Horea Teculescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Horea Teculescu (deseori scris greșit Horia Teculescu; n. 1897, Râșnov, jud. Brașov, d. 1942) a fost un folclorist și om de cultură român, cunoscut mai ales pentru culegerea de poezii populare „Pe Murăș și pe Târnave”.

Născut într-o familie de cărturari, a urmat liceul Andrei Șaguna din Brașov, și a fost coleg de clasă, printre alții, cu Lucian Blaga, Andrei Oțetea, D. D. Roșca.

Bacalaureatul l-a luat în anul 1914 și pentru a nu participa la Primul Război Mondial, la fel ca și Lucian Blaga și D. D. Roșca, s-a înscris la Seminarul teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în 1917.

Și-a continuat studiile la Facultatea de filozofie și litere de la Budapesta și București.

După terminarea studiilor a lucrat ca profesor la Alba Iulia, unde tatăl său, Ioan Teculescu, era președintele organizației locale C.N.R. (Comitetul Național Român Central).

În 1926 a fost numit director al Liceului de băieți „Principele Nicolae” din Sighișoara, unde a lucrat până la moarte.

A avut legături de prietenie cu, printre alții, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Ionel Teodoreanu.[1]

Președinte al despărțământului Târnava Mare al asociației ASTRA (Asociația transilvană pentru literatura română și cultura poporului român) (1930-1940).

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Cavaler al orinelor „Steaua” și „Coroana României” (1935)
  • Cetățean de onoare (post mortem) al orașului Sighișoara (1997)
  • La Sighișoara o stradă a fost numită în cinstea lui[2]

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1929, 208 p.
  • Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934 [3]
  • Un ziditor de suflete: Virgil Onițiu, Tipografia Unirea, Brașov, 1936
  • Ștefan cel Mare și Ardealul, Tipografia Unirea, Brașov, 1936
  • V. Onițiu, un educator deschizător de suflete și ziditor de idealuri. Viața și opera, Editura Casei Școalelor, București, 1937
  • Oameni și locuri din Târnava Mare, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1933
  • Trei premergători ai Unirii: Nicolae Iorga, Nicolae Filipescu, Take Ionescu
  • Scriitori ca luptători pentru unirea neamului, Editura Librăriei diecezane, Arad, 62 p.
  • O. Goga, Brașov, 1938
  • Școala în literatura noastră; Poezia primăverii; Viața și opera lui George Coșbuc, Octavian Goga și Ilarie Chendi; Andrei Bârseanu- un îndrumător al culturii din Ardeal; Luptători pentru întregirea neamului; Filozofia socială a lui Mihai Eminescu; Brașovul în cultura românească; N. Filipescu și T. Ionescu (rămase în manuscript)
  • Oameni și locuri din Târnava Mare, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1933
  • Mihai Eminescu și Ardealul, București, 1939
  • Zile mari, Astra, Sibiu, 1939, 80 p.
  • Educația estetică în învățământul secundar
  • Circulația motivelor în poezia poporană

Referințe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Horia Teculescu în „Enciclopedia Cugetarea: Material românesc. Oameni și înfăptuiri”. București, 1940
  • Horia Teculescu în Iordan Datcu, „Dicționarul etnologilor români”, Editura Saeculum I. O., București, 1998
  • Horia Teculescu în „Istoria folcloristicii românești”, Ovidiu Bârlea, Editura Enciclopedică Română, București, 1974
  • Horia Teculescu și învățământul românesc din Sighișoara, Astra sighișoreană, Sighișoara 1999
  • Mercurie Petcu, Gheorghe Gavrilă, ASTRA sighișoreană (1871-1950) și Horia Teculescu (1897-1942), Sighișoara, 1999.
  • Horia Teculescu în Ana Cosma, „Scriitori români mureșeni”, Biblioteca Județeană Mureș, Târgu Mureș, 2000