Horea Teculescu
| Horea Teculescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1897  Râșnov, Austro-Ungaria |
| Decedat | 1942 (45 de ani) Sighișoara, Regatul Ungariei |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | folclorist[*] director critic literar[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta Universitatea din București |
Modifică date / text  | |
Horea Teculescu (deseori scris greșit Horia Teculescu; n. 1897, Râșnov, Comitatul Brașov, Austro-Ungaria — d. 1942, Sighișoara, Județul Mureș, România) a fost un folclorist și om de cultură român, cunoscut mai ales pentru culegerea de poezii populare „Pe Mureș și pe Târnave”.
Născut într-o familie de cărturari, a urmat gimnaziul românesc din Brașov unde a fost coleg de clasă, printre alții, cu Lucian Blaga, Andrei Oțetea, D. D. Roșca.
Bacalaureatul l-a luat în anul 1914 și pentru a nu participa la Primul Război Mondial, la fel ca și Lucian Blaga și D. D. Roșca, s-a înscris la Seminarul teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în 1917.
Și-a continuat studiile la Facultatea de filozofie și litere de la Budapesta și București.
După terminarea studiilor a lucrat ca profesor la Alba Iulia, unde tatăl său, Ioan Teculescu, era președintele organizației locale C.N.R. (Comitetul Național Român Central).
În 1926 a fost numit director al Liceului de băieți „Principele Nicolae” din Sighișoara, unde a lucrat până la moarte.
A avut legături de prietenie cu, printre alții, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Ionel Teodoreanu.[1]
Președinte al despărțământului Târnava Mare al asociației ASTRA (Asociația Transilvană pentru lLiteratură Română și Cultura Poporului Român) (1930-1940).
Premii și distincții
[modificare | modificare sursă]- Cavaler al ordinelor „Steaua” și „Coroana României” (1935)
- Cetățean de onoare (post mortem) al orașului Sighișoara (1997)[2]
- La Sighișoara o stradă a fost numită în cinstea lui[3]
Lucrări
[modificare | modificare sursă]- Pe Mureș și pe Târnave. Flori înrourate, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1929, 208 p.
- Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934 [4]
- Un ziditor de suflete: Virgil Onițiu, Tipografia Unirea, Brașov, 1936
- Ștefan cel Mare și Ardealul, Tipografia Unirea, Brașov, 1936
- V. Onițiu, un educator deschizător de suflete și ziditor de idealuri. Viața și opera, Editura Casei Școalelor, București, 1937
- Oameni și locuri din Târnava Mare, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1933
- Trei premergători ai Unirii: Nicolae Iorga, Nicolae Filipescu, Take Ionescu
- Scriitori ca luptători pentru unirea neamului, Editura Librăriei diecezane, Arad, 62 p.
- O. Goga, Brașov, 1938
- Școala în literatura noastră; Poezia primăverii; Viața și opera lui George Coșbuc, Octavian Goga și Ilarie Chendi; Andrei Bârseanu- un îndrumător al culturii din Ardeal; Luptători pentru întregirea neamului; Filozofia socială a lui Mihai Eminescu; Brașovul în cultura românească; N. Filipescu și T. Ionescu (rămase în manuscript)
- Oameni și locuri din Târnava Mare, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1933
- Mihai Eminescu și Ardealul, București, 1939
- Zile mari, Astra, Sibiu, 1939, 80 p.
- Educația estetică în învățământul secundar
- Circulația motivelor în poezia poporană
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 53.
- ^ „Cetățeni de onoare”. Primăria Sighișoara. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ http://maps.google.co.jp/maps?hl=en&safe=active&client=firefox-a&hs=hIk&rls=org.mozilla:en-US:official&q=Strada+Horea+Teculescu+sighisoara&um=1&ie=UTF-8&hq=&hnear=Strada+Horea+Teculescu,+Sighisoara,+Romania&gl=jp&ei=mjVjTbjrM5CevgOborydAg&sa=X&oi=geocode_result&ct=title&resnum=1&ved=0CBYQ8gEwAA
- ^ Horea Teculescu - crispedia.ro, Crispedia.ro, accesat la 6 februarie 2014
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Horia Teculescu în „Enciclopedia Cugetarea: Material românesc. Oameni și înfăptuiri”. București, 1940
- Horia Teculescu în Iordan Datcu, „Dicționarul etnologilor români”, Editura Saeculum I. O., București, 1998
- Horia Teculescu în „Istoria folcloristicii românești”, Ovidiu Bârlea, Editura Enciclopedică Română, București, 1974
- Horia Teculescu și învățământul românesc din Sighișoara, Astra sighișoreană, Sighișoara 1999
- Mercurie Petcu, Gheorghe Gavrilă, ASTRA sighișoreană (1871-1950) și Horia Teculescu (1897-1942), Sighișoara, 1999.
- Horia Teculescu în Ana Cosma, „Scriitori români mureșeni”, Biblioteca Județeană Mureș, Târgu Mureș, 2000