Friedrich Reinitzer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Friedrich Reinitzer
Friedrich Reinitzer 01.jpg
Friedrich Reinitzer
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Praga, Imperiul Austriac[2] Modificați la Wikidata
Decedat (69 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Graz, Republica Austriacă[3] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Austria.svg Austria Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
botanist[*]
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieUniversitatea Carolină
Universitatea Tehnică Graz[*]
Czech Technical University in Prague[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterCzech Technical University in Prague[*]  Modificați la Wikidata

Friedrich Richard Reinitzer (n. ,[1] Praga, Imperiul Austriac[2] – d. ,[1] Graz, Republica Austriacă[3]) a fost un botanist și chimist austriac care, la sfârșitul anilor 1880, lucrând cu benzoatul de colesteril, un derivat de colesterol, a făcut epocala descoperire a proprietăților cristalelor lichide, numite astfel de către Otto Lehmann, mai târziu[4].

Biografie[modificare | modificare sursă]

Friedrich Reinitzer s-a născut la Praga, într-o familie germană din Boemia. A studiat chimia la Universitatea Tehnică Germană din Praga. În 1883 a fost numit aici profesor particular. În 1895 s-a transferat de la Universitatea din Praga la Universitatea Tehnică din Graz și din 1909 până în 1910 a lucrat acolo în calitate de rector.

În 1888 a descoperit  comportamentul ciudat a unor derivați, numiți mai târziu cristale lichide. Pentru a explica acest fenomen, el a lucrat cu fizicianul Otto Lehmann din Aachen[4]. Descoperirea a stârnit un mare interes la momentul respectiv, dar potențialul practic neînsemnat la vremea aceea a scăzut rapid atenția asupra fenomenului.

Lucrări selectate[modificare | modificare sursă]

  • Über die physiologische Bedeutung der Transpirației von Pflanzen. În Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften, Wien, 1881
  • Analiza eines vegetabilen Fettes. În Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften, Wien, 1882
  • Über die Bestandteile der Blätter von Fraxinus Excelsior. În Monatshefte für Chemie, 3/1882
  • Über Hydrocarotin und Carotin. În Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften, Wien, 1886
  • Beiträge zur Kenntnis des Cholesterins. În Monatshefte für Chemie, 9/1888
  • Über die währe Natur de Gummiferments. În Zeitschrift für physiologische Chemie, 14/1890
  • Der Gerbstoffbegriff und seine Beziehungen zur Pflanzenchemie. În Lotos., Trupa 11, 1891
  • Über das zellwandlösende P der Gerste. În Hoppe-Breckinridge e Zeitschrift für physiologische Chemie, Trupa 23, Strassburg, 1897
  • Über Pilze als Ammen und Ernährer für höhere Pflanzen. În Mitteilungen des naturwissenschaftlichen Vereins für Steiermark, Graz, 1907
  • Zur Geschichte der flüssigen Kristalle. În Annalen der Leacuri, Banda de 27 de ani, Folge 4, Leipzig, 1908
  • Über die Enzimă Akaziengummis und einiger anderer Gummiarten. În Hoppe-Breckinridge e Zeitschrift für physiologische Chemie, Trupa 61, Strassburg, 1909
  • Über die Atmung der Pflanzen., Inaugurationsrede, Graz, 1909
  • Erwiderung betreffend der Enzimă Akaziengummis. În Hoppe-Breckinridge e Zeitschrift für physiologische Chemie, Trupa 64, Strassburg, 1910
  • Beitrag zur Kenntnis des Baues der Flachs - und Hanffaser. În Archiv für Chemie und Mikroskopie, Wien, 1911
  • Uber die Lupulinbestimmung im Hopfen. În Berichte. der Austriac. Gesellschaft zur Förderg. d. chem. Ind., 1889.
  • Vorkommen und Gewinnung der Kautschukmilch. În Mitteilungen des naturwissenschaftlichen Vereins für Steiermark, Graz, 1912
  • Mor Harze als pflanzliche Abfallstoffe. În Mitteilungen des naturwissenschaftlichen Vereins für Steiermark, Graz, 1914
  • Untersuchungen über Siambenzoe. În Archiv der Pharmazie, Trupa 252, Berlin, 1914
  • Dextrinfabrikation. În Lexikon der gesamten Technik und ihrer Hilfwissenschaften, Stuttgart, 1919
  • Untersuchungen über das Olivenharz. În Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften, Trupa 133, Wien, 1926
  • Mor Gewinnung der Benzoe-und de Benzoevorharzes. În Archiv der Pharmazie, Trupa 264, Leipzig, 1926

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Friedrich Reinitzer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b „Friedrich Reinitzer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b „Friedrich Reinitzer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b franceză {{{1}}} M. Mitov, Cristale Lichide, Ce Știu eu ? nr. 1296, PUF, 2000, p 13-14(2). ISBN: 9782130505143