Gheorghe Bârlea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gheorghe Bârlea
Date personale
Născut1885
Berbești, jud. Maramureș
Decedat1937
București
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic stomatolog
Activitate
EducațieFacultatea de medicină de la Budapesta

Gheorghe Bârlea (n. 1885, Berbești, jud. Maramureș - d. 1937, București) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 26[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Familia[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Bârlea s-a născut în comuna Berbești, jud. Maramureș în 1885. Părinții săi au fost protopopul Petru Bârlea de Berbești și Elena Man de Săcu. Gheorghe Bârlea a fost căsătorit cu Victoria Suhățeanu, cu care a avut un copil, Victor Cușcu Bârlea, inginer.[1]:p. 27-28

Studii[modificare | modificare sursă]

A finalizat studiile primare la Sighet, cele secundare la gimnaziul ordinului piariștilor din Sighet, iar cele liceale la liceul ordinului călugăresc premonstratenz din Oradea. În privința studiilor universitare, părinții doreau ca acesta să devină preot, de aceea se prezintă la concursul de primire în seminarul teologic greco-catolic din Gherla în 1903. Nu a fost însă acceptat pe motiv că mai avea un frate în anul al IV-lea la seminar. Din acest motiv, Gheorghe Bârlea se înscrie la Facultatea de Medicină din Budapesta, unde își ia doctoratul în 1908. Sub instrucția profesorilor stomatologi dr. Rothman și dr. Gh. Bilașco, se specializează în stomatologie. [1]:p. 27

Activitatea ca medic[modificare | modificare sursă]

Își deschide primul cabinet de stomatologie la Sighet. Ulterior, fiind invitat de dr. Bilașco, lucrează cu acesta la Budapesta. Sub regimul dur a lui Bela Kuhn este condamnat la moarte, însă reusește să evadeze din închisoare și să treacă clandestin linia roșiilor pe la Tokay, ajungând în linia trupelor române.[1]:p. 27

În 1919, Gheorghe Bârlea preia de la unguri Clinica stomatologică din Cluj, iar ulterior, când sosește și Dr. Gheoghe Bilașco, în calitate de director al acesteia, Gheorghe Bârlea este numit șef de lucrări. Organizează astfel prima clinică stomatologică din România Mare, după modelul occidental. Ulterior, Gheorghe Bârlea se mută la București, unde își deschide cabinet dentar mai întâi în strada Episcopiei, lângă Ateneul Român, apoi pe strada I. Lahovary, iar ulterior pe str. Gh. Cantacuzino (Frumoasă), nr. 138.[1]:p. 27

În 1924 este delegatul asociației medicilor stomatologi în comisiunea de reviziune a dentiștilor. În 1928 este ales președintele asociației medicilor stomatologi, funcție pe care avea să o îndeplinească cu brio, dovadă fiind numeroasele memorii înaintate Ministerului și Corpurilor legiuitoare, în vederea apărării intereselor asociației.[1]:p. 27 A murit în spitalul de la Filantropia, de o boală de cord. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București.[1]:p. 28

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Credențional

A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 în calitate de deputat al cercului electoral Sighet-Maramureș. Ulterior, a fost ales de mai multe ori deputat și senator de Maramureș. [1]:p. 12

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Cluj-Napoca, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]