Sari la conținut

Gaspar Noé

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gaspar Noé
Date personale
Născut (60 de ani)[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Buenos Aires, Argentina[4][6] Modificați la Wikidata
PărințiLuis Felipe Noé[*][[Luis Felipe Noé (Argentine artist, writer, intellectual and teacher)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuLucile Hadzihalilovic[*][[Lucile Hadzihalilovic (French film director, film editor and screenwriter)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Argentina[7][8]
 Franța[9] Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
scenarist
producător de film
regizor[*]​
monteur[*]​
actor de film
director de imagine
scriitor
producer[*][[producer (media and entertainment occupation)|​]]
actor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză
limba spaniolă[10] Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuParis  Modificați la Wikidata
Alma materÉcole nationale supérieure Louis-Lumière[*][[École nationale supérieure Louis-Lumière (theoretical, practical as well as technical and artistic education and training for those wishing to go into the various branches of the audiovisual industry in France)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieEuropean Graduate School[*][[European Graduate School (Swiss private university)|​]]  Modificați la Wikidata
Înălțime1,73 m[1]  Modificați la Wikidata
PremiiAnexo:Premio al mejor guion del Festival de Cine de Sitges[*][[Anexo:Premio al mejor guion del Festival de Cine de Sitges |​]] ()  Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gaspar Noé (pronunție în spaniolă: /gasˈpaɾ noˈe/; n. , Buenos Aires, Argentina) este un regizor argentinian cu domiciliul în Paris.[11][12] Acesta este fiul pictorului, scriitorului și intelectualului argentinian Luis Felipe Noé⁠(d).[13]

La începutul anilor 1990, Noé, alături de soția sa Lucile Hadžihalilović⁠(d), au înființat companie de producție Les Cinémas de la Zone.[14] A regizat șapte lungmetraje: Seul contre tous⁠(d) (1998), Ireversibil⁠(d) (2002), Enter the Void⁠(d) (2009), Love⁠(d) (2015), Climax⁠(d) (2018), Lux Æterna⁠(d) (2019) și Vortex⁠(d) (2021).

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Noé s-a născut în Buenos Aires, Argentina. Tatăl său - Luis Felipe Noé - este de origine spaniolă, italiană și franco-bască, în timp ce mama sa, Nora Murphy, este de origine irlandeză și spaniolă. Are o soră pe nume Paula. A locuit în New York timp de un an[când?] în copilărie, iar familia sa a emigrat în Franța în 1976 pentru a scăpa de situația politică din Argentina⁠(d). Noé a absolvit Colegiul Louis Lumière⁠(d) din Franța.[când?]

Cariera

[modificare | modificare sursă]

Filmele sale sunt asociate unei mișcări cinematografice franceze denumite cinema du corps și, conform lui Tim Palmer⁠(d), subiectele abordate sunt prezentate într-un context aflat sub semnul nihilismului sau disperării.[15] Noé sparge adesea cel de-al patrulea perete, adresându-se direct publicului prin folosirea tipografiei confruntative care urmărește „să deranjeze și să tulbure” privitorului, similar metodelor tipografice utilizate de Jean-Luc Godard.[16]

Trei dintre filmele sale prezintă personajul unui măcelar fără nume interpretat de Philippe Nahon⁠(d): Carne⁠(d), I Stand Alone și Ireversibil. Coloanele sonore ale filmelor Ireversibil și Climax au fost compuse de Thomas Bangalter⁠(d).

Influențe

[modificare | modificare sursă]

Noé a declarat în ediția din septembrie 2012 a revistei Sight & Sound⁠(d) că vizionarea filmului 2001: O odisee spațială la vârsta de șapte ani i-a schimbat viața. Dacă ar fi fost lipsit de această experiență, acesta probabil nu ar fi devenit regizor.[17] Noé menționează, de asemenea, că filmul austriac Angst⁠(d) (1983), regizat de Gerald Kargl⁠(d), a avut o influență majoră asupra sa.[18]

Viața personală

[modificare | modificare sursă]

Este căsătorit cu regizoarea Lucile Hadžihalilović⁠(d).[19] Deși locuiește și lucrează în Franța, nu deține cetățenia franceză.[20]

Noé a suferit o hemoragie cerebrală aproape fatală la începutul anului 2020, întâmplare care a inspirat parțial intriga filmului său Vortex.[21]

Filmografie

[modificare | modificare sursă]

Lungmetraje

[modificare | modificare sursă]
An Titlu Regizor Scenarist Producător Editor
1998 I Stand Alone Da Da Da Da
2002 Irréversible Da Da Nu Da
2009 Enter the Void Da Da Nu Da
2015 Love Da Da Da Da
2018 Climax Da Da Nu Da
2019 Lux Æterna Da Da Da Nu
2021 Vortex Da Da Nu Nu

Scurtmetraje

[modificare | modificare sursă]
  • Tintarella di luna (1985)
  • Pulpe amère (1987)
  • Carne (1991)
  • Une expérience d'hypnose télévisuelle (1995)
  • Sodomites⁠(d)(1998)
  • We Fuck Alone (1998) parte din Destricted⁠(d)
  • Intoxication (2002)
  • Eva (2005)
  • SIDA (2008) parte din 8⁠(d)
  • Ritual (2012) parte din 7 Days in Havana⁠(d)
  • Shoot (2014) parte din Short Plays

Videoclipuri muzicale

[modificare | modificare sursă]
  • Animal Collective⁠(d) - "Applesauce"
  • Arielle – "Je Suis si Mince"
  • Bone Fiction – "Insanely Cheerful"
  • Nick Cave and the Bad Seeds – "We No Who U R"
  • Placebo – "Protège-Moi"
  • SebastiAn⁠(d) – "Love in Motion"
  • Thomas Bangalter – "Outrage" and "Stress" (ambele pentru Ireversibil)
  • SebastiAn – "Thirst"

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://taddlr.com/fr/celebrity/gaspar-noe/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Gaspar Noe, Munzinger Personen, accesat în  
  3. ^ „Gaspar Noé”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b cinenacional.com, accesat în  
  5. ^ Gaspar Noé, Filmportal.de, accesat în  
  6. ^ „Gaspar Noé”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Museum of Modern Art online collection, accesat în  
  8. ^ cinenacional.com, accesat în  
  9. ^ AlloCiné 
  10. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ Ransome, Noel (). „French Director Gaspar Noé on America's Fear of the Penis”. Vice (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ „Exclusive Q&A: Director Gaspar Noe's View of The Cusp of Death As Detailed in Enter The Void”. Huffington Post. . 
  13. ^ PremiereFR (). „Enter the Void : Gaspar Noé réagit aux critiques”. Youtube. Google, Inc. Arhivat din original în . Accesat în . 
  14. ^ „earwig-dossier-de-presse-anglais.pdf” (PDF). 
  15. ^ Palmer, Tim (2011). Brutal Intimacy: Analyzing Contemporary French Cinema, Wesleyan University Press, Middleton CT. ISBN: 0-8195-6827-9.
  16. ^ „A soul drifting in neon limbo”. Eye Magazine. Accesat în . 
  17. ^ „The 2012 Sight & Sound Directors' Top Ten”. Sight & Sound: 69. septembrie 2012. unknown ID 9-770037-480090. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Gasper Noe - Part 3”. Vice. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „The Auteurs: Gaspar Noé”. Cinema Axis. . Accesat în . 
  20. ^ Leigh, Danny (). „Interview: Gaspar Noé”. Financial Times. Accesat în . Noé still doesn’t have a French passport but after his parents fled the Argentine junta when he was 13, he finds real meaning in his adopted country’s free speech 
  21. ^ Zigler, Brianna (). „Vortex is an Absorbing, Despairing Portrait of Aging”. Paste (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gaspar_Noé&oldid=15836095