Gheorghe Ciuhandu (academician)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Gheorghe Ciuhandu (preot))
Gheorghe Ciuhandu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Roșia, România Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani) Modificați la Wikidata
Vața de Jos, Hunedoara, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Cernăuți  Modificați la Wikidata
Membru de onoare al Academiei Române

Gheorghe Ciuhandu (n. , Roșia, Bihor, România – d. , Vața de Jos, Hunedoara, România) a fost un preot și publicist român, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Ciuhandu a urmat cursurile învățământului secundar la Beiuș, după care a studiat teologia la Institutul Teologic-Pedagogic din Arad (1893-1896). Profesează ca învățător confesional în Căbești (1897-1899), apoi devine funcționar la Consistoriul din Arad (1900).

Continuă studiile la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1900-1902) perioadă în care devine prefect de studii și profesor suplinitor la Institutul Teologic-Pedagogic din Arad. Ultimele studii la facultate (1903-1905) sunt finalizate, iar în 1905 obține titlul de doctor.

Devine consilier la secția școloară a Consistoriului din Arad (1905-1938), diacon (1908), preot și protopop (1910), iconom stavrofor (1936).[3]

A fost profesor de istoria bisericii la Arad și referent școlar la Episcopia Aradului. Este autorul a peste 60 de cărți, a numeroase studii și articole. După 1918 a fost consilier cultural la Episcopia Aradului și președinte al asociației "Andrei Șaguna", iar ulterior senator. Din 1946 a devenit membru de onoare al Academiei Române.[4]:p. 16

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Credențional

Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a reprezentat, ca delegat de drept, Consistoriul Ortodox din Arad.[1]:p. 77[4]:p. 16

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Chestiunea ritului răsăritean în desvoltarea sa penă azi pe teritoriul ungar, Societatea tipografică bucovineană, Cernăuți, 1907;
  • Școala noastră poporală și Darea cultuală, Tipografia diecezană greco-orientală română, Arad, 1918;
  • Propaganda catolică-maghiară dela Măcău: în coasta Diecezei ortodoxe a Aradului: (1815-1864), Tipografia diecezană, Arad, 1926;
  • Desbinarea religioasă a românilor ardeleni : falsificarea credinței și istoriei, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1927;
  • Patronatul eclesiastic ungar în raport cu drepturile statului român, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1928;
  • Din viața lui Nestor Ioanovici, Episcopul Aradului : 1767-1830, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1929;
  • Schițe din trecutul Românilor arădani din veacul 18. Părți din unele conferințe ocazionale, Tipografia diecezană, Arad 1934;
  • Episcopii Samuil Vulcan și Gherasim Raț : pagini mai ales din istoria românilor crișeni, 1830-40, Arad, 1935;
  • Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri. Cu un excurs istoric până la 1752 și însemnări politico-istorice ulterioare, Tipografia diecezană greco-orientală română, Arad, 1940.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  3. ^ Dicționarul teologilor români [1]
  4. ^ a b Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]