Hélia Correia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hélia Correia
Date personale
Născută februarie 1949
Lisabona
Naționalitate portugheză Portugalia
Cetățenie Flag of Portugal.svg Portugalia Modificați la Wikidata
Ocupație scriitoare
traducătoare
dramaturgă
poetă Modificați la Wikidata
Limbi Limba portugheză  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Mișcare/curent literar realism magic, clasicism, post-modernism
Specie literară proză, poezie, teatru, traducere literară
Operă de debut O Separar das Águas
Opere semnificative Lillias Fraser (roman, 2001), Contos (nuvele, 2008), A Terceira Miséria (poezie, 2012)
Note
Premii Premiul Camões 2015
Prezență online

Hélia Correia (n. februarie 1949) este o prozatoare, poetă și traducătoare portugheză. A scris și piese de teatru.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Correia s-a născut la Lisabona în februarie 1949, și a crescut în Mafra, orașul natal al mamei sale. Tatăl era anti-fascist și a fost arestat înaintea nașterii ei de către regimul Salazar.[1]

La Universitatea din Lisabona, a studiat la Filologie, limbile romanice.[2] În acest timp, a început să publice poezie în suplimentele literare din acele vremuri, așa cum a fost Juvenil do Diário de Lisboa sub pseudonimul Mário Castrim.[1]

Cariera[modificare | modificare sursă]

După ce a lucrat o perioadă ca profesoară de liceu, Hélia Correia a urmat studii post universitare în teatru clasic.

Cariera literara a început în 1981 o dată cu publicarea volumului de debut intitulat O Separar das Águas. A cunoscut un rapid succes comercial și o recunoaștere a criticilor, care au lăudat-o pentru scrisul inovator, dar care a rămas legat de tradițiile literare. Ei au observat că opera sa a fost influențată de Camilo Castelo Branco și Emily Brontë, precum și unele legături cu dramele grecești antice.[1]

Câteva dintre nuvelele sale, incluzând O Número dos Vivos (1982) și Montedemo (1983), pot fi considerate lucrări de un realism magic. Correia a acceptat aceste considerente spunând că nu poate ignora importanț realismului magic din America de Sud.[1]

Câțiva critici au spus că operele sale de la început erau influențate de gândirea feministă franceză. Maria Teresa Horta a descris lucrările lui Correia ca "viscerale" și "primordiale".[3]

Din anii 1990, a început să creeze lucrări teatrale. A reinterpretat miturile Greciei antice din punctul de vedere al eroinelor, precum Perdição, Exercício sobre Antígona sau O Rancor, Exercício sobre Helena.[4]

În 2001, a apărut cea mai populară cartea a sa, Lillias Fraser, a cărei acțiune se desfășoară în perioada 1746 - 1762 și se întinde din Scoția până în Portugalia, incluzând și cutremurul din Lisabona. Cartea a câștigat premiul Portuguese PEN Club.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Ficțiune[modificare | modificare sursă]

  • 1981 – O Separar das Águas
  • 1982 – O Número dos Vivos
  • 1983 – Montedemo
  • 1985 – Villa Celeste
  • 1987 – Soma
  • 1988 – A Fenda Erótica
  • 1991 – A Casa Eterna
  • 1996 – Insânia
  • 2001 – Lillias Fraser
  • 2001 – Antartida de mil folhas
  • 2002 – Apodera-te de mim
  • 2008 – Contos
  • 2014 – Vinte degraus e outros contos

Poezie[modificare | modificare sursă]

  • 1986 – A Pequena Morte / Esse Eterno Canto
  • 2012 – A Terceira Miséria

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • 1991 – Perdição, Exercício sobre Antígona
  • 1991 – Florbela
  • 2000 – O Rancor, Exercício sobre Helena
  • 2005 – O Segredo de Chantel
  • 2008 – A Ilha Encantada

Pentru copii[modificare | modificare sursă]

  • 1988 – A Luz de Newton (șapte povestiri despre culori)[5]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • 2001 Portuguese PEN Club prize - pentru Lillias Fraser[5]
  • 2006 Prémio Máxima de Literatura - pentru Bastardia[5]
  • 2010 Prémio da Fundação Inês de Castro - pentru Adoecer [6]
  • 2012 Premiul Casino da Póvoa - pentru volumul de poezii A Terceira Miséria[5]
  • 2013 Premiul Vergílio Ferreira - pentru întreaga operă, acordat de Universitatea din Évora[5]
  • 2013 Prémio Literário Correntes d'Escritas - pentru A Terceira Miséria, un tribut către Grecia.[6]
  • 2015 Grand Prize Camilo Castelo Branco - pentru 20 Degraus e Outros Contos.
  • 2015 Premiul Camões[1]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e pt Queirós, Luís Miguel; Gomes, Kathleen; Coutinho, Isabel; Lucas, Isabel (17 iunie 2015). „Hélia Correia é a vencedora do Prémio Camões”. Publico. http://www.publico.pt/culturaipsilon/noticia/helia-correia-e-a-vencedora-do-premio-camoes-1699305. Accesat la 12 ianuarie 2017. 
  2. ^ pt Hélia Correia distinguida com Prémio Vergílio Ferreira 2013 pela Universidade de Évora”. Rádio e Televisão de Portugal. 19 februarie 2013. http://www.publico.pt/culturaipsilon/noticia/helia-correia-distinguida-com-premio-vergilio-ferreira-2013-pela-universidade-de-evora-1585081. 
  3. ^ en Owen, Hilary; Alonso, Cláudia Pazos (1 februarie 2011). Antigone's Daughters?: Gender, Genealogy and the Politics of Authorship in 20th-Century Portuguese Women's Writing. Bucknell University Press. p. 232. ISBN 978-1-61148-003-0. https://books.google.com/books?id=yb9KBAAAQBAJ&pg=PA232 
  4. ^ Fernandes, Ana Raquel. „Hélia Correia”. Institute of Modern Languages Research. http://modernlanguages.sas.ac.uk/hélia-correia. Accesat la 12 ianuarie 2017. 
  5. ^ a b c d e pt Costa, Maria João (21 februarie 2013). „Hélia Correia vence Prémio Correntes d'Escritas”. Rádio Renascença. http://rr.sapo.pt/informacao_detalhe.aspx?fid=30&did=97611. Accesat la 12 ianuarie 2017. 
  6. ^ a b pt Andrade, Sérgio C. (21 februarie 2013). „Hélia Correia vence Correntes d’Escritas e presta homenagem à Grécia”. Público. http://www.publico.pt/culturaipsilon/noticia/helia-correia-vence-premio-correntes-descrita-1585271.