Geta Brătescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Geta Brătescu (n. 4 mai 1926, Ploiești) - este un artist vizual din România.

Opera sa artistică include lucrări de grafică, desen, colaj, fotografie și ilustrație de carte.

Geta Brătescu primește în 2008 titlul de Doctor honoris causa al Universității Naționale de Arte din București, acordat pentru remarcabila sa contribuție la dezvoltarea artei românesti contemporane. De asemenea, Geta Brătescu este director artistic al revistei de literatură și artă "Secolul 20/21". Un sumar al creației sale a făcut obiectul retrospectivei personale organizate la Muzeul Național de Artă în decembrie 1999. În luna mai 2007 artista a expus desene inedite la UNAgaleria în expoziția cu titlul “Cinci minute”.[1]

Studii[modificare | modificare sursă]

Geta Brătescu urmează Facultatea de Litere a Universității București în perioada 1945 – 1949, profesori: George Călinescu și Tudor Vianu, apoi Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” București între 1969 – 1971. (Începe studiile de artă în 1945 la Academia de Arte Frumoase, sub îndrumarea maestrului Camil Ressu, dar este forțată să le întrerupă din cauza cenzurii comuniste.)

Prezență distinctă în arta contemporană românească, artist complet care alege ca mijloc de expresie atât mediile tradiționale cât și pe cele noi, Geta Brătescu realizează lucrări de grafică, gravură, desen și colaj textil, tapiserie, obiect, actiune, fotografie, foto-instalație, film (de animatie, 8 mm, video).[1]

Opera[modificare | modificare sursă]

Accepțiunea suprarealistă a obținerii unei spontaneități egale în desen și pictură ca în scris este problematică pentru Geta Brătescu, deoarece exigența «imediateței» este bruiată de infuziunea memoriei. Artista depășește această dificultate, încorporând în desenul «automatic » emergența formelor atunci când mâna transcrie ceea ce îi dictează mintea, într-o mișcare care nu renunță la imboldul ei creator.

Artista a demonstrat o preocupare permanentă pentru procesualitate. Una din lucrările ei emblematice este instalația Către alb (1976) în care mai multe idei artistice dezvoltate anterior converg într-o sinteză unică. În seria de fotografii alb negru artista este treptat acoperită de alb, absorbită de spațiul înconjurător al atelierului supus aceleiași metamorfoze către alb - o transformare a interiorului care ne amintește de Merzbau ansamblul constructivist al lui Kurt Schwitters.

Multe din lucrările Getei Brătescu pornesc de la ideea de artificiu. Pentru ea, conceptul este de o importanță centrală în înțelegerea artei și a creativității în general. Multe din lucrările ei surprind artificialitatea lor inerentă, captând mișcarea tranzitorie de la natură la cultură.

Geta Brătescu este prinsă într-o mișcare contradictorie, dezvoltând artificialitatea și admițând în acelasi timp inevitabilitatea ei. Revelatoare în acest sens sunt obiectele cu chipul ei ca o mască, accentuând sau diminuând prezența artificiului. Înalte exemple, trăsături ale chipului ei sunt combinate cu materiale din viața cotidiană, construind obiecte compozite sau colaje care sunt asamblate de multe ori cu umor, căutând participarea privitorului. Ca în alte rânduri, artista trece de la seriozitate la umor, de la gravitate la fantezie nonșalantă și capriciu, de la rigoare conceptuală la inventivitate de neoprit. (Arta Getei Brătescu, text de Magda Radu, Ateliere de artiști din București p.11,Ed.Noimediaprint ).[2]

Expoziții personale- selecție[3][modificare | modificare sursă]

  • 1947 - Galeria „Căminul Artei”, București
  • 1967 - Sălile Dalles, București (în cadrul Colocviului Constantin Brâncuși)
  • 1974 - „Magneți”, București
  • 1975 - Studio 3 TowardsWhite, Galeria Galateea,București și Academia di Romania, Roma
  • 1976 - „Atelier 3- Către alb”, Galeria Galateea, București
  • 1980 - Colectia Michael Winter, Hamburg, cu albumul de litografii Mythology
  • 1981 - Portretele Medeei, Galeria Simeza, București
  • 1992 – Miturile și povestirile Getei Brătescu, Muzeul Universității din Missouri, U.S.A.
  • 1999-2000 - Retrospectiva, Muzeul Național de Artă, curator Ruxandra Balaci
  • 2003 - Atelier 4, Galeria Space (CIAC), curator Irina Cios
  • 2006 - HTOO3 Gallery, curator Teodor Graur
  • 2007 - Desene inedite UNAgaleria în expoziția cu titlul “Cinci minute”
  • 2008 - "Colaj-Desen 1971-2006", Ivan Gallery, București;
  • 2008 - Galeria Taxispalais,Innsbruck
  • 2009 - "Faust", expoziție Geta Brătescu la Sibiu
  • 2009 - „Spaces” Ivan Gallery, București;
  • 2010 - "Alteritate" Galerie Mezzanin, Vienna[4]
  • 2010 - „Economia darului”, Galeria The Blade Factory din Liverpool
  • 2011 - „Alteritate” Galerie Barbara Weiss, Berlin
  • 2017 - ,,The Studio: A Tireless, Ongoing Space” Camden Arts Centre din Londra

Expoziții naționale de grup –selecție[modificare | modificare sursă]

  • 1946 - Expoziția oficială de Grafică Alb si Negru, Sala Dalles,București
  • 1974 – Arta și Energie, Galeria Nouă, București
  • 1991 - Cartea-obiect, Muzeul de Artă al Colecțiilor, București
  • 1991 - Sexul lui Mozart, Artexpo, București
  • 1993 - Ex Oriente Lux, Salla Dalles, București
  • 1996 - Experiment în arta românească după 1960, București, curator Alexandra Titu
  • 2000 - In Full Dress, Muzeul Bukhental, Sibiu, curator Liviana Dan
  • 2001 - Transistionland, Muzeul Național de Artă, curator Ruxandra Balaci
  • 2007 - Geta Brătescu și Ion Grigorescu „Resurse”, M.N.A.C.,București, curator Ruxandra Balaci, Magda Radu
  • 2010 - A 4-a ediție a Bienalei Internationale de Gravura Experimentala, Centrul Cultural Palatele Mogoșoaia;

Expoziții de grup internaționale-selecție[modificare | modificare sursă]

  • 1960 Bienala de la Veneția, Pavilionul României Expoziție de grup
  • 1965,1969 - A doua și a patra Bienală Internațională de Tapiserie, Laussane
  • 1968 - Expoziția Internațională Penița de Aur, Belgrad
  • 1983,1987 - Bienala de la Sao Paolo, Brazilia
  • 1984 - Bienala Europeana de Gravura, Fredrikstad, Norvegia
  • 1993 - „OSTranenie”-Primul festival internațional video de la Bauhaus, Dessau
  • 1994 - „Europa, Europa”, Bonn, Germania
  • 2000 - „Arta Europei de Est în cu Occidentul. De la 1960 până în prezent”,Moderna Galerija, Ljlublijana
  • 2002 - „În căutarea Bacalniei”, Neue Galerie Graz
  • 2006 - „Arteast Collection 2000+23”, Moderna Galerjia Lubljiana
  • 2010 -„Gender Check. Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe”, Muzeul de Artă Modernă din Viena
  • 2010-2011 -„After the Fall”, Hudson Valley Center for Contemporary Arts (HVCCA);
  • 2010 - „Image at Work” la Index Foundation și I.C.R. Stockholm, curator: Helena Holmberg;
  • 2011 - "Vestigii" 1982 Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedrosa[5]

Film și video/Performance[6][modificare | modificare sursă]

  • 1970 - „Plimbarea lui Esop”, desen animat
  • 1971 - „Către alb”, Performance, înregistrare fotografică de Mihai Brătescu;
  • 1977 - „Mâini” („Pentru ochi, mâna trupului meu îmi reconstituie portretul”), (alb-negru); imaginea Ion Grigorescu;
  • 1977 - „Atelierul”, (alb-negru); imaginea Ion Grigorescu;
  • 1992 - „Earthcake” (V H S), imaginea Alexandru Solomon;
  • 1993 - „Cocktail automatic” (Beta S P); co-autor Alexandru Solomon;
  • 1993 - „2x5” - un film realizat în colaborare cu Alexandru Solomon;

Premii și distincții[7][modificare | modificare sursă]

  • 1965 - Premiul pentru Artă Decorativă al Uniunii Artiștilor Plastici din România
  • 1970 - Premiul Revistei „Arta”
  • 1993 – Premiul „Ion Andreescu” ,decernat de Academia Română
  • 2008 - Premiul Național pentru Arte Vizuale
  • 2008 - Titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte,București.[1]

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

  • De la Veneția la Veneția, eseuri, Editura Meridiane, 1970;
  • Atelier Continuu, eseuri, Editura Cartea Românească, 1985;
  • Atelier Vagabond, eseuri, Editura Cartea Românească, 1993;
  • A.R., roman, Fundația Culturală Secolul 21, 2000;
  • Peisaj cu om, proză scurtă, Fundația Culturală Secolul 21, 2002;
  • Ziua și Noaptea, Fundația Culturală Secolul 21, 2004;
  • Copacul din curtea vecină, Fundația Culturală Secolul 21, 2009.

Texte ilustrate[modificare | modificare sursă]

Lucrări de Geta Brătescu în Muzee- selecție[modificare | modificare sursă]

  • Muzeul Național de Artă Contemporană din București[1]
  • Muzeului de Artă Modernă din New York[2]
  • Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig din Viena[3]
  • Arteast Collection 2000+23, Moderna Galerija Ljubljana din Slovenia[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Geta Bratescu – Doctor Honoris Causa al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, Educatie / Cultura, UNAgaleria
  2. ^ Despre Arta Getei Brătescu, text de Magda Radu,Ateliere de artiști din București p.11,Ed.Noimediaprint
  3. ^ Geta Brătescu, Ateliere de artiști din București, Vol.al 2 lea, p.15, Editura Noimediaprint;
  4. ^ http://www.contemporaryartdaily.com/2011/01/geta-bratescu-at-mezzanin/
  5. ^ Gatalogul Expoziției "Vestigii" 1982, Geta Brătescu, Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedrosa, Centro Banamex, Hall D, Mexico City, 2011
  6. ^ Album Geta Brătescu, Muzeul de Artă al României- secția Artă Contemporană, București,p. 175, Editat de Centrul Iinternațional Pentru Artă Contemporană,1999
  7. ^ Geta Brătescu, Dicționarul de Artă Modernă,p.65-66 de Constantin Prut,Editura Albatros,1982

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Alina Șerban (editor), Album Geta Brătescu “Atelierul/The Studio”, Editura Sternberg Press, 2013
  • Geta Brătescu – Atelierele Artistului – The Artist’s Studios, M.N.A.C. Anexa, București/Bukarest și/and M.U.S.U.C., Léon, Spain, 2012, curator Magda Radu
  • Ștefan Augustin Doinaș “Geta Brătescu desenand cu ochii inchisi”, Secolul 20, Nr.1-2-3 din 1995
  • Irina Cios „Profil ’90: Geta Brătescu – salvarea identității”,în Observatorul cultural, Nr.5 din 2000, p.24
  • Călin Dan „Geta Bratescu – Portret, autoportret, precipitare”, în Arta, Nr.7 din 1986, p.23-24
  • Andrei Pleșu „Medeea și paradoxul feminității”. Geta Brătescu, Ochiul și lucrurile, Editura Meridiane, 1986, p.148-150;
  • Theodor Redlow „Geta Brătescu-Desene pentru Faust”., Arta, Nr.1 din 1985, p.13-14;
  • Dan Hăulică „Atelier”, Secolul 20, Nr.11 din 1970, p.120-121
  • Anca Arghir (editor), Geta Brătescu, Editura Meridiane, 1967
  • Ruxandra Balaci (editor), Album Geta Brătescu, Muzeul de Artă al României- secția Artă Contemporană, București, Editat de Centrul Internațional Pentru Artă Contemporană, 1999
  • Geta Brătescu, Ateliere de artiști din București, Vol.al 2 lea, p.11-15,Editura Noimediaprint;
  • Catalogul Expoziției Geta Brătescu și Ion Grigorescu „Resurse”, M.N.A.C.,București, curator Ruxandra Balaci, Magda Radu;
  • Catalogul Expoziției Geta Brătescu, Galeria Taxispalais, 2008;
  • Alexandra Titu, Experimentul în arta românească după 1960, Geta Brătescu p.8,72,101,106,Editura Meridiane, 2003;
  • In search of Balkania /În căutarea Balcaniei, Geta Brătescu Neue Galeria Graz, autori:Roger Gonver, Cufer Peter, Peter Weibel;
  • Octavian Barbosa, Dicționarul Artistilor Români Contemporani, Geta Brătescup.78-80, Ed. Meridiane, 1976;
  • Constantin Prut, Dicționarul de Artă Modernă, Geta Brătescu, p.65-66, Editura Albatros, 1982;
  • Ciuma de Albert Camus,Revista „Secolul 20”,p.75-165,Nr.6,Anul 1964;
  • Geta Brătescu, Catalogul Expoziției, „Economia darului”, Galeria The Blade Factory Liverpool, 2010;
  • Geta Brătescu, Frieze Magazine, Published on 24/09/08 By Burkhard Meltzer;
  • http://www.contemporaryartdaily.com/2011/01/geta-bratescu-at-mezzanin/
  • Gatalogul Expoziției "Vestigii" 1982, Geta Brătescu, Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedrosa, Centro Banamex, Hall D, Mexico City, 2011

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri