Funcție armonică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Funcție armonică este un termen folosit în matematică  (mai ales în teoria probabilităților), fizică și se referă la acele funcții dublu derivabile , unde este un interval deschis al lui , care satisfac ecuația lui Laplace:

pe întreg intervalul U. Într-o formă mai simplă se mai poate scrie:

sau .

Exemple[modificare | modificare sursă]

Exemple de funcții armonice cu două variabile:

  • partea reală și partea imaginară a oricărei funcții olomorfe
  • funcția

definită pe , de exemplu potențialul electric produs de un fir încărcat sau potențialul gravitațional datorat unei mase cilindrice.

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bobancu, V. - Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, București, 1974
  • Iacob, C. - Curs de matematici superioare, București, 1957


Vezi și[modificare | modificare sursă]



Legături externe[modificare | modificare sursă]