Ganymede (mitologie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ganymede
Bust al lui Ganymede, datând din secolul al II-lea (Muzeul Luvru)
Civilizațiagreacă antică
TatăTros[*][[Tros (ruler of Troy in Greek mythology)|​]]  Modificați la Wikidata
MamăCallirhoe[*][[Callirhoe (daughter of Scamander and wife of Tros)|​]]  Modificați la Wikidata
BunicErichthonius of Dardania[*][[Erichthonius of Dardania (son of Dardanus and father of Tros)|​]][1][2]  Modificați la Wikidata
Scamander[*][[Scamander (water deity)|​]]  Modificați la Wikidata
BunicăAstyoche[*][[Astyoche (daughter of Simoeis in Greek mythology)|​]]  Modificați la Wikidata
FrațiIlus[*][[Ilus (son of Tros in Greek mythology, mythological founder of Troy)|​]]
Assaracus[*][[Assaracus (son of Tros in Greek mythology)|​]]  Modificați la Wikidata
Pentru alte sensuri, vedeți Ganymede (dezambiguizare).
Ganymede turnându-i lui Zeus pentru o libație (ceramică din Attica, c. 490–480 î.Hr.)

Ganymede (în greaca veche: Γανυμήδης, Ganymēdēs) este un semizeu din mitologia greacă. Era fiul regelui Tros⁠(en)[traduceți] din Dardania (de la care provine denumirea cetății legendare Troia) și al reginei Callirrhoe.[3] Frații lui erau Ilus⁠(en)[traduceți] și Assaracus⁠(en)[traduceți].

Ganymede (descris de Homer ca fiind „cel mai frumos dintre muritori”[4]) a fost răpit de Zeus, care luase înfățișarea unui vultur, și dus în Olimp, devenind astfel nemuritor.[5] Acolo, printre altele, a devenit paharnicul zeilor olimpieni, alături de Hebe, turnându-le acestora în cupe ambrozie și nectarul divin.[6]

Mitul lui Ganymede a fost un model pentru obiceiul pederastiei, o relație erotică acceptată tacit în societatea greacă antică. Totuși, potrivit lui Platon, Socrate nega faptul că tânărul chipeș ar fi fost iubitul carnal al tatălui zeilor, propunând în schimb o interpretare spirituală: lui Zeus i-ar fi plăcut doar mintea și sufletul băiatului, nu corpul acestuia.[7][8] Platon justifica aspectul pederastic al acestui mit atribuindu-i o origine cretană și plasând răpirea lui Ganymede pe Muntele Ida⁠(en)[traduceți]. Teoria lui era o critică a obiceiurilor cretanilor, acuzându-i pe aceștia că au inventat mitul lui Zeus și Ganymede pentru a justifica comportamentul lor.[9]

Un corp ceresc, satelit al planetei Jupiter, a primit numele lui Ganymede; este cel mai mare satelit din Sistemul solar. A fost descoperit la 7 ianuarie 1610 de Galileo Galilei, care l-a observat prin luneta astronomică inventată de el.

Reflectare în artele plastice[modificare | modificare sursă]

Mitul lui Ganymede a fost adesea sursă de inspirație pentru artiști, atât în antichitate cât și în perioada renașterii. Printre cele mai remarcabile picturi și sculpturi inspirate de acest mit se numără cele realizate de Michelangelo, Benvenuto Cellini, Correggio, Rembrandt, Rubens etc.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ IeSBE / Tros, v mifologii[*][[IeSBE / Tros, v mifologii (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ RSKD / Tros[*][[RSKD / Tros (dictionary entry)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Kevin Osborn, Dana L. Burgess (2005), p. 320.
  4. ^ Homer, Iliada, traducere de George Murnu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967, p. 803
  5. ^ Kevin Osborn, Dana L. Burgess (2005), p. 103.
  6. ^ N. A. Kun (2003), p. 16.
  7. ^ en Xenophon, Symposium 8.29–30
  8. ^ en Craig Williams, Roman Homosexuality, Oxford University Press, 1999, 2010, p. 153.
  9. ^ Platon, Legile (online)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ganymede (mitologie)