Gessi Triassici
| Gessi Triassici | |
  | |
| Poziția |  Provincia Reggio Emilia Italia |
|---|---|
| Coordonate | 44°23′00″N 10°23′19″E / 44.383333°N 10.388611°E |
| Suprafață | 1.908 ha  |
| Cod Natura 2000 | IT4030009[1] |
Modifică date / text  | |
Gessi Triassici este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 1.908 ha, integral pe uscat.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Centrul sitului Gessi Triassici este situat la coordonatele 44°23′00″N 10°23′19″E / 44.383333°N 10.388611°E.
Înființare
[modificare | modificare sursă]Situl Gessi Triassici a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 1995 pentru a proteja 1 specie de plante și 43 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în decembrie 2019[2].[3][4]
Biodiversitate
[modificare | modificare sursă]Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 20 de habitate naturale: Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Peșteri inaccesibile publicului, Iazuri temporare mediteraneene, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri de Castanea sativa, Galerii de Salix alba și de Populus alba, Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (1): Himantoglossum adriaticum
- păsări (28): pescăruș albastru (Alcedo atthis), fâsă de pădure (Anthus trivialis), lăstunul mare (Apus apus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), cuc (Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbicum), șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), Hippolais polyglotta, rândunică (Hirundo rustica), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), gaia neagră (Milvus migrans), muscar sur (Muscicapa striata), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangur (Oriolus oriolus), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulice-fluierătoare (Phylloscopus trochilus), rață cârâitoare (Spatula querquedula), turturică (Streptopelia turtur), silvie de zăvoi (Sylvia borin), silvie roșcată (Sylvia cantillans), silvie de câmp (Sylvia communis), Tachymarptis melba, pupăză (Upupa epops)
- amfibieni (2): Speleomantes strinatii, Triturus carnifex
- mamifere (6): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
- nevertebrate (3): fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Osmoderma eremita, Vertigo angustior
- pești (4): Barbus caninus, Barbus plebejus, Protochondrostoma genei, Telestes muticellus
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 13 specii de plante, 3 specii de amfibieni, 9 specii de mamifere, 1 specie de pești, 1 specie de reptile.[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în iunie 2018
- ^ a b DM 29/12/2019 - G.U. 294 del 16-12-2019
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Gessi Triassici”. Accesat în .
- ^ a b „Gessi Triassici”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .