Horea Teculescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Horea Teculescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Râșnov, România Modificați la Wikidata
Decedat (45 de ani) Modificați la Wikidata
Sighișoara, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație folclorist[*]
director Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta
Universitatea din București  Modificați la Wikidata

Horea Teculescu (deseori scris greșit Horia Teculescu; n. 1897, Râșnov, jud. Brașov, d. 1942) a fost un folclorist și om de cultură român, cunoscut mai ales pentru culegerea de poezii populare „Pe Murăș și pe Târnave”.

Născut într-o familie de cărturari, a urmat liceul Andrei Șaguna din Brașov, și a fost coleg de clasă, printre alții, cu Lucian Blaga, Andrei Oțetea, D. D. Roșca.

Bacalaureatul l-a luat în anul 1914 și pentru a nu participa la Primul Război Mondial, la fel ca și Lucian Blaga și D. D. Roșca, s-a înscris la Seminarul teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în 1917.

Și-a continuat studiile la Facultatea de filozofie și litere de la Budapesta și București.

După terminarea studiilor a lucrat ca profesor la Alba Iulia, unde tatăl său, Ioan Teculescu, era președintele organizației locale C.N.R. (Comitetul Național Român Central).

În 1926 a fost numit director al Liceului de băieți „Principele Nicolae” din Sighișoara, unde a lucrat până la moarte.

A avut legături de prietenie cu, printre alții, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Ionel Teodoreanu.[1]

Președinte al despărțământului Târnava Mare al asociației ASTRA (Asociația transilvană pentru literatura română și cultura poporului român) (1930-1940).

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Cavaler al orinelor „Steaua” și „Coroana României” (1935)
  • Cetățean de onoare (post mortem) al orașului Sighișoara (1997)
  • La Sighișoara o stradă a fost numită în cinstea lui[2]

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1929, 208 p.
  • Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934 [3]
  • Un ziditor de suflete: Virgil Onițiu, Tipografia Unirea, Brașov, 1936
  • Ștefan cel Mare și Ardealul, Tipografia Unirea, Brașov, 1936
  • V. Onițiu, un educator deschizător de suflete și ziditor de idealuri. Viața și opera, Editura Casei Școalelor, București, 1937
  • Oameni și locuri din Târnava Mare, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1933
  • Trei premergători ai Unirii: Nicolae Iorga, Nicolae Filipescu, Take Ionescu
  • Scriitori ca luptători pentru unirea neamului, Editura Librăriei diecezane, Arad, 62 p.
  • O. Goga, Brașov, 1938
  • Școala în literatura noastră; Poezia primăverii; Viața și opera lui George Coșbuc, Octavian Goga și Ilarie Chendi; Andrei Bârseanu- un îndrumător al culturii din Ardeal; Luptători pentru întregirea neamului; Filozofia socială a lui Mihai Eminescu; Brașovul în cultura românească; N. Filipescu și T. Ionescu (rămase în manuscript)
  • Oameni și locuri din Târnava Mare, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1933
  • Mihai Eminescu și Ardealul, București, 1939
  • Zile mari, Astra, Sibiu, 1939, 80 p.
  • Educația estetică în învățământul secundar
  • Circulația motivelor în poezia poporană

Referințe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Horia Teculescu în „Enciclopedia Cugetarea: Material românesc. Oameni și înfăptuiri”. București, 1940
  • Horia Teculescu în Iordan Datcu, „Dicționarul etnologilor români”, Editura Saeculum I. O., București, 1998
  • Horia Teculescu în „Istoria folcloristicii românești”, Ovidiu Bârlea, Editura Enciclopedică Română, București, 1974
  • Horia Teculescu și învățământul românesc din Sighișoara, Astra sighișoreană, Sighișoara 1999
  • Mercurie Petcu, Gheorghe Gavrilă, ASTRA sighișoreană (1871-1950) și Horia Teculescu (1897-1942), Sighișoara, 1999.
  • Horia Teculescu în Ana Cosma, „Scriitori români mureșeni”, Biblioteca Județeană Mureș, Târgu Mureș, 2000