Ercole contro i tiranni di Babilonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Hercule împotriva tiranului din Babilon
Ercole contro i tiranni di Babilonia
Hercules and the Tyrants of Babylon
Ercole contro i tiranni di Babilonia.jpg
Afișul filmului
RatingRating.gif
Genfilm fantastic[*][1][2]  Modificați la Wikidata
RegizorDomenico Paolella[*][2]  Modificați la Wikidata
AutorLuciano Martino[*]
Domenico Paolella[*]  Modificați la Wikidata
ScenaristLuciano Martino[*]
Domenico Paolella[*]  Modificați la Wikidata
DistribuitorAmerican International Pictures  Modificați la Wikidata
StudioRomana Film[*]  Modificați la Wikidata
Director de imagineAugusto Tiezzi[*]  Modificați la Wikidata
MontajJolanda Benvenuti[*]  Modificați la Wikidata
MuzicaAngelo Francesco Lavagnino[*]  Modificați la Wikidata
DistribuțieLivio Lorenzon[*]
Franco Balducci[*]
Peter Lupus[*]
Helga Liné[*]
Mario Petri[*]
Anna-Maria Polani[*]
Tullio Altamura[*]
Andrea Scotti[*]
Diego Michelotti[*]  Modificați la Wikidata
Premiera  Modificați la Wikidata
Durata90 min.  Modificați la Wikidata
ȚaraItalia  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiOrientul Mijlociu  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba italiană  Modificați la Wikidata
Prezență online

Pagina Cinemagia

Hercule împotriva tiranului din Babilon (titlu original: Ercole contro i tiranni di Babilonia, distribuit în SUA ca Hercules and the Tyrants of Babylon) este un film italian din 1964 regizat de Domenico Paolella despre eroul grec Hercule. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Peter Lupus (menționat ca Rock Stevens), Helga Liné și Mario Petri. Scenariul este scris de Paolella și Luciano Martino.

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Asparia, regina elenilor, a fost capturată de către babilonieni, dar reușește să-și ascundă identitatea și trăiește ca o sclavă obișnuită în Babilon. [Hercule], interpretat de Peter Lupus (creditat ca Rock Stevens), este trimis s-o elibereze. Proprietarii de sclavi din Babilon au început să audă zvonuri și povestiri despre un singur om care poate învinge orice armată cu care se confruntă. Asparia conspiră cu un alt sclav pentru a trimite un mesaj lui Hercule despre locul unde se află. Hercule, în curând, se îndreaptă spre Babilon.

Cei trei frați care conduc Babilonul - frumoasa Taneal, războinicul Salman Osar și conservatorul Azzur - sunt vizitați de regele Phaleg din Asiria. Phaleg îi umple pe cei trei cu numeroase daruri, oferindu-le bogății nespuse în schimbul tuturor sclavilor din Babilon. Frații au suspiciuni cu privire la motivele lui Phaleg, crezând că intenționează să ridice o armată de la sclavi. Taneal îl seduce și îl droghează pe regele asirian, descoperind că intenționează s-o găsească pe regina Asparia și să se căsătorească cu ea, pentru a crea un imperiu puternic al Asiriei și al grecilor. Frații sunt de acord ca să oprească acest lucru și trimit trupe pentru a-l ataca pe rege. Hercule descoperă planul și îi ajută pe asirieni, deoarece vrăjmașii lui sunt babilonienii. Astfel Hercule salvează viața regelui. Phaleg îl pune pe Hercule să facă un jurământ de loialitate și apoi îl trimite în Babilon, alături de câțiva dintre oamenii săi, pentru a o aduce pe Asparia.

În Babilon, cei trei frați conspiră unul împotriva celuilalt; Salman Osar și Azzur doresc să se căsătorească fiecare cu Asparia și să formeze un imperiu, în timp ce Taneal intenționează să fure bogăția orașului și apoi să-l distrugă prin intermediul unei roți uriașe subterane care sprijină fundația întregului Babilon, mecanism construit de Dedal.[3][4]

Hercule o găsește pe Asparia și apoi începe să învârtă roata gigantică ca să distrugă orașul. Salman Osar îl ucide pe fratele său, apoi este zdrobit de clădirea care se prăbușește în timp ce încearcă s-o ucidă pe sora lui. În timp ce escortele asiriene ale lui Hercule încearcă s-o fure pe Asparia și s-o ducă lui Phaleg, Taneal o ia ostatică pe regină. Phaleg și marele său contingent de cavalerie se îndreaptă spre a-și revendica noua mireasă, dar ei sunt întâmpinați de Hercule și de sclavii babilonieni eliberați. Phaleg este ucis de Hercule, iar soldații lui fug; Taneal se pare că se otrăvește mai degrabă decât să se confrunte cu judecata lui Hercule și a Aspariei. În cele din urmă, Hercule o conduce pe Asparia și pe eleni înapoi în patria lor.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Fișa tehnică[modificare | modificare sursă]

Producție[modificare | modificare sursă]

Este produs de studioul Romana Film.

Lansare și primire[modificare | modificare sursă]

Filmul a avut un succes modest în cinematografele italiene. A fost distribuit în SUA de American International Pictures.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.nytimes.com/reviews/movies, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b http://www.imdb.com/title/tt0058063/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Della Casa, Steve; Giusti, Marco (). Il grande libro di Ercole. Roma: Centro Sperimentale di Cinematografia, Edizioni Sabinae. p. 136. ISBN ISBN 978-88-98623-051 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor). 
  4. ^ Casadio, Gianfranco (). I mitici eroi. Ravenna: Longo Editore. pp. 66–67. ISBN ISBN 978-88-8063-529-1 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor). 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]