Friedrich Grünanger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Friedrich Grünanger
Date personale
Născut
Sighișoara, România
Decedat
Salzburg, Austria
Cetățenie Bulgaria
Ungaria
Ocupație arhitect[1][2][3]
Activitate
Alma mater Academia de Artă din Viena

Friedrich Grünanger (în bulgară Фридрих Грюнангер) (n. 25 ianuarie 1856, Sighișoara d. 14 decembrie 1929) a fost un arhitect austro-ungar care a lucrat în primul rând în Bulgaria.

A studiat arhitectura la Academia de arte frumoase din Viena între 1877 și 1879, avându-l ca profesor printre alții pe Friedrich von Schmidt. El a fost un reprezentant al istorismului târziu, al eclectismului, al școlii vieneze neo-baroce și al secesiunii vieneze.

În 1879 începe să lucreze în cadrul Direcției Clădirilor Publice (din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) din Bulgaria, apoi este numit arhitect-șef al orașului Razgrad, devenind în cele din urmă arhitect la curtea principelui Alexandru I al Bulgariei și al succesorului acestuia, Ferdinand I.

În 1908 se pensionează și se stabilește se reîntoarce în orașul Salzburg din Austro-Ungaria, dar se întoarce pentru trei ani (1911-1914) să lucreze din nou în Bulgaria.

Din anul 2007, Asociația Arhitecților din Bulgaria a început să decerneze Premiul pentru arhitectură Friedrich Grünanger. [4]

Unele clădiri proiectate[modificare | modificare sursă]

  • Mausoleul războinicilor ruși (1879-1880), Razgrad
  • Liceul din Razgrad, astăzi Liceul de limbi străine
  • Clădirea guvernului regional și palatul principelui Alexandru I (în cooperare), astăzi Muzeul regional de istorie (1879-1882); prima clădire guvernamentală din Bulgaria construită după independența din 1878, Ruse
  • Primul post de observare navală și stațiune meteorologică din Bulgaria (1883), Ruse
  • Palatul regal; astăzi adăpostește Galeria națională de artă și Muzeul național de etnografie (1880-1882). În 1893-1895 a construit aripa de est în trei niveluri, Sofia
  • Casă cu etaj cu mansardă pentru Anna Puleva (1899), Sofia
  • Casă particulară, actualmente clădirea ambasadei Turciei, Sofia
  • Clădirea Facultății de teologie din cadrul Universității din Sofia (în cooperare)
  • Seminarul din Sofia cu Biserica Sf. Ioan (1902-1914)
  • Biserica Ortodoxă Română „Sfânta Treime” din Sofia (1905-1908)
  • Sinagoga din Sofia (1904-1909)
  • Băile minerale din Sofia (1904), proiect preliminar
  • Parcul Academiei Militare (1906), Sofia
  • Casa Yablanski; casă particulară pentru Dimitar Yablanski (1907) (până în 1993 clădirea Ambasadei chineze), Sofia
  • Liceul de băieți, Varna
  • Institutul pedagogic (actualmente Primăria), Kyustendil

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Encyclopedia of Figurative Arts in Bulgaria, vol.1, Bulgarian Academy of Sciences, Sofia, p. 209-210