Sari la conținut

Friedrich Paneth

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Friedrich Paneth
Date personale
Născut31 august 1887(1887-08-31)
Viena, Austro-Ungaria
Decedat (71 de ani)
Mainz, Germania de Vest
ÎnmormântatCimitirul Döbling[*] Modificați la Wikidata
PărințiJoseph Paneth[*][[Joseph Paneth (Austrian physiologist (1857-1890))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania
 Austria Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
fotograf Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieImperial College London
Durham University[*][[Durham University (collegiate public research university in Durham, England, United Kingdom)|​]]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Viena  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Göttinger Achtzehn[*][[Göttinger Achtzehn (eighteen German nuclear researchers who authored the 1957 Göttingen Manifesto)|​]]
Academia Americană de Arte și Științe[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratZdenko Hans Skraup[*][[Zdenko Hans Skraup (chimist ceh)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*] ()
Lieben-Preis[*][[Lieben-Preis (award)|​]] ()
Liebig-Denkmünze[*][[Liebig-Denkmünze (German chemistry award)|​]] ()[1]
Liversidge Award[*][[Liversidge Award (award granted by the Royal Society of Chemistry)|​]] ()[2]  Modificați la Wikidata

Friedrich Adolf Paneth (n. , Viena, Austro-Ungaria – d. , Mainz, Germania) a fost un chimist britanic de origine austriacă. Fugind de naziști, a ajuns în Marea Britanie, țară a cărui cetățean a devenit în 1939.

După război, Paneth revenea în Germania pentru a deveni director al Institutului Max Planck pentru Chimie din Mainz în 1953. El era considerat cea mai mare autoritate a timpului său în domeniul hidrurilor volatile, aducând și contribuții importante la studiul stratosferei.[3]

Friedrich (Fritz) Paneth era fiul fiziologului Joseph Paneth. Alături de cei trei frați ai săi era crescut în credința protestantă, deși ambii părinți erau de origine evreiască. A fost educat în gimnaziul din Schotten, o școală renumită din Viena. A studiat chimia la Universitatea din Viena și – după ce a lucrat o perioadă alături de Adolf von Baeyer la Universitatea din München – a obținut doctoratul ( sub conducerea lui Zdenko Hans Skraup) la Departamentul de chimie organică a Universității din Viena, în 1910.

Renunță la chimia organică, iar în 1912 se alătura grupului de radiochimie din cadrul Institutului de cercetare a radiului din Viena, condus la acea vreme de Stefan Meyer. În 1913 i-a vizitat pe Frederick Soddy (Universitatea din Glasgow) și Ernest Rutherford (Universitatea din Manchester). În același an s-a căsătorit cu Else Hartmann, cu care a avut un fiu și o fiică. După habilitarea obținută în 1913, a devenit asistent al lui Otto Hönigschmid la Universitatea din Praga. Din 1919 până în 1933 a fost profesor la diferite universități germane (Universitatea din Hamburg 1919, Universitatea din Berlin 1922, Universitatea Königsberg 1929).

În 1927, Paneth și Kurt Peters și-au publicat rezultatele despre transformarea hidrogenului în heliu, procedeu cunoscut în prezent sub denumirea de „fuziune la rece”.[4] Ulterior și-au retractat rezultatele, spunând că au măsurat de fapt heliul de fond din aer.[5][6]

În 1933, în timpul ascensiunii la putere a lui Hitler, a participat la un turneu de predare în Anglia, din care nu s-a mai reîntors în Germania nazistă. În 1939 a devenit profesor la Universitatea din Durham, unde a rămas până la pensionarea sa din 1953.

I s-a oferit postul de director al Institutului Max Planck pentru Chimie din Mainz, fapt care l-a determinat să se întoarcă în Germania. A fondat Departamentul de Cosmochimie al acestei universități și a inițiat cercetări asupra meteoriților. A lucrat în acest institut până la decesul survenit în 1958.

Premii și distincții

[modificare | modificare sursă]
  • Premiul Lieben (1916)
  • Premiul Liversidge (1936)
  • Medalia Liebig (1957)
  • membru ales al Societății Regale (1947)

Panethitul este un mineral ce îi poartă numele, la fel ca și craterul lunar Paneth.

  1. ^ https://en.gdch.de/gdch/prizes-and-awards/gdch-awards/liebig-commemorative-medal.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.rsc.org/prizes-funding/prizes/archives/liversidge-award/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Harry Julius Emeléus; Emeleus, H. J. (). „Friedrich Adolf Paneth. 1887-1958”. Biographical Memoirs of Fellows of the Royal Society. 6: 226–246. doi:10.1098/rsbm.1960.0034. JSTOR 769343. 
  4. ^ Fritz Paneth and Kurt Peters (). „Über die Verwandlung von Wasserstoff in Helium”. Naturwissenschaften. 14 (43): 956–962. Bibcode:1926NW.....14..956P. doi:10.1007/BF01579126. 
  5. ^ PANETH, FRITZ (). „The Transmutation of Hydrogen into Helium”. Nature. 119 (3002): 706–707. Bibcode:1927Natur.119..706P. doi:10.1038/119706a0. 
  6. ^ U.S. Department of Energy (). „A Report of the Energy Research Advisory Board to the United States Department of Energy”. Washington, DC: U.S. Department of Energy. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]