Eugen Nicolicea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eugen Nicolicea
Date personale
Născut (67 de ani) Modificați la Wikidata
Traian, Olt, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuNicoleta Nicolicea
Număr de copii1 Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Deputat al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaCălărași
Legislaturălegislatura 2016–2020[*]​
Ministru-delegat pentru relația cu Parlamentul Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deMihai Alexandru Voicu
Succedat deCiprian Bucur[*]​
Deputat al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaBuzău
Legislaturălegislatura 2012–2016[*]​
În funcție
 – 
CircumscripțiaMehedinți
Legislaturălegislatura 2008–2012
În funcție
 – 
CircumscripțiaMehedinți
Legislaturălegislatura 2004–2008[*]​
În funcție
 – 
CircumscripțiaMehedinți
Legislaturălegislatura 2000–2004[*]​
În funcție
 – 
CircumscripțiaMehedinți
Legislaturălegislatura 1996–2000[*]​
În funcție
 – 
CircumscripțiaMehedinți
Legislaturălegislatura 1992–1996[*]​
Partid politicPSD
RezidențăDrobeta-Turnu Severin[1]
Alma materUniversitatea Politehnica Timișoara
Universitatea Spiru Haret
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Eugen Nicolicea (n. , Traian, Olt, România) este un politician român, membru al Parlamentului României în toate legislaturile din perioada 1992–2020. Din septembrie 2018, acesta ocupă funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților. De asemenea, este președinte al Comisiei pentru regulament și membru în Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.[2] Înainte de a intra în viața politică, Eugen Nicolicea a fost proiectant la Șantierul Naval Drobeta-Turnu Severin și șef de laborator la IIRUC București.[3]

Educație[modificare | modificare sursă]

În 1976, Eugen Nicolicea a fost admis la Facultatea de Automatizări și Calculatoare a Universității din Timișoara. După ce a rămas repetent, acesta s-a transferat la specializarea Electronică, de unde a absolvit în 1982.[4] La 52 de ani,[5] s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității Spiru Haret, filiala din Drobeta-Turnu Severin, forma de „învățământ la distanță”.[4]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Imediat după Revoluție, în 1990, intră în politică și devine viceprimar în Drobeta-Turnu Severin.[6][7] În 1992 a fost ales, pentru prima dată, deputat pe listele PDSR, devenit ulterior PSD. Între 2004 și 2008, Eugen Nicolicea a fost președinte al PSD Mehedinți.[8] A părăsit formațiunea și s-a alăturat UNPR, activând în filiala județeană Buzău.[9] În mai 2016 a revenit în PSD.[10] În martie 2014 a fost numit ministru-delegat pentru Relația cu Parlamentul în Guvernul Ponta III, ocupând această funcție până în noiembrie 2015.

În aprilie 2019, Eugen Nicolicea a fost propus ministru al Justiției în locul lui Tudorel Toader, căruia PSD i-a retras sprijinul politic prin vot în Comitetul Executiv al partidului.[11] Propunerea lui Eugen Nicolicea la Ministerul Justiției a fost criticată de principalele formațiuni de opoziție, PNL și Alianța USR–PLUS. În timp ce președintele PNL, Ludovic Orban, a calificat propunerea lui Nicolicea „inoportună”, liderii Alianței USR–PLUS au cerut președintelui Klaus Iohannis să nu accepte nominalizarea lui Nicolicea, invocând că acesta este „unul dintre autorii asaltului PSD împotriva Justiției” și „un impostor fără pregătire juridică temeinică”.[12] În cele din urmă, Iohannis a respins propunerea lui Nicolicea la Ministerul Justiției, declarând că este o persoană nepotrivită pentru funcția de ministru.[13]

Inițiative legislative[modificare | modificare sursă]

În 2007, Eugen Nicolicea a obținut susținerea Parlamentului pentru modificarea Codului penal în sensul pedepsirii cu închisoare de până la șapte ani pentru oricine a publicat imagini și transcrieri de conversații fără permisiunea celor implicați.[14] Această inițiativă a fost luată la scurt timp după demisia ministrului Agriculturii, Decebal Traian Remeș, în contextul în care acesta a fost filmat primind o presupusă mită.[15] În ianuarie 2008, Nicolicea a propus pedeapsa cu închisoare de la unu la cinci ani pentru „comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranței statului sau relațiilor internaționale ale României”.[16] Monica Macovei abrogase o astfel de infracțiune cu câțiva ani înainte, însă, potrivit lui Nicolicea, acest lucru a fost pentru ca ea să dezinformeze organismele internaționale cu privire la situația reală din România.[14] Amendamentul propus de Nicolicea a inclus și o clauză cu referire la președinte, care a prevăzut fie închisoare pe viață, fie un termen minim de închisoare de 15 ani pentru înaltă trădare.[14]

Poziții[modificare | modificare sursă]

Eugen Nicolicea a fost unul dintre cei mai înverșunați susținători ai expulzării regelui Mihai I. Pe 11 octombrie 1994, la câteva zile după ce Mihai I fusese oprit pe Aeroportul Otopeni și împiedicat să intre în țară, Nicolicea a luat cuvântul de la tribuna Parlamentului și a cerut Ministerului de Externe ca acesta să fie declarat „persona non grata” pe teritoriul României.[17] Mai mult, Nicolicea a cerut ridicarea imunității pentru doi parlamentari ai Opoziției, Dinu Patriciu și Ticu Dumitrescu, pentru că l-au întâmpinat pe Mihai I pe pista aeroportului.[18]

De-a lungul timpului, Eugen Nicolicea s-a remarcat prin limbaj vulgar și atitudine agresivă la adresa presei.[19][20][21][22] De asemenea, acesta este cunoscut de conflictele avute în plenul Parlamentului cu deputatul de Sibiu, Filip Alexandru.[necesită citare]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

Eugen Nicolicea este căsătorit cu Nicoleta Nicolicea (n. Vera), fostă jurnalistă și consilieră în Cancelaria prim-ministrului Victor Ponta.[23]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Declarație de avere - 18.01.2017”. Camera Deputaților. 
  2. ^ „Sinteza activității parlamentare în legislatura 2016-prezent”. Camera Deputaților. 
  3. ^ Petre Bădică (). „Tinichigiii Dreptului: Președinții comisiilor juridice din Parlament, Șerban Nicolae și Eugen Nicolicea, sunt extrem de discreți cu studiile lor. Cei doi se află în prima linie în chestiunea grațierii corupților”. România liberă. 
  4. ^ a b Liviu Avram (). „Secretul lui Nicolicea: A făcut Dreptul la Spiru Haret, forma de Învățământ la Distanță. A rămas repetent la prima facultate”. Adevărul. 
  5. ^ Andreea Pora (). „Pleacă Toader, vine Nicolicea. Purtător de servietă sau eminență cenușie? Cine e și ce nu e Nicolicea”. Radio Europa Liberă. 
  6. ^ „Curriculum Vitae”. Camera Deputaților. 
  7. ^ „Detalii mai puțin știute despre Nicolicea: s-a angajat la 26 de ani și deține un post de radio”. Știrile Pro TV. . 
  8. ^ Dora Vulcan (). „Se strâng rândurile în PSD: Nicolicea se întoarce în partid”. Revista 22. 
  9. ^ Cristian Fierbințeanu (). „BIOGRAFIE: Nicolicea, propus pentru Relația cu Parlamentul, adversar politic al lui Ponta în 2009-2011”. Mediafax. 
  10. ^ Iulia Roșca (). „Eugen Nicolicea a trecut de la UNPR înapoi la PSD”. HotNews.ro. 
  11. ^ „Eugen Nicolicea, propus pentru funcția de ministru al Justiției”. Digi 24. . 
  12. ^ Sebastian Rotaru (). „PNL și Alianța 2020 USR PLUS critică propunerea lui Eugen Nicolicea la Ministerul Justiției”. EurActiv. 
  13. ^ Sebastian Zachmann (). „Iohannis nu-l acceptă pe Nicolicea la Justiție. Surse: Dragnea face pasul înapoi și renunță la restructurare. PSD o propune pe Birchall interimar la Justiție”. Adevărul. 
  14. ^ a b c en Tom Gallagher (). „Corruption and anti-corruption”. Romania and the European Union: How the weak vanquished the strong. Manchester University Press. p. 217. ISBN 978-0-7190-7743-2. 
  15. ^ „Video-ul în care DNA susține că Remeș ia mită”. Adevărul. . 
  16. ^ Monica Stoica (). „Legea defăimării în alte state europene. Unde mai este pedepsită gura mare”. Jurnalul Național. 
  17. ^ Mihai Voinea, Laurențiu Ungureanu (). „Trecutul parlamentarilor noștri. În 1994, Eugen Nicolicea cerea ca Regele Mihai să fie declarat persona non grata pe teritoriul României”. Recorder. 
  18. ^ Radu Eremia (). „Portretul lui Eugen Nicolicea, propus de PSD la Justiție: revoluționar doar în acte, politician agresiv, jurist cu studii la distanță”. Adevărul. 
  19. ^ Z. O. (). „Deputatul PSD Eugen Nicolicea a fost dat afară din platoul emisiunii "Realitatea te privește" (VIDEO)”. Ziua. [nefuncțională – arhivă]
  20. ^ Iulia Bunea (). „VIDEO. Deputatul Eugen Nicolicea, dat afară din studioul Digi24, după ce l-a jignit pe Moise Guran”. Pagina de media. 
  21. ^ Ana Petrescu (). „Deputatul PSD Eugen Nicolicea I-A JIGNIT pe jurnaliști. „Aveți toate dotările, dar stați TOLĂNIȚI ca la AUTOGARĂ"”. Gândul. 
  22. ^ Cristian Citre (). „Gest fără precendent: Toți jurnaliștii prezenți la Comisia Iordache au refuzat să îi ia declarații lui Eugen Nicolicea”. G4Media. deputatul PSD Eugen Nicolicea, unul dintre parlamentarii care s-au remarcat prin limbaj vulgar și atitudine agresivă la adresa presei 
  23. ^ Adi Mosoianu (). „Soția deputatului PSD Eugen Nicolicea a fost numită șef la Transgaz, la unitatea care se ocupă de proiectul strategic al conductei internaționale BRUA”. Profit.ro. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Eugen_Nicolicea&oldid=16219593