Sari la conținut

Ernst al II-lea, Duce de Saxa-Altenburg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ernst al II-lea
Duce de Saxa-Altenburg
Date personale
Nume la naștereErnst II Bernhard Georg Johann Karl Frederick Peter Albert
Născut31 august 1871(1871-08-31)
Altenburg, Saxa-Altenburg
Decedat (83 de ani)
Castelul Fröhliche Wiederkunft, Trockenborn-Wolfersdorf, Germania de Est
ÎnmormântatTuringia Modificați la Wikidata
PărințiPrințul Moritz de Saxa-Altenburg
Prințesa Augusta de Saxa-Meiningen
Frați și suroriMarie Anne de Saxa-Altenburg
Prințesa Louise Charlotte de Saxa-Altenburg
Prințesa Elisabeta de Saxa-Altenburg Modificați la Wikidata
Căsătorit cuPrințesa Adelaide de Schaumburg-Lippe
Maria Triebel (morganatic)
CopiiCharlotte Agnes, Prințesă Sigismund a Prusiei
Georg Moritz, Prinț Ereditar
Prințesa Elisabeta Karola
Prințul Frederic Ernst
Cetățenie Republica Democrată Germană Modificați la Wikidata
ReligieLuteranism
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce
Familie nobiliarăCasa de Wettin
Duce de Saxa-Altenburg
Domnie1908–1918
PredecesorErnst I
SuccesorDucat abolit
Șeful casei ducale de Saxa-Altenburg
Domnie1908–1955
PredecesorErnst I
SuccesorGeorg Moritz

Ernst al II-lea Bernhard Georg Johann Karl Frederick Peter Albert, Duce de Saxa-Altenburg (n. 31 august 1871 – d. 22 martie 1955), a fost ultimul duce care a condus ducatul de Saxa-Altenburg.

A fost al patrulea copil însă singurul fiu al Prințului Moritz de Saxa-Altenburg (fiul cel mic al lui Georg, Duce de Saxa-Altenburg) și al Prințesei Augusta de Saxa-Meiningen.

După moartea tatălui său la 13 mai 1907 a devenit primul în linia de succesiune a ducatului de Saxa-Altenburg. El a moștenit ducatul de la unchiul lui, cel care i-a dat și numele, Ernst I, care a murit fără moștenitori masculini în viață, la 7 februarie 1908.

Prima căsătorie

[modificare | modificare sursă]
Ducele Ernst al II-lea von Saxa-Altenburg cu soția sa, Prințesa Adelheid von Schaumburg-Lippe, și copiii lor, ca. 1905.

La 27 februarie 1898 la Bückeburg, Ernst s-a căsătorit cu Prințesa Adelaide de Schaumburg-Lippe, o nepoată a lui George Wilhelm, Prinț de Schaumburg-Lippe. Au avut patru copii:

  1. Charlotte Agnes Ernestine Augusta Bathildis Marie Therese Adolfine (n. Potsdam, 4 martie 1899 – d. Hemmelmark bei Eckernförde, 16 februarie 1989); s-a căsătorit la 11 iulie 1919 cu Prințul Sigismund al Prusiei.
  2. Wilhelm Georg Moritz Ernst Albert Frederick Karl Konstantin Eduard Max (n. Potsdam, 13 mai 1900 – d. Rendsburg, 13 februarie 1991).
  3. Elisabeta Karola Viktoria Adelaide Hilda Luise Alexandra (n. Potsdam, 6 aprilie 1903 – d. Breiholz, 30 ianuarie 1991).
  4. Frederic Ernst Karl August Albert (n. Potsdam, 15 mai 1905 – d. Rosenheim, 23 februarie 1985).

Primul Război Mondial

[modificare | modificare sursă]

În timpul Primului Război Mondial, Ernst a refuzat toate numirile de onoare de la Statul Major al Kaiserului.[1] A renunțat la rangul său de general, a intrat în serviciu ca simplu colonel și s-a distins în Bătălia de la Peronne. Până la sfârșitul războiului el a fost comandant de divizie.[1]

Mare iubitor de știință, Ernst a avut o instalare fără fir montat în interiorul castelului său din Altenburg în timpul începutului războiului. Scopul acesteia era de a comunica special cu aeronave.[2] De asemenea, Ernst a fost toată viața interesat de telegrafia fără fir și telefonie și a fost considerat expert în aeronautică.[2]

Când Germania a pierdut războiul, toți prinții germani și-au pierdut titlurile și statutul. Ernst a fost unul dintre primii prinți care a realizat schimbările majore ce vor veni peste Germania și a ajuns la un acord amiabil cu supușii săi.[1] A fost forțat să abdice guvernarea ducatului la 13 noiembrie 1918 și și-a petrecut restul vieții ca cetățean privat.

Schloss Fröhliche Wiederkunft

După abdicare, Ernst având o avere moderată, s-a retras la un hotel din Berlin.[1]. Doi ani mai târziu, în 1920, căsătoria lui s-a încheiat cu un divorț. Mai târziu în același an, Ernst a anunțat logodna cu Elena Thomas, o cântăreață de operă.[1] Totuși căsătoria nu a avut loc niciodată.

La 15 iulie 1934 Ernst s-a căsătorit a doua oară cu Maria Triebel, care a fost partenera lui timp de mulți ani, la casa lui, Schloss Froehliche Wiederkunft. Maria s-a născut la Waltershausen la 16 octombrie 1893 și a murit la Trockenborn-Wolfersdorf la 28 februarie 1955. Aceasta a fost o căsătorie morganatică iar ea a primit titlul de "baroneasă Reiseneck". Nu au avut copii.

Încă interesat de știință, Ernst a fondat un modern observator la Wolfersdorf, angajându-l pe Kurd Kisshauer în 1922. La 1 mai 1937 Ernst s-a alăturat partidului nazist.[3]

Ernst a devenit singurul fost prinț german care a acceptat cetățenia Republicii Democrate Germane după Al Doilea Război Mondial, refuzând să părăsească Schloß Fröhliche Wiederkunft pentru a se muta într-o zonă ocupată de britanici. Schloß a fost confiscat de sovietici însă lui Ernst i s-a garantat libera folosire până la moarte.

În martie 1954, după decesul lui Charles Edward, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, el a devenit ultimul prinț german supraviețuitor care a domnit până în 1918. Un an mai târziu, la 22 martie 1955 și în vârstă de 83 de ani a murit la Schloß.

Arbore genealogic

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d e „German Ex-Duke to Wed Opera Singer”, The New York Times, Berlin,  
  2. ^ a b „Prince's Wireless Plant”, The New York Times, Berlin,  
  3. ^ Ernst Klee: Das Kulturlexikon zum Dritten Reich. Wer war was vor und nach 1945. S. Fischer, Frankfurt am Main 2007, S.505.