Horea, Alba

Coordonate: 46°30′8″N 22°57′1″E ({{PAGENAME}}) / 46.50222°N 22.95028°E
Horea
— sat și reședință de comună —

Horea Horea (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Alba
Comună	Horea

SIRUTA	4776
Atestare	1839

Populație (2021)
- Total	302 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	517340
Prefix telefonic	+40 x58 ^[1]

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Horea (până în 1968 Arada) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.

Date geografice

Așezare

Localitatea Horea este situată la poalele munților Apuseni, în partea de nord-vest a județului Alba, pe Valea Arăzii, afluent al râului Arieșul Mare și se află la 102 km distanță față de Alba Iulia, reședința de județ și la 26 km nord-vest de Câmpeni. Se aproprie de granița cu județele Bihor și Cluj.^{[necesită citare]}

Suprafața arabilă a comunei este de 315 ha, în timp ce pășunile și fânețele private au o suprafață totală de 758 ha. Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafața comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha reprezinta proprietate privată. Comuna mai dispune de 2.286 ha de pășune împădurită, la care se adaugă încă 1.600 ha de pășune comunală. Lungimea drumurilor care traversează comuna este de 52 km, din care 22 km intră în categoria drumurilor județene, iar diferența de 30 km reprezintă drumuri comunale accesibile turismului.^{[necesită citare]}

Izvoarele de suprafață cu apă potabilă deosebită sunt frecvente și au debite puternice pe întreaga perioadă a anului.^{[necesită citare]}

Clima

Clima este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10–12 grade Celsius.^{[necesită citare]}

Istoric

Revoluția din 1784

Ambasadorul Veneției la Viena, Sebastian Foscarini, a scris dogelui său în decembrie 1784 că răsculații din Munții Apuseni vor să înlăture jugul antic al sclaviei, iar Viena relata mereu, prin ziarul Wiener Zeitung despre Radaker sau Radaker-Waldung (Pădurea din Rada, adică Arada), ca locul de pornire a răscoalei. Arada a fost menționată de italieni și în ianuarie 1785 în Notizie del Mundo și în Gazeta di Parma, de belgieni în le bois de Kadaker, olandezi în Gazette d'Utrecht și în Gazette de la Hage, francezi în Gazette de France și spanioli în Gazeta de Madrid și alții.^{[necesită citare]}

Politisches Journal din Hamburg a consemnat în ianuarie 1785 despre Horea (Rex-Daciae) și „patria sa de granit din Fericetul Arăzii”.^[2] În Stockholm, revolta țăranilor ardeleni conduși de Horea a fost urmărită prin dese corespondențe cu Viena, Sibiu și alte centre europene.^[3] Decenii mai târziu, povestea răsculaților a fost transpusă într-o piesă de spectacol, numită Horia și Cloșca sau banda lotrilor din Ardeal, jucată în mai multe orașe suedeze.^[4]

Economie

Comuna Horea are tradiții în prelucrarea grosieră a lemnului și creșterea animalelor, zona fiind necooperativizată în perioada comunismului, culegerea de fructe de pădure și ciuperci și plantări de pădure.^{[necesită citare]}

Culegerea de fructe, mai ales a afinelor, are loc în lunile iulie și august, de pe versantele dinspre est și vest.^{[necesită citare]}

Învățământ

Rețeaua școlară cuprinde 2 școli cu clase de predare I-VIII, 6 școli cu clase I-IV și 4 grădinițe. Comuna deține un dispensar, cu un personal format dintr-un medic și 4 cadre medicale cu studii medii la nivelul anului 2003.^[5]

Evoluția demografică

Date demografice

De-a lungul timpului populația comunei Horea a evaluat astfel:^[6]

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Evrei	Rromi	Alte etnii
1930	3.460	3.446			14	14
1941	4.138	4.135	1
1956	3.799	3.775			24	24
1966	3.703	3.700	3
1977	3.260	3.257	2		1	1
1992	2.336	2.287			49	49
2002	2.371	2.352			19	19

Statistici școlare

La nivelul comunei funcționează în prezent șapte școli răspândite în 7 sate ale comunei, din care, două cu clasele I–VIII în satele Horea și Mătișești la care se adaugă alte patru unităti ale învătamântului preșcolar în Horea, Mătișesti, Trifești și Pătrușești.^[7]

De-a lungul a 20 de ani a-a observat o scădere a natalității și îmbătrânirea populației.^{[necesită citare]}

Statistici confesionale

Biserica Sfinții Arhangheli din Horea, construită în 1842. Fotografie din 3 mai 2010.

Din punct de vedere religios, (după Varga E. Arpad - Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, perioada 1850-2002), locuitorii comunei Horea sunt în majoritate covârșitoare de religie ortodoxă. În anul 1930 din totalul de 3460 locuitori, 3459 erau de religie ortodoxă și un locuitor era de confesiune greco-catolică. În anul 1992 din totalul de 2336 locuitori sunt 2236 locuitori de religie ortodoxă și 28 baptiști, din care 14 persoane în satul Matisești și același număr în satul Dârlești. În anul 1992 numărul enoriașilor grupați pe satele componente comunei se prezintă astfel:^[8]

Localitatea	Total locuitori	Religie Ortodoxă	Baptiști
Total comuna Horea, din care :	2336	2308	28
Satul Horea	293	293	-
Baba	45	45	-
Butești	88	88	-
Dârlești	378	364	14
Fericet	204	204	-
Giurgiuț	104	104	-
Măncești	87	87	-
Mătișești	464	450	14
Niculești	51	51	-
Pătrușești	190	190	-
Petreasa	69	69	-
Preluca	95	95	-
Teiu	78	78	-
Trifești	108	108	-
Zânzești	82	82	-

În perioada 1990–2007 a fost construită în satul Horea o biserică ortodoxă din beton. Lăcașul a fost ridicat pe o culme muntoasă, în apropiere de vechea biserică, lăsată în paragină și aflată într-o stare avansată de degradare.

Obiective turistice

Casa memorialǎ din Fericet, unde s-a născut Vasile Ursu Nicola, cunoscut sub numele de Horea, conducător al Revoluției din Transilvania din anul 1784, împreună cu Cloșca și Crișan. Tot aici se află o troiță comemorativă dedicată pentru libertatea moților. Din informațiile furnizate de săteni^[9] casa în care s-a nǎscut și a locuit Horea a fost așezatǎ exact pe locul unde se aflǎ în prezent aceastǎ troițǎ comemorativǎ, troițǎ construitǎ din inițiativa și efortul cadrelor didactice din localitate imediat după unirea Transilvaniei cu România.^{[necesită citare]}
Vechea biserică din Horea, construită în anul 1842, din cărămidă și cu fundație din piatră. Este cea mai veche clădire din zonă, monument istoric și de arhitectură. În anul 2020 monumentul se afla în stare de precolaps.^{[necesită citare]}

Personalități

Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, revoluționar. S-a născut în Fericet, pe locul casei părintești fiind ridicat un monument dedicat acestuia;
Corneliu Olar (1959–2022), fost primar al comunei și ulterior deputat.

Galerie de imagini

Imagine din Horea
Îmblăciul pentru recoltat grâul, secară, orz, ovăz
Toc din lemn, auxiliar la cosit iarba
Iconostasul din noua Biserica ortodoxă din Horea
Balconul de la Biserica ortodoxă din comuna Horea
Vedere spre Albac
Horea, vedere spre Niculești
Horea, vedere spre Teiu
Horea, drumul asfaltat spre casa memorială a lui Horea din Fericet
Drumul spre Casa lui Horea din Fericet
Drumul spre casa memorială înainte de modernizare
Bustul lui Horea
Primăria

Legături externe

Pagina Primăriei Horea
hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád) Arhivat în 22 mai 2011, la Wayback Machine.

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Editor Primăria comunei Horea ,Vasile Lechințan - istoric ,Corneliu Olar ,Ioan Mateș ,Lazăr Morcan s.m.d Acasa la Horea, Editura SC Altip SA Alba -Iulia, 2003, pag.5
^ „Stockholmposten 1785-01-07”. Accesat în 4 noiembrie 2017.
^ „Dagligt Allehanda 1814-03-19”. Accesat în 4 noiembrie 2017.
^ Editor Primăria comunei Horea ,Vasile Lechințan - istoric ,Corneliu Olar ,Ioan Mateș ,Lazăr Morcan s.m.d Acasa la Horea, Editura SC Altip SA Alba -Iulia, 2003, pag.1-77
^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 16 mai 2013. Accesat în 21 aprilie 2009.
^ „Account Suspended”. Arhivat din original la 4 iunie 2011. Accesat în 20 februarie 2013.
^ Structura etno-demografică a României
^ Todea Sabina, născutǎ în anul 1923 si fiul său Todea Gheorghe - Duț

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[2] Editor Primăria comunei Horea ,Vasile Lechințan - istoric ,Corneliu Olar ,Ioan Mateș ,Lazăr Morcan s.m.d Acasa la Horea, Editura SC Altip SA Alba -Iulia, 2003, pag.5

[3] „Stockholmposten 1785-01-07”. Accesat în 4 noiembrie 2017.

[4] „Dagligt Allehanda 1814-03-19”. Accesat în 4 noiembrie 2017.

[5] Editor Primăria comunei Horea ,Vasile Lechințan - istoric ,Corneliu Olar ,Ioan Mateș ,Lazăr Morcan s.m.d Acasa la Horea, Editura SC Altip SA Alba -Iulia, 2003, pag.1-77

[st-6] „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 16 mai 2013. Accesat în 21 aprilie 2009.

[autogenerat1-7] „Account Suspended”. Arhivat din original la 4 iunie 2011. Accesat în 20 februarie 2013.

[e2002-8] Structura etno-demografică a României

[9] Todea Sabina, născutǎ în anul 1923 si fiul său Todea Gheorghe - Duț

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]