František Brábek

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
František Brábek
Frantisek Brabek 1899 Narodni album.jpg
František Brábek
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Dobšice[*], Cehia Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Praga, Cehoslovacia[1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Olšany[*] Modificați la Wikidata
EtnieCehi Modificați la Wikidata
Ocupațietraducător
scriitor Modificați la Wikidata

František Brábek (n. 9 decembrie 1848, Branovice, Týn nad Vltavou[2] – d. 23 mai 1926, Praga[3]), menționat în sursele maghiare ca Brábek Ferenc,[p 1] a fost un profesor universitar și traducător ceh din limba maghiară. A predat limba maghiară la Universitatea Carolină și la Universitatea Tehnică din Praga. A tradus numeroase opere literare, inclusiv mai multe piese de teatru. A publicat manuale și memorii de călătorie și a scris articole pe teme științifice și istorice pentru reviste. A fost autorul mai multor articole pe teme științifice pentru dicționarele enciclopedice ale lui Rieger și Otto. A luptat pentru apropierea culturală cehă-maghiară.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut pe 9 decembrie 1848 la ferma Branovice din Týn nad Vltavou,[4][p 2] în familia unui funcționar public. În anul 1855 s-a mutat, împreună cu părinții, în satul unguresc Szerencs din apropiere de Tokaj. A început studii la gimnaziul din orașul învecinat Miskolc.[4]

În 1862 familia s-a întors înapoi în Boemia. A continuat aici studiile gimnaziale (la Praga și Tábor) și după absolvire, în anul 1869, a efectuat cu prietenul Václav Robert z Kounic o călătorie în Ungaria.[4] (Experiența sa de călătorie a fost prezentată în 1872 în revista Světozor din Praga, inițial sub pseudonimul Feri Branovický,[5] și un an mai târziu în cartea Procházky po Uhrách.[6])

În perioada 1869-1871 a studiat științele naturale la Facultatea de Filozofie din Praga. A lucrat apoi ca secretar al colectivului care a redactat Dicținarul enciclopedic ale lui Rieger (Riegrův slovník naučný).[7] A colaborat cu numeroase personalități cehe care au contribuit la redactarea dicționarului. A avut contacte acolo cu jurnaliști de la Národní listy, precum Jan Neruda, Karel Sladkovský, Julius Grégr și alții. Cea mai mare influență asupra lui a avut-o Neruda, care l-a introdus cercurile artistice. A participat, de asemenea, la adunările periodice ale jurnaliștilor, scriitorilor, actorilor și compozitorilor în cafeneaua „U Ježíška”. Brábek a devenit treptat colaborator extern al majorității revistelor din Praga și membru al grupului literar Lumírovci.[4]

În 1874 a fost atestat ca „traducător juridic” de limba maghiară al tribunalului districtual din Praga. Un an mai târziu, a fost admis ca profesor de limba maghiară la Universitatea Tehnică din Praga. El a mai predat, de asemenea, din 1883, la Universitatea Carolină din Praga.[8]

A fost o persoană publică și a participat la activitățile asociațiilor. De exemplu, în 1871 a fost ales unul dintre directorii asociației Umělecká beseda pentru mediul rural.[9] În 1877 a devenit membru al Clubului de științe naturale.[10] În iulie 1885 a însoțit o delegație de 1.400 de cehi la expoziție din Pesta, traducând și conducând toate negocierile cu oficialii maghiari.[11] În 1907 a fost numit raportor al Departamentului Oriental al Radei Naționale Cehe.[12]

În timpul Primului Război Mondial un număr mare de cehi au apelat la el, solicitându-i să le traducă notele scrise pe plicurile nedesfăcute ale scrisorilor trimise soldaților răniți aflați în spitalele din Ungaria. Prin intermediul presei el i-a asigurat că cuvântul „Tóth” scris uneori pe plic nu are același înțeles cu cuvântul german „tot” (mort), ci este un nume de familie comun în Ungaria. El a oferit, de asemenea, o traducere a mai multor termeni pe care Poșta Maghiară îi folosea, de obicei, pentru a justifica returnarea scrisorilor.[13]

De asemenea, el a lucrat ca director al birourilor auxiliare ale administrației politice provinciale.[14]

El a murit pe 23 mai 1926 în sanatoriul Podolské și a fost înmormântat la Olšany.[15]

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

František Brábek i-a familiarizat pe cititorii cehi cu stilul de viață din Ungaria și cu operele celor mai importanți scriitori maghiari. A fost cunoscut ca traducător de opere literare, în special piese de teatru, din limba maghiară. A condus cercul literar Lumírovci[4] și a colaborat la unele traduceri cu Jaroslav Vrchlický. A mai publicat ghiduri de conversație și cărți de călătorie. A contribuit la dicționarele enciclopedice ale lui Otto și Rieger cu articole referitoare la Ungaria și la maghiari. A publicat numeroase articole în reviste. A fost interesat, de asemenea, de științele naturale și a efectuat câteva traduceri din limba franceză.[8]

A publicat următoarele scrieri:[16]

  • Procházky po Uhrách (1874), reportaj al călătoriei efectuate în Ungaria în anul 1869[7]
  • Mluvnice jazyka maďarského (1875, reeditată de mai multe ori)
  • Maďarsko-český příruční slovník (1910, reeditată)
  • Francia nyelvtan és olvasókönyv (manual de gramatică și de lectură franceză pentru maghiari; în colaborare cu František Pover și František Vojtíšek, 1922)
  • Česko-maďarská terminologie úřední (1922)

Traduceri din limba maghiară:[16]

Traducere din limba franceză:[16]

A contribuit la dicționarele enciclopedice ale lui Rieger și Otto, apărute ambele sub brandul Bbk.[19][20] Pentru primul dicționar a scris mai multe articole pe teme științifice, precum cel referitor la brochantit.[21]

El a scris, de asemenea, o serie de articole în ziare și reviste, ca de exemplu:

  • O pokrocích v oboru věd přírodních za posledního dvacetiletí v Uhrách (Vesmír, 1878)[22]
  • Komenský ve styku se živlem maďarským (Národní listy, 1879)[23]
  • Moře (Světozor, 1879)[24]
  • Království za knihu (Paleček, 1882) — un incident plin de umor despre care se pretinde că a fost raportat de premierul maghiar Kálmán Tisza[25]

Importanța activității sale[modificare | modificare sursă]

Brábek a depus un efort pentru apropierea ceho-maghiară. El a crezut că acest lucru va contribui la creșterea cooperării celor două națiuni în domeniul economic și politic.[14]

În anul 1908 a fost numit, împreună cu Jaroslav Vrchlický, membru de onoare al Societății Petőfi.[26] El a devenit, de asemenea, membru al Societății Kisfaludy.[4]

Familia[modificare | modificare sursă]

În 15 octombrie 1877 s-a căsătorit în Biserica „Sf. Vojtěch” din cartierul praghez Nové Město cu Marie Kaurová (1848-1906),[27] fiica arhitectului Jan Kaura.[28] (1820-1874).[29][30]

A avut mai mulți copii. Un fiu pe nume Ladislav (1880-?) a studiat dreptul și a devenit notar, iar un alt fiu pe nume Vilém (1891-?) a obținut un post de funcționar la o bancă. Mai târziu a avut o fiică pe nume Albertina (1897-??). Ceilalți doi copii, fiul Václav (1878-1879) și fiica Marie (1882-1884) au murit la o vârstă fragedă.[27]

Note de subsol[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În limba maghiară numele de familie este scris primul.
  2. ^ Ferma Branovice este o fostă reședință aristocratică, construită în mare măsură într-un stil renascentist din secolul al XVI-lea. Ea se află în prezent în satul Dobšice; nașterea lui František Brábek a fost înregistrată în registrul de nașteri al satului Předčice. Mai multe informații despre ferma Branovice pot fi găsite pe situl hrady.cz.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ SOA Třeboň, Matrika narozených Týn nad Vltavou, kniha 10, s. 319. Dostupné online.
  3. ^ Archiv hl. m. Prahy, Matrika zemřelých POD Z6 • 1923-1935, s. 46. Dostupné online.
  4. ^ a b c d e f „František Brábek”. Národní listy (343): 3. . Accesat în . 
  5. ^ Feri Branovický (). „Z mého cestování po Uhrách”. Světozor (7): 81. Accesat în . 
  6. ^ „Literatura”. Světozor (31): 368. . Accesat în . 
  7. ^ a b František Ladislav Rieger, ed. (). Brábek František. Slovník naučný. 11. Praga: I.L. Kober. p. 350. 
  8. ^ a b Jan Otto (). Brábek František. Ottův slovník naučný. 4. Praga: J. Otto. pp. 526–527. 
  9. ^ „Zprávy spolkové”. Národní listy (280): 4. . Accesat în . 
  10. ^ „Zprávy spolkové”. Národní listy (306): 3. . Accesat în . 
  11. ^ „Čechové v Pešti”. Plzeňské listy (88): 1. . Accesat în . 
  12. ^ „Zahraniční odbor Národní rady české”. Národní politika (71): 5. . Accesat în . 
  13. ^ „Dopisy z maďarských nemocnic”. Dělnické listy (53): 4. . Accesat în . 
  14. ^ a b „Ve Frant. Brábkovi”. Národní listy (142): 5. . Accesat în . 
  15. ^ Archiv hl. m. Prahy, Matrika zemřelých POD Z6 • 1923-1935, s. 46. Dostupné online.
  16. ^ a b c Podle seznamu prací v Souborném katalogu ČR, není-li uvedeno jinak.
  17. ^ „Feuilleton”. Národní listy (346): 1. . Accesat în . 
  18. ^ František Brábek – archiv Národního divadla
  19. ^ František Ladislav Rieger (). Seznam P. T. pánů spolupracovníků „Slovníka naučného”. Slovník naučný. 10. Praga: I.L. Kober. p. 534. 
  20. ^ Jan Otto (). Seznam chiffer přispěvatelů. Ottův slovník naučný. 27. Praga: J. Otto. p. XII. 
  21. ^ František Brábek (). František Ladislav Rieger, ed. Brochantit. Slovník naučný. 10. Praga: I.L. Kober. p. 103. 
  22. ^ František Brábek (). „O pokrocích v oboru věd přírodních za posledního dvacetiletí v Uhrách”. Vesmír (11): 129. Accesat în . 
  23. ^ František Brábek (). „Komenský ve styku se živlem maďarským”. Národní listy (31): 1. Accesat în . 
  24. ^ František Brábek (). „Moře”. Světozor (49): 582. Accesat în . 
  25. ^ František Brábek (). „Království za knihu”. Paleček (10): 47. Accesat în . 
  26. ^ „Čestnými členy”. Čech (350): 4. . Accesat în . 
  27. ^ a b Archiv hl. m. Prahy, Soupis pražských domovských příslušníků, list 147 • 1848 • Brábek, František. Dostupné online.
  28. ^ Archiv hl. m. Prahy, Matrika narozených PMV N5 • 1839-1850, s. 299. Dostupné online.
  29. ^ „Sterbefall”. Bohemia (316): 5. . Accesat în . 
  30. ^ Jan Kaura – autoritní záznam v NK ČR

Legături externe[modificare | modificare sursă]