1924, Paris, Franța), renumit actor francez de origine română
* [[Nicolae Ghica-Budești]] (n. 1869 - d. 1943, București), arhitect
* [[Gheorghe Brăescu]] (n. 1871 - d. 1949, București), prozator și un comediograf
* [[Theodor Pallady]] (n. 1871 - d. 1956, București), pictor
* [[Alexandru Cazaban]] (n. 1872 - d. 1966, București), scriitor
* [[Leon Ghelerter]] (n. 1873 - d. 1945, București) doctor în medicină, a fost unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România, ctitor de spitale, tribun și publicist
* [[Lucia Sturdza-Bulandra]] (n. 1873 - d. 1961, București), actriță de teatru
* [[George G. Mârzescu]] (n. 1876 - d. 1926, Iași), om politic și jurist român, primar al municipiului Iași, ministru de interne
* [[Mihai Codreanu]] (n. 1876 - d. 1957), poet, dramaturg, avocat și traducător
* [[Emil Gârleanu]] (n. 1878 - d. 1914, Câmpulung), autor, regizor
* [[Lascăr Vorel]] (n. 1879 - d. 1918, München, Germania) pictor postimpresionist
* [[Rudolf Suțu]] (n. 1880 - d. 1949, București) ziarist și publicist, scriitor, traducător și istoriograf
* [[Dimitrie Gusti]] (n. 1880 - d. 1955, București), filosof, sociolog și estetician
* [[Maria Cicherschi Ropală|Maria Cicherschi]] (n. 1881 - d. 1973), medic român, cadru didactic universitar, prima femeie medic legist din Europa.
* [[Matila Ghyka|Matila Costiescu Ghyka]] (n. 1881 – d. 1965, Londra, UK), ofițer de marină, diplomat, scriitor, matematician, inginer și istoric
* [[Antonin Ciolan]] (n. 1883 - d. 1970, Cluj-Napoca), dirijor, membru fondator al Filarmonicii de Stat din Cluj
* [[Alma Gluck]] (n. 1884 - d. 1938, New York, SUA), cântăreață de operă soprană, evreică-americană
* [[Florica Musicescu]] (n. 1887 - d. 1969, București) pianistă
* [[Ion Niculi]] (n. 1887 - d. 1979), demnitar comunist, primar
* [[Lucia Mantu]] (n. 1888 – d. 1971), profesoară de științe, editoare de carte și scriitoare
* [[Jean L. Cosmovici]] (n. 1888 – d. 1952, București), pictor
* [[Jean Bobescu]] (n. 1890 — d. 1981, București), violonist, dirijor și profesor
* [[Petre Constantinescu-Iași]] (n. 1892 - d. 1977, București) istoric, om politic
* [[Dan Bădărău]] (n. 1893 - d. 1968, București) filozof, profesor de Filosofie a Facultății de Litere și Filozofie a Universității din Iași
* [[I. Ludo]] (n. 1894 - d. 1973, București), publicist și scriitor român de etnie evreiască
* [[Aurel Ghițescu]] (n. 1895 - d. 1972, București), actor de teatru și film, profesor de artă dramatică
* [[Mircea Ion Savul]] (n. 1895 - d. 1964) geolog, geochimist
* [[Horia Hulubei]] (n. 1896 - d. 1972, București), fizician
* [[Magda Lupescu]] (n. 1896 - d. 1977, Estoril, Portugalia), soția regelui Carol II.
* [[Traian Ionașcu]] (n. 1897 - d. 1981, București), jurist
* [[Ionel Teodoreanu]] (n. 1897 - d. 1954, București), romancier și avocat
* [[Miluță Gheorghiu]] (n. 1897 - d. 1971, București), celebru actor de teatru
* [[Iosif Ross]] (n. 1899 - d. 1976, București), grafician și caricaturist
* [[Gheorghe Bănciulescu]] (n. 1898 - d. 1935, Cairo, Egipt), pilot
* [[Benjamin Fondane]] (n. 1898 - d. 1944, lagărul nazist de exterminare Auschwitz, Polonia), critic, eseist, poet
* [[Gheorghe I. Brătianu]]  (n. 1898, Ruginoasa, jud. Iași - d. 1953, Sighetu Marmației, jud.Maramureș), istoric și om politic
* [[Mansi Barberis]]  (n. 1899 - d. 1986, București), compozitoare, soprană, violonistă și profesoară universitară de canto.
* [[Petre P. Panaitescu]] (n. 1900 - d. 1967, București), istoric, filolog
* [[Charlotte Sibi]] (n. 1901 - d. 1989), profesoară de limba franceză, una din personalitățile culturale românești de origine franceză ale orașului
* [[Nicolae Veniaș]] (n. 1902 - d. 1978, București), actor de teatru și film
* [[George Lesnea]] (n. 1902 - d. 1979), poet și traducător
* [[Titus Lapteș]] (n. 1903 - d. 1974, București), actor de teatru și film
* [[Alexandru Ventonic]] (n. 1904 - d. 1941), medic
* [[Emilia Saulea]] (n. 1904 - d. 1998, București), geolog
* [[Petru Comarnescu]] (n. 1905 - d. 1970, București), critic literar
* [[Mendel Haimovici]] (n. 1906 - d. 1973), matematician și mecanic român de origine evreiască
* [[Philip Herschkowitz]] (n. 1906 – d. 1989, Viena, Austria), compozitor și teoretician muzical
* [[Matei Socor]] (n. 1908 - d. 1980, București), compozitor și dirijor
* [[Ioan Zugrăvescu]] (n. 1910 - d. 1989, Iași), chimist, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romăne
* [[Liviu Deleanu]] (n. 1911 - d. 1967, Chișinău, R. Moldova), poet
* [[George Emil Palade]] (n. 1912 - d. 2008, Del Mar, California, SUA), medic și om de știință american de origine română
* [[Simion Bughici]] (n. 1914 - d. 1997, București), politician și diplomat comunist
* [[Viorel Doboș]] (n. 1917 - d. 1985, București), compozitor și dirijor
* [[Ion I. Inculeț]] (n. 1921 - d. 2011, Ontario, Canada), inginer canadian de origine română
* [[Adrian Marino]] (n. 1921 - d. 2005, Cluj-Napoca), eseist, critic, laureat al premiului Herder
* [[Iancu Țucărman]] (n. 1922 - d. 2021, București), supraviețuitor al [[Pogromul de la Iași|Pogromului de la Iași]], ultimul supraviețuitor al "Trenului Morții" Iași-Podu Iloaiei.
* [[Magda Petrovanu]] (n. 1923 – d. 2008), chimist, profesor universitar și inventator
* [[Tudorel Popa]] (n. 1925 - d. 1978, București), actor de teatru și film
* [[Bernardo Neustadt]] (n. 1925 - d. 2008, Martínez, Buenos Aires, Argentina), ziarist argentinian
* [[Anatol Vieru]] (n. 1926 - d. 1998, București), compozitor român de origine evreiască
* [[Sava Dumitrescu]] (n. 1927), farmacolog
* [[Petre Gheorghiu]] (n. 1929 - d. 2000, București), actor
* [[Octav Pancu-Iași]] (n. 1929 - d. 1975), scriitor, publicist și scenarist
* [[Magda Ianculescu]] (n. 1929 – d. 1995, București), soprană de notorietate internațională
* [[Mihail M. Cernea]] (n. 1931), sociolog si antropolog
* [[Ștefan Iureș]] (n. 1931 - d. 2013), poet, prozator, traducător și eseist
* [[Dan Hăulică]] (n. 1932 - d. 2014, București), eseist literar, critic de artă
* [[Iosif Sava]] (n. 1933 - d. 1998, București), muzicolog
* [[Eugen Segal]] (1933 – 2013), chimist român de origine evreiască
* [[Margareta Pogonat]] (n. 1933 - d. 2014, București), actriță de teatru și film
* [[Sorel Etrog]] (n. 1933), sculptor evreu canadian
* [[Dolphi Drimer]] (n. 1934 - d. 2014, București), inginer, profesor universitar, maestru internațional de șah
* [[Viorica Cortez]] (n. 1935), celebră mezzo-soprană 
* [[Ilarion Ionescu-Galați]] (n. 1937), violonist și dirijor
* [[Constantin Popovici]] (n. 1938 — d. 1995, București), sculptor
* [[Dorel Schor|Dorel Șora]] (n. 1939), scriitor umorist, gazetar și cronicar plastic israelian de limbă română
* [[Jean Ancel]] (1940 – d. 2008, Ierusalim, Israel), istoric israelian, evreu născut în Iași
* [[Mircea Radu Iacoban]] (n. 1940), dramaturg, prozator, scenarist
* [[Radu Varia]] (n. 1940), critic și istoric de artă
* [[Rodica Mandache]] (n. 1943), actriță de teatru, film și televiziune
* [[Alexandru Călinescu]] (n. 1945), istoric literar, critic literar și publicist
* [[Mioara Cortez]] (n. 1949), soprană
* [[Ioan Petru Culianu]] (n. 1950 - d. 1991, Chicago, SUA), istoric al religiilor, scriitor și eseist
* [[Ovidiu Lipan]] (n. 1953), muzician, compozitor
* [[Liviu Antonesei]] (n. 1953, sat Vlădeni, jud. Iași), scriitor
* [[Liviu Cangeopol]] (n. 1954), scriitor și jurnalist disident român
* [[Radu, Principe al României]] (n. 1960), actor, din 1996 este soțul principesei Margareta a României
* [[Constantin Arhire]] (n. 1960), deputat 
* [[Elena Moșuc]] (n. 1964), soprană
* [[Alina Mungiu-Pippidi]] (n. 1964), politolog
* [[Mihai Răzvan Ungureanu]] (n. 1968), istoric, om politic, 
* [[Cristian Mungiu]] (n. [[1968]]) regizor de film și scenarist
* [[Dan Doboș]] (n. [[1970]]), jurnalist și scriitor
* [[Monica Bârlădeanu]] (n. [[1978]]), actriță
* [[Marius Manole]] (n. [[1978]]), actor
* [[Roxana Condurache]] (m. [[1987]]), actriță.
}}

=== Personalități marcante ===
* [[Mihai Eminescu]] (1850 - 1889), poet, socotit de cititorii români și de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română<ref>{{Citat web |url=http://www.mihaieminescu.ro/ |accessdate=2009-10-12 |titlu=Anul 2000, Anul Eminescu / 2000, Eminescu Year<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2005-01-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20050114094613/http://www.mihaieminescu.ro/ |dead-url=yes }}</ref>.
* [[Ion Creangă]] ([[1837]] - [[1889]]), povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. Recunoscut datorită basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice ''[[Amintiri din copilărie]]''. A locuit în cartierul [[Țicău]], în așa-numita ''[[Bojdeuca lui Ion Creangă|Bojdeucă]]''<ref>[http://www.ioncreanga.eu/ Ion Creanga - Amintiri din copilarie, Biografie completa, opera, inregistrari audio, fotografii<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>.
* [[George Emil Palade]] ([[1912]] - [[2008]]), biolog american de origine română, născut la Iași, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în special pentru funcționarea și structura celulelor ([[ribozom]]).
* [[Emil Racoviță]] (1868 - 1947), [[savant]], [[biolog]] și explorator [[român]], considerat întemeietorul biospeologiei, născut la Iași, primul [[român]] ajuns în [[Antarctica]], ca membru al expediției "[[Belgica]]" ([[1897]]-[[1899]]), academician și președinte al [[Academia Română|Academiei Române]]. Una din insulele descoperite de expediționari a fost numită după numele profesorului lui Emil Racoviță, geologul [[Grigore Cobălcescu]].
* [[Emanoil Bardasare]], [[pictor]], nepotul pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare .

De Iași și-au mai legat destinul importante personalități, precum:

* autori și oameni de cultură - [[Antioh Dimitrievici Cantemir]], [[Constantin Stamati]], [[Gheorghe Asachi]], [[Costache Negruzzi]], [[Alexandru Hrisoverghi]], [[Alecu Russo]], [[Vasile Alecsandri]], [[Anton Naum]], [[Vasile Pogor]], [[Ioan Ianov]], [[Alexandru Grigore Suțu]], [[Nicolae Gane]], [[Teodor Burada]], [[Vasile Burlă]], [[Titu Maiorescu]], [[Iacob Negruzzi]], [[Ștefan Vârgolici]], [[Vasile Conta]], [[A. D. Xenopol]], [[Dimitrie Alexandresco]], [[Spiru Haret]], [[I. L. Caragiale]], [[Constantin Meissner]], [[Elias Schwarzfeld]], [[Nicolae Xenopol]], [[Alexandru Philippide]], [[Adela Xenopol]], [[Constantin Mille]], [[David Judelovitch]], [[Mărgărita Miller-Verghy]], [[Garabet Ibrăileanu]], [[Gheorghe Brăescu]], [[Nicolae Iorga]], [[Alexandru Cazaban]], [[Mihai Codreanu]], [[Emil Gârleanu]], [[Mihail Sadoveanu]], [[Rudolf Suțu]], [[Dimitrie Gusti]], [[George Topîrceanu]], [[Lucia Mantu]], [[Petre Constantinescu-Iași]], [[Alfred Hefter]], [[Dan Bădărău]], [[Otilia Cazimir]], [[I. Ludo]], [[Vasile Harea]], [[Ionel Teodoreanu]], [[Benjamin Fondane]], [[Petre P. Panaitescu|Petre Panaitescu]], [[Charlotte Sibi]], [[George Lesnea]], [[Petru Comarnescu]], [[Constantin Cihodaru]], [[Aurel Leon]], [[Adrian Marino]], [[Octav Pancu-Iași]],  [[Ștefan Iureș]], [[Dan Hăulică]], [[Petru Aruștei]], [[Gheorghe Buzatu]], [[Jean Ancel]]
* artiști - [[Theodor Pallady]], [[Călin Alupi]], [[Corneliu Baba]], [[Nicolae Tonitza]], [[Octav Băncilă]], [[Constantin Stahi]], [[Camil Ressu]], [[Eugeniu Voinescu]], [[Gheorghe Popovici (pictor)|Gheorghe Popovici]], [[Lascăr L. Vorel|Lascăr Vorel]], [[Theodor Buiucliu]], [[Ștefan Dimitrescu]], [[Jean L. Cosmovici]], [[Richard Hette]], [[Ion Iancuț]], [[Sabin Bălașa]], [[Arthur Segal]], [[Constantin Popovici]]
* muzicieni -[[George Enescu]], [[Eduard Caudella]], [[Alexandru Flechtenmacher]], [[Gavriil Musicescu]], [[Anatol Vieru]], [[Magda Ianculescu]], [[Jean Bobescu]], [[Arnold Rosé]], [[Philip Herschkowitz]], [[Hilda Jerea]], [[Florica Musicescu]], [[Gheorghe Scheletti]], [[Viorel Doboș]], [[Antonin Ciolan]], [[Matei Socor]], [[Sergiu Celibidache]], [[Mendi Rodan]],
* cronicari - [[Grigore Ureche]], [[Miron Costin]], [[Nicolae Milescu Spătarul]], [[Ion Neculce]] și [[Dimitrie Cantemir]]
* importanți oameni de stat - [[Mihail Kogălniceanu]], [[Alexandru Ioan Cuza]], [[Petre P. Carp]], [[Gheorghe I. Brătianu]], [[Lascăr Catargiu]], [[Dimitrie A. Sturdza]], [[Ioan Grigore Ghica]], [[George G. Mârzescu]], [[Vasile Balș]], [[Alexandru Bădărău]], [[Grigore Mithridate Buiucliu]], [[Ermil A. Pangrati]], [[Matila Ghyka]], [[Mihai Răzvan Ungureanu]]
* mitropoliți - [[Varlaam]], [[Dosoftei]], [[Veniamin Costachi]] și [[Iosif Naniescu]]
* savanți celebri - [[Ștefan Procopiu]], [[Ion Ionescu de la Brad]], [[Ernest Juvara]], [[Grigore Cobălcescu]], [[Petru Poni]], [[Dimitrie Ioan Mangeron]], [[Constantin V. Gheorghiu]], [[Alexandru C. Cuza]], [[Mendel Haimovici]], [[Vitalie Belousov]], [[Horia Hulubei]], [[Dolphi Drimer]], [[Traian Ionașcu]], [[Romulus Sevastos]], [[Anastasie Obregia]], [[Sava Dumitrescu]], [[Petru Bogdan]], [[Mircea Ion Savul]], [[Emilia Saulea]], [[Raluca Ripan]], [[Ioan Zugrăvescu]], [[Ion I. Inculeț|Ion Inculeț]], [[Eugen Segal]], [[Andy Z. Lehrer]], [[Magda Petrovanu]]
* medicii celebri - [[Nicolae Negură]], [[Emil Max]], [[Ioan Ciurea (medic)|Ioan Ciurea]], [[Aristide Peride]], [[Ludovic Russ junior|Ludovic Russ]], [[Leon Sculy Logothetides]], [[George Bogdan]], [[Alexandru Obregia]], [[Paul Anghel (chirurg)|Paul Anghel]], [[Leon Ghelerter]], [[C.I. Parhon]], [[Elena Densușianu-Pușcariu]], [[Maria Cicherschi Ropală]], [[Alexandru Tzaicu]], [[Ion Enescu (medic)|Ion Enescu]], [[Ioan Nubert]], [[Gheorghe Năstase (medic)|Gheorghe Năstase]], [[Grigore T. Popa]], [[Leon Ballif]], [[Vladimir Buțureanu]], [[Oscar Franche]], [[Dumitru A. Cornelson]], [[Vasile Dobrovici]], [[Alexandru Ventonic]], [[Gheorghe Chipail]], [[Nicolae Oblu]], [[Petre Brânzei]], [[Costache Lazăr]], [[Ion Haulică]], [[Lorica Gavriliță]], [[Ostin Mungiu]]
* cineaști și oameni de teatru - [[Matei Millo]], [[Costache Bălănescu]], [[Mihail Galino]], [[Aglae Pruteanu]], [[Eduard de Max]], [[Lucia Sturdza-Bulandra]], [[Lupu Pick]], [[Aurel Ghițescu]], [[Miluță Gheorghiu]], [[René Sti]], [[Nicolae Veniaș]], [[Titus Lapteș]], [[Tudorel Popa]], [[Petre Gheorghiu]], [[Margareta Pogonat]]
* scriitori, artiști și intelectuali contemporani - [[Constantin Ciopraga]], [[Alexandru Timotin]], [[Mihail M. Cernea|Mihail Cernea]], [[Dubi Zeltzer]], [[Sorel Etrog]], [[Iosif Sava]], [[Viorica Cortez]], [[Ilarion Ionescu-Galați]], [[Emil Brumaru]], [[Dorel Schor]], [[Radu Varia]], [[Mircea Radu Iacoban]], [[Rodica Mandache]], [[Nicolae Ursulescu]], [[Florin Faifer]], [[Alexandru Călinescu (critic literar)|Alexandru Călinescu]], [[Mioara Cortez]], [[Ioan Petru Culianu]], [[Cassian Maria Spiridon]], [[Andrei Corbea Hoișie]], [[Horia-Nicolai Teodorescu]], [[Lelia Mossora]], [[Ovidiu Lipan]], [[Liviu Cangeopol]], [[Teodor Corban]], [[Cătălin Mihuleac]], [[Adrian Păduraru]], [[Gheorghe Onișoru]], [[Alina Mungiu-Pippidi]], [[Elena Moșuc]], [[Cristian Mungiu]], [[Dan Lungu]], [[Dan Doboș]], [[Daniela Nane]], [[Liliana Lazăr]], [[Anamaria Marinca]], [[Ioana Vișan]], [[Cristina Flutur]]
* patriarhii - [[Teoctist Arăpașu]] și [[Daniel Ciobotea]]
* sportivi - [[Dan Irimiciuc]], [[Vasile Iordache]], [[Anghel Iordănescu]], [[Valentina Cozma]], [[Florin Zalomir]]
* matematicieni - [[Neculai Culianu]], [[Constantin C. Popovici]]
* geografi - [[Alexandru Obreja]], [[Constantin Martiniuc]]
* arhitecți - [[Ștefan Emilian]], [[George Sterian]], [[Nicolae Ghica-Budești]], [[Dan Sergiu Hanganu]]

== Orașe înfrățite cu Iași ==
Municipiul Iași este înfrățit cu:<ref>{{Citation |publisher=www.primaria-iasi.ro |title=Primăria Municipiului Iași {{!}} Site-ul Primăriei Municipiului Iași |url=http://www.primaria-iasi.ro/portal-primaria-municipiului-iasi/orase-infratite/1119/relatii-internationale}}</ref>
* {{orașul înfrățit|Poitiers|Franța|France}} din 1969
* {{orașul înfrățit|Xī'ān|Republica Populară Chineză|the People's Republic of China|țară=China}} din 1993
* {{orașul înfrățit|Monterrey|Mexic|Mexico}} din 1993 (relații relativ restrânse din cauza dificultăților de comunicare; reluare temporar colaborari in 2007)
* {{orașul înfrățit|Vinița|Ucraina|Ukraine}} din 1993 (relații relativ restrânse din cauza dificultăților de comunicare; în 2005 s-a reluat contactul prin intermediul Ambasadei Romane în Ucraina)
* {{orașul înfrățit|Padova|Italia|Italy}} din 1995
* {{orașul înfrățit|Isfahan|Iran|Iran}} din 1999
* {{orașul înfrățit|Sant'Oreste|Italia|Italy}} din 1999
* {{orașul înfrățit|Forano|Italia|Italy}} din 1999
* {{orașul înfrățit|Filacciano|Italia|Italy}} din 1999
* {{orașul înfrățit|Torrita Tiberina|Italia|Italy}} din 1999
* {{orașul înfrățit|Morlupo|Italia|Italy}} din 1999
* {{orașul înfrățit|Nazzano|Italia|Italy}} din 1999
* {{orașul înfrățit|Atlanta, Georgia|oraș=Atlanta|Statele Unite ale Americii|the United States|țară=Statele Unite}} din 2001
* {{orașul înfrățit|Peristeri|Grecia|Greece}} din 2002
* {{orașul înfrățit|Villeneuve-d'Ascq|Franța|France}} din 2003
* {{orașul înfrățit|Ierihon|Israel|Israel}} din 2003
* {{orașul înfrățit|Veliko Tarnovo|Bulgaria|Bulgaria}} din 2003
* {{orașul înfrățit|Ilioupoli|Grecia|Greece}} din 2007
* {{orașul înfrățit|Chișinău|Republica Moldova|Moldova}} din 24 ianuarie 2008
* {{orașul înfrățit|Cernăuți|Ucraina|Ukraine}} din 2012

* {{orașul înfrățit|Assiut|Egipt|Egypt}} 
* {{orașul înfrățit|Irbid|Iordania|Jordan}}
* {{orașul înfrățit|Kozani|Grecia|Greece}}
* {{orașul înfrățit|Orașul Québec|Canada|Canada|oraș=Québec}}

== Consulate în Iași ==
Atât înainte, cât și după Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei, ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis în 1798), consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale Americii (1873).<ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/tanara-america-model-pasoptistii-romani „Tânăra Americă“, model pentru pașoptiștii români]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

În prezent, funcționează la Iași următoarele reprezentanțe diplomatice:
* [[Fișier:Flag of Moldova.svg|20px|border|Moldova]] Consulatul General al [[Republica Moldova|Republicii Moldova]]

Consulate Onorifice:
* [[Fișier:Flag of Italy.svg|20px|border|Italia]] Consulatul Onorific al [[Italia|Republicii Italiană]]
* [[Fișier:Flag of France.svg|20px|border|Franta]] Consulatul Onorific al [[Franța|Republicii Franceze]]
* [[Fișier:Flag of Turkey.svg|20px|border|Turcia]] Consulatul Onorific al [[Turcia|Republicii Turcia]]

== Galerie de imagini ==
<gallery>
Fișier:RO IS Iasi, Palace of Culture 2.jpg|[[Palatul Culturii]] și Piața Palatului
Fișier:RO, IS, Iasi , river Bahlui.JPG|[[Râul Bahlui]]
Fișier:RO IS Iasi , panoramic view 2.JPG|Panorama spre Centru, Piața Unirii și Hotel Unirea
Fișier:RO IS Iaşi , panoramic view 4.JPG|Vedere spre Copou
Fișier:RO IS Iaşi , panoramic view 5.JPG|Piața Independenței
Fișier:Bahlui River.jpg|Râul Bahlui în zona Podu Roș și [[Biserica lipovenească din Iași]]
Fișier:RO IS Iaşi , panoramic view 7.JPG|Strada Lăpușneanu, Muzeul Unirii (fostul palat Cuza) și Biserica Banu
Fișier:RO IS Iaşi , panoramic view 6.JPG|Piața Națiunii
Fișier:Iaşi, Piaţa Naţiunii , Facultatatea de Medicină şi Farmacie.JPG|Piața Națiunii, Universitatea de Medicină și Farmacie
Fișier:RO IS Iasi , National Theatre.JPG|[[Teatrul Național "Vasile Alecsandri" Iași|Teatrul Național]]
Fișier:RO IS Iasi , Braunstein Palace.jpg|Piața Unirii, Palatul Braunstein
Fișier:RO IS Iaşi , panoramic view 8.JPG|Centrul Civic, Hala Centrală<br />(vedere spre Turnurile [[Golia]] și [[Biserica Bărboi, Iași|Bărboi]])
Fișier:RO IS Iaşi , panoramic view 9.JPG|Centrul Civic, Piața Halei Centrale
Fișier:RO IS Iaşi , panoramic view 10.JPG|Centrul Civic, Hala Centrală, piața subterană
Fișier:RO IS Iasi , Civic Center , Hotel Europa.JPG|Centrul Civic, Hotel Europa
Fișier:RO IS Iasi , Yelow Ravine.jpg|Râpa Galbenă<br />(fosta Esplanadă Elisabeta)
Fișier:RO, IS , Old Customs Tower.jpg|Vama Veche, Turnul
Fișier:Eminescu copou.JPG|Statuia lui [[Eminescu]] din parcul Copou
Fișier:RO IS bojdeuca lui ion creanga.jpeg|[[Bojdeuca lui Ion Creangă|Bojdeuca lui Creangă]]
Fișier:Creanga bojdeuca.JPG|Statuia lui Ion Creangă din curtea [[Bojdeuca lui Ion Creangă|bojdeucii]]
Fișier:Iaşi , Grădina Botanică 5.JPG|[[Grădina Botanică din Iași|Grădina Botanică]]
Fișier:Iaşi , Grădina Botanică 6.JPG|Grădina Botanică
Fișier:RO, IS, Botanical Garden 2.jpg|Grădina Botanică
Fișier:Iaşi , Grădina Botanică 8.JPG|Grădina botanică
</gallery>

== Media și presă  ==

*[https://www.bzi.ro Bună Ziua Iași]
* Evenimentul Cotidian Regional al Moldovei, ediția [http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/iasi--s605.html Iași]

*[[Ziarul de Iași]]
*[http://www.reporteris.ro/ Reporter de Iași]
*[http://www.altiasi.ro/ AltIasi.ro]

== Vezi și ==
* [[Lista primarilor Iașului]]
* [[Cartiere din Iași]]
* [[Muntenimea Iașilor]]
* [[Pogromul de la Iași]]
* [[Regiunea de dezvoltare Nord-Est]]
* [[Zona Metropolitană Iași]]
* {{it icon}} [[Curzio Malaparte|Malaparte, Curzio]]: Kaputt, 1943. Prima carte care menționează Pogromul de la Iași. {{ro icon}} Kaputt, Ed. Nemira, 2008.
* [[Călătoria lui Gruber (film)]], coproducție româno - maghiară (2008) a regizorului Radu Gabrea, 2009.

== Note ==
{{listănote|2}}

== Bibliografie ==
* Barbu, N. & Ungureanu, Al; ''[https://pdfcoffee.com/qdownload/geografia-municipiului-iasi-n-barbu-al-ungureanu-1987-pdf-free.html Geografia Municipiului Iași]''; [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași]]; Iași; 1987
* {{en icon}} Malinowski, Gosciwit; ''[https://www.academia.edu/34944238 Septimontium (Seven Hills) as conditio sine qua non for a City to Pretend to be a Capital]''; Horizons, 8 (1)/2017
;Lectură suplimentară:
* ''Dicționarul așezărilor urbane din România'', Ioan Mărculeț (coord.), București, 2013.
* [http://books.google.es/books?id=0W35ew1Xr-EC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false ''Orașul Iași: Monografie istorică și socială, ilustrată'', N. A. Bogdan, 1913; reeditată la Ed. Tehnopress, Iași, 2004]
* ''Iașii de odinioară'', [[Rudolf Suțu]], Iași, Tipografia Lumina Moldovei, 1923
* ''Iașul între adevăr și legendă'', [[Ion Mitican]], [[Constantin Ostap]], Editura Tehnopress, Iași, 2000
* ''Iașii vechilor zidiri. Până la 1821'', [[Dan Bădărău]], [[Ioan Caproșu]], Editura Junimea, Iași, 1974 - [http://ziarullumina.ro/file-de-poveste/plimbare-prin-iasii-vechilor-zidiri recenzie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131103173139/http://ziarullumina.ro/file-de-poveste/plimbare-prin-iasii-vechilor-zidiri |date=2013-11-03 }}
* ''Personalități ieșene'', Ionel Maftei, Iași
* ''Istoria orașului Iași'', [[Constantin Cihodaru]], [[Gheorghe Platon]], Editura Junimea, 1980
* ''Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată'', [[N. A. Bogdan]], Editura Tehnopress, Iași, 1997
* ''Documente privitoare la istoria orașului Iași'', vol. I, Acte interne (1408-1660), [[Ioan Caproșu]], [[Petronel Zaharciuc]], Editura Dosoftei, Iași, 1999
* ''Dispariția orașului Iași'', [[Cătălin Mihuleac]], Institutul European, 1998

== Legături externe ==
{{commonscat|Iași}}
{{Wikiquote}}
* [http://www.primaria-iasi.ro Primăria orașului]
* [http://www.turism-iasi.ro Centrul de informare turistică Iași]
* [http://www.iasi.insse.ro/main.php Direcția Județeană de Statistică Iași] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100106173612/http://www.iasi.insse.ro/main.php |date=2010-01-06 }}
* [http://www.monumenteiasi.ro/index.php Patrimoniul istoric și arhitectural Iași, România] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100503162008/http://www.monumenteiasi.ro/index.php |date=2010-05-03 }}
* [http://www.transportiasi.ro Transport public in Iași]
* [http://iasi.theFest.ro/ theFest.ro - Ghid de localuri si evenimente din Iași];
* [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasiul-vietii-romanesti-3192127/ Iașiul vieții românești], 17 septembrie 2008, Ion Bulei, ''Ziarul de Duminică''
* [http://ziarullumina.ro/documentar/muzeul-iasi Muzeul Iași]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 4 septembrie 2009, Florin Pâslaru, ''Ziarul Lumina''
* [http://adevarul.ro/locale/iasi/legenda-iasiului-vine-numele-capitalei-moldovei-1_50efc06656a0a6567e689a8c/index.html Legenda Iașiului. De unde vine numele Capitalei Moldovei], 11 ianuarie 2013, Elena Pascariu, ''Adevărul''
* [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-un-tur-al-iasilor-in-anul-2009-4235936/ IASII LUI CRETU / Un tur al Iasilor in anul 2009], 23 aprilie 2009, Bogdan Cretu, ''Ziarul de Duminică''
* [http://adevarul.ro/locale/iasi/trasuri-boieri-1_5173a012053c7dd83f2e67af/index.html Somptuoasa viață a boierilor de altădată. Nobilii Iașului plăteau averi pentru a-și cumpăra trăsuri de lux din Occident], 21 aprilie 2013, Ionuț Benea, ''Adevărul''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/triunghi-cultural-in-capitala-moldovei-457587.html Triunghi cultural in capitala Moldovei], 27 august 2007, ''Evenimentul zilei''
* [http://ziarullumina.ro/documentar/iasii-sfintei-parascheva-o-cetate-rugaciunii Iașii Sfintei Parascheva, o cetate a rugăciunii]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 16 octombrie 2011, Otilia Bălinișteanu, ''Ziarul Lumina''
* [http://www.ici-colo.ro/2014/08/iasi-dulcele-targ-al-iesilor-1.html Ici-colo, prin Iași: de ce să te dedulcești la dulcele târg al Ieșilor (1)]
* [https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/infografic-cu-atractiile-din-jurul-iasului-aflate-la-maxim-doua-ore-de-mers-cu-masina--272633.html Atracții turistice din împrejurimile municipiului Iași], 07.12.2020, ''ziaruldeiasi.ro''

'''''Portaluri'''''
* [http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/iasi--s605.html Știri de ultimă oră din Județul Iasi] din Evenimentul
* [http://www.ziarulevenimentul.ro/anunturi/iasi--j2.html Anunțuri Iasi] 
*[https://iasievents.ro Evenimente în Iași] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220707094125/https://iasievents.ro/ |date=2022-07-07 }}

{{Orase-Iasi}}
{{Cele mai populate orașe ale României}}
{{Reședințe de județ din România}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Municipii din România|Iași]]
[[Categorie:Localități urbane din județul Iași|Iași]]
[[Categorie:Iași| ]]
[[Categorie:Localități românești foste capitale|Iași]]
[[Categorie:Foste capitale ale României|Iași]]
[[Categorie:Locuri de pelerinaj creștin|Iași]]
[[Categorie:Târguri din Moldova|Iași]]