Golaveraj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Golaverajul sau Raportul de Goluri este o metodă de departajare folosită pentru a clasa echipele sportive într-o ligă.[1] Se folosește în diverse sporturi pentru a determina locurile în clasament atunci când există o egalitate, de exemplu hochei pe iarbă. În fotbal și hochei pe gheață, golaverajul a fost înlocuit de diferența de goluri în majoritatea competițiilor. În fotbalul românesc, a fost folosit până în sezonul 1964-1965.

Calcul[modificare | modificare sursă]

Golaverajul se calculează ca fiind raportul dintre numărul de goluri marcate în toate meciurile din ligă și numărul de goluri primite. Uneori, un calcul bazat pe golaveraj poate diferi de calculul diferenței de goluri, care este obișnuit în multe sporturi. De exemplu:

Echipa A a marcat 6 goluri și a primit 2 goluri.
Golaveraj: Diferență de goluri:
Echipa B a marcat 12 goluri și a primit 6 goluri.
Golaveraj: Diferență de goluri:

Conform golaverajului, echipa A (3 împotriva 2) este câștigătoare, iar conform diferenței de goluri, echipa B (4 împotriva 6) este câștigătoare.

Un exemplu concret este Divizia A 1957-1958, atunci când primele trei clasate, Petrolul Ploiești, CCA București și Știința Timișoara au terminat la egalitate de puncte. Al doilea criteriu de departajare a fost golaverajul, iar Petrolul Ploiești a ieșit campioană:

Loc Echipa MJ V E Î GM GP GA Pct Calificare
1 600px trisection vertical HEX-8FD9DB HEX-FFFFFF HEX-FAF678 with red star in middle.svg Petrolul Ploiești 22 12 3 7 36 22 1,636 27 Cupa Campionilor 1958-59 Prima rundă
2 600px HEX-0088ff star HEX-FF0000.svg CCA București 22 11 5 6 41 27 1,519 27
3 600px trisection horizontal HEX-AF89BA middle White with Traditional Football.svg Știința Timișoara 22 11 5 6 49 38 1,289 27
Sursa: LT
Reguli de clasare: 1. Puncte (2 puncte pentru victorie, 1 pentru egal); 2. Golaveraj; 3. Goluri marcate.

Dacă s-ar fi folosit diferența de goluri, CCA București ar fi ieșit campioană, deoarece a treia metodă de departajare ar fi fost numărul de goluri marcate, 41 la 36 pentru CCA:

Loc Echipa MJ V E Î GM GP DG Pct Calificare
1 600px HEX-0088ff star HEX-FF0000.svg CCA București 22 11 5 6 41 27 +14 27 Cupa Campionilor 1958-59 Prima rundă
2 600px trisection vertical HEX-8FD9DB HEX-FFFFFF HEX-FAF678 with red star in middle.svg Petrolul Ploiești 22 12 3 7 36 22 +14 27
3 600px trisection horizontal HEX-AF89BA middle White with Traditional Football.svg Știința Timișoara 22 11 5 6 49 38 +11 27
Sursa: -

Probleme[modificare | modificare sursă]

0 goluri primite[modificare | modificare sursă]

Deoarece împărțirea la 0 nu este definită, aici se presupune un golaveraj de ∞ (infinit), cu excepția cazului 0:0, care este definit ca golaveraj 1.

Lipsa monotoniei[modificare | modificare sursă]

Un dezavantaj mai grav al golaverajului este lipsa de monotonie: dacă echipa A este înaintea echipei B și ambele obțin același rezultat în următorul lor meci, ne-am aștepta ca clasamentul echipelor să rămână neschimbat. Cu toate acestea, acest lucru nu este garantat cu golaverajul. Să presupunem că, cu același număr de puncte, echipa A conduce clasamentul cu 3:1 goluri (golaveraj 3,0), peste echipa B cu 5:2 goluri (golaveraj 2,5). Acum, ambele echipe joacă una împotriva celeilalte, jocul se termină 2-2. Apoi, brusc, echipa B conduce clasamentul cu 7:4 (golaveraj 1,75), peste echipa A cu 5:3 goluri (golaveraj 1,67). Cu diferența de goluri, totuși, acest efect nu poate avea loc, așa că monotonia este garantată.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Claudio Ferretti; Augusto Frasca (). Garzanti Libri, ed. Enciclopedia dello Sport. p. 1690. ISBN 9788811505228.