Fișă cu date de securitate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Simbolul utilizat pentru substanțe inflamabile, care se află în conformitate cu directiva europeană 67/548/EWG.

O fișă cu date de securitate (FDS) (în engleză Safety data sheet, SDS)[1] este un document ce indică particularitățile și proprietățile unei anumite substanțe chimice. Principalul scop al acestei fișe este de a asigura o manipulare cât mai sigură a substanței prin informare, protejând astfel utilizatorul de produse chimice de potențiale pericole.[2]

Această fișă conține instrucțiuni detaliate pentru manipularea substanței și are ca scop reducerea riscurilor profesionale și ambientale. Este astfel concepută pentru a indica procedurile necesare pentru manipularea sigură a produselor chimice.

Acestă fișă este utilizată pe scară largă pentru catalogarea informațiilor despre substanțele chimice. Trebuie să le putem găsi oriunde este folosită o substanță. În Europa, acestea trebuie distribuite de producătorul sau distribuitorul produsului clientului și în limba acestuia din urmă.

Conținut[modificare | modificare sursă]

Conține informații fizice (punct de topire, punct de fierbere, etc), toxicologice, chimice (reactivitate), de depozitare, protecția necesară și în plus toate informațiile necesare pentru a se menține o stare de securitate în timpul manipulării substanței. Formatul în care este realizată fișa poate diferi în funcție de producători și de legislația în conformitate cu țările respective.

Destinatari[modificare | modificare sursă]

Acest tip de fișe sunt destinate nu publicului larg, ci profesioniștilor responsabili cu utilizarea produsului în cursul activității sale, pentru ai avertiza împotriva riscurilor suportate. De exemplu, FDS-ul unei soluții de curățare este puțin util pentru o persoană care o folosește o dată pe an, dar este destul de utilă pentru o persoană care o folosește pe parcursul întregului an 40 de ore pe săptămână într-un spațiu închis.

Responsabilități[modificare | modificare sursă]

Chiar dacă furnizorul trebuie să dea sistematic FDS atunci când vinde un produs, de cele mai multe ori clientul îl solicită. Din punct de vedere juridic, dacă există o problemă cu un produs și utilizatorul nu are FDS, ambii sunt considerați responsabili. Unul pentru că nu ia dat, celălalt pentru că nu a cerut-o.

Este important să actualizați fișele cu date de securitate (cea mai recentă versiune).

Un FDS ar trebui păstrat timp de cel puțin 10 ani, deoarece o boală profesională durează în medie 10 ani pentru a fi declarată.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Transport - Transport - UNECE”. Unece.org. Accesat în . 
  2. ^ „Ghid privind fișele cu date de securitate și scenariile de expunere”, Echa.europa.eu, accesat în