Friedrich Grünanger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Friedrich Grünanger
Date personale
Născut 25 ianuarie 1856
Sighișoara, România
Decedat 14 decembrie 1929 (73 de ani)
Salzburg, Austria
Cetățenie Bulgaria
Ungaria
Ocupație arhitect

Friedrich Grünanger (în bulgară Фридрих Грюнангер) (n. 25 ianuarie 1856, Sighișoara d. 14 decembrie 1929) a fost un arhitect austro-ungar care a lucrat în primul rând în Bulgaria.

A studiat arhitectura la Academia de arte frumoase din Viena între 1877 și 1879, avându-l ca profesor printre alții pe Friedrich von Schmidt. El a fost un reprezentant al istorismului târziu, al eclectismului, al școlii vieneze neo-baroce și al secesiunii vieneze.

În 1879 începe să lucreze în cadrul Direcției Clădirilor Publice (din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) din Bulgaria, apoi este numit arhitect-șef al orașului Razgrad, devenind în cele din urmă arhitect la curtea principelui Alexandru I al Bulgariei și al succesorului acestuia, Ferdinand I.

În 1908 se pensionează și se stabilește se reîntoarce în orașul Salzburg din Austro-Ungaria, dar se întoarce pentru trei ani (1911-1914) să lucreze din nou în Bulgaria.

Din anul 2007, Asociația Arhitecților din Bulgaria a început să decerneze Premiul pentru arhitectură Friedrich Grünanger. [1]

Unele clădiri proiectate[modificare | modificare sursă]

  • Mausoleul războinicilor ruși (1879-1880), Razgrad
  • Liceul din Razgrad, astăzi Liceul de limbi străine
  • Clădirea guvernului regional și palatul principelui Alexandru I (în cooperare), astăzi Muzeul regional de istorie (1879-1882); prima clădire guvernamentală din Bulgaria construită după independența din 1878, Ruse
  • Primul post de observare navală și stațiune meteorologică din Bulgaria (1883), Ruse
  • Palatul regal; astăzi adăpostește Galeria națională de artă și Muzeul național de etnografie (1880-1882). În 1893-1895 a construit aripa de est în trei niveluri, Sofia
  • Casă cu etaj cu mansardă pentru Anna Puleva (1899), Sofia
  • Casă particulară, actualmente clădirea ambasadei Turciei, Sofia
  • Clădirea Facultății de teologie din cadrul Universității din Sofia (în cooperare)
  • Seminarul din Sofia cu Biserica Sf. Ioan (1902-1914)
  • Biserica Ortodoxă Română „Sfânta Treime” din Sofia (1905-1908)
  • Sinagoga din Sofia (1904-1909)
  • Băile minerale din Sofia (1904), proiect preliminar
  • Parcul Academiei Militare (1906), Sofia
  • Casa Yablanski; casă particulară pentru Dimitar Yablanski (1907) (până în 1993 clădirea Ambasadei chineze), Sofia
  • Liceul de băieți, Varna
  • Institutul pedagogic (actualmente Primăria), Kyustendil

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Encyclopedia of Figurative Arts in Bulgaria, vol.1, Bulgarian Academy of Sciences, Sofia, p. 209-210