Gustav Kiepenheuer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gustav Kiepenheuer
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Wengern[*], Germania Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Weimar, Germania[3] Modificați la Wikidata
CopiiBettina Hürlimann[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany.svg Germania Modificați la Wikidata
Ocupațieeditor[*] Modificați la Wikidata

Gustav Kiepenheuer (n. ,[1][2] Wengern[*], Germania – d. ,[1][2] Weimar, Germania[3]) a fost un editor german.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gustav Kiepenheuer a urmat o ucenicie de librar la Bremen. El a fost coleg cu Ernst Rowohlt și Kurt Wolff. În anul 1908 a preluat magazinul de cărți, obiecte muzicale și de artă al lui Ludwig Thelemann din Weimar și a fondat un an mai târziu Gustav Kiepenheuer Verlag. A început să-i publice pe clasicii de la Weimar, iar apoi pe unii dintre cei mai prestigioși autori germani contemporani precum Bertolt Brecht, Lion Feuchtwanger, Ivan Goll, Hans Henny Jahnn, Anna Seghers sau Stefan Zweig.

După Primul Război Mondial, s-a mutat în 1919 de la Weimar la Potsdam și de acolo, în 1929, la Berlin. După aceea a devenit unul dintre cei mai importanți editori germani. Regimul național-socialist, instaurat în Germania în 1933, le-a interzis majorității autorilor săi să publice opere noi, astfel încât Kiepenheuer a trebuit să se limiteze la reeditarea unor opere mai vechi și a traducerilor. După cel de-al Doilea Război Mondial, el s-a întors în 1945 la Weimar și a decis, în 1947, împreună cu Joseph Caspar Witsch, să fondeze o nouă editură. Mai întâi, l-a luat pe Witsch ca partener și director general, dar a murit în 1949, după o boală îndelungată, înainte de a-și realiza planurile.

Înmormântarea lui a avut loc într-un mormânt din cimitirul istoric din Weimar. Văduva lui, Noa (a treia soție, cu care se căsătorise în 1925), a continuat activitatea editorială în RDG, iar Witsch a fondat în 1951 o nouă editură cu numele Kiepenheuer & Witsch în Germania de Vest.

Kiepenheuer Verlag a continuat să funcționeze sub acest nume în RDG și, după achiziționarea sa în numele Partidului Socialist Unit din Germania (SED), a făcut parte din 1977 până în 1990 din Kiepenheuer-Verlagsgruppe și a fuzionat cu editurile Insel, Paul List și Dieterich'scge Verlagsbuchhandlung.

Fiica lui Kiepenheuer, Bettina Hürlimann (1909-1983), s-a născut în 1909 și a fost editoare și specialistă în cărțile pentru copii. Fiul lui, Karl-Otto Kiepenheuer (1910-1975), a fost un binecunoscut astronom și astrofizician.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Gustav Kiepenheuer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b „Gustav Kiepenheuer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • de Bettina Hürlimann: Kiepenheuer, Gustav. In: Neue Deutsche Biographie (NDB). Band 11. Duncker & Humblot, Berlin 1977, p. 592 f. (full text online)
  • Ernst Fischer: Verlegen à fonds perdu: Gustav Kiepenheuer als Unternehmerpersönlichkeit. In: Günther Schulz (Hrsg.): Geschäft mit Wort und Meinung. Medienunternehmer seit dem 18. Jahrhundert (Büdinger Forschungen zur Sozialgeschichte). Boldt/Oldenbourg, München 1999, S. 129–145.
  • Cornelia C. Funke: Im Verleger verkörpert sich das Gesicht seiner Zeit. Unternehmensführung und Programmgestaltung im Gustav Kiepenheuer Verlag 1909 bis 1944 (= Veröffentlichungen des Leipziger Arbeitskreises zur Geschichte des Buchwesens 11). Harrassowitz, Wiesbaden 1999, ISBN 978-3-447-04167-6.
  • Siegfried Lokatis, Ingrid Sonntag (Hrsg.): 100 Jahre Kiepenheuer Verlage. Ch. Links Verlag, Berlin 2011, ISBN 978-3-86153-635-2.

Legături externe[modificare | modificare sursă]