Foame

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Copil înfometat din Nigeria.

Foamea este o senzație neplăcută a omului sau animalelor ce declanșează căutarea hranei. Din punct de vedere biologic foamea este cauzată de lipsa sau insuficiența hranei, când acest fenomen durează un timp mai îndelungat și cuprinde un număr mai mare de indivizi se vorbește în general de foamete.

Procesul fiziologic[modificare | modificare sursă]

Potolirea foamei se realizează prin hrănire cu umplerea stomacului încetează contracțiile acestuia și duce la senzația de sațietate. Contracțiile stomacului gol pot fi auzite destul de ușor. Acest proces este destul de complex, fiind reglat hormonal și psihic. Un factor determinant al declanșării senzației de foame este reducerea glicemiei (hipoglicemie) sau scăderea concentrației de glucoză din sânge. Această reducere a glicemiei excită centrii foamei din hipotalamus, bulbul rahidian, receptorii din ficat și stomac. In acest proces concentrația de insulină din sânge, care favorizează metabolismul glucozei în celule, joacă de asemenea un rol important. Creierul reglează prin hormonul leptină mobilizarea rezervelor de lipide (grăsimi) ale organismului. In cazul dietei prelungite scade concentrația sanguină de leptină cauzată și de factori psihici, ceea ce duce la dispariția foamei. In ultimul timp s-a descoperit un hormon nou grelina care în concentrații crescute duce la reducerea senzației de foame.

In urma hrănirii receptorii din stomac sesizează umplerea stomacului și transmit creierului informația de sațietate, care vor fi sesizate și de receptorii din ficat și receptorii chimici din intestin. Senzația de foame este întreruptă de hormonul serotonină care este considerată ca o frenatoare a apetitului.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Foame.
Wikţionar
Caută „Foame” în Wikționar, dicționarul liber.