Sari la conținut

Eduard Vilde

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eduard Vilde
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Avanduse, Lääne-Viru maakond, Estonia[4] Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[5][1][2][3] Modificați la Wikidata
Tallinn, Estonia[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMetsakalmistu[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuLinda Vilde[*] (din ) Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 Estonia Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
scriitor
jurnalist
umorist
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba estonă[1]
finlandeză Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicEesti Sotsiaaldemokraatlik Tööliste Partei[*][[Eesti Sotsiaaldemokraatlik Tööliste Partei (political party in Estonia (1917-1925))|]]  Modificați la Wikidata
StudiiRevelskoe uezdnoe ucilișce[*][[Revelskoe uezdnoe ucilișce (school in Tallinn, Estonia)|]]
Limbilimba estonă  Modificați la Wikidata
Semnătură

Eduard Vilde (n. 4 martie 1865, Pudivere, comuna Väike-Maarja, comitatul Lääne-Viru – d. 26 decembrie 1933, Tallinn) a fost un scriitor și diplomat estonian, pionier al realismului critic în literatura estonă. A publicat scrieri clasice precum Mahtra sõda (1902) și Mäeküla piimamees (1916). Este unul dintre cei mai apreciați scriitori estonieni, fiind considerat, în general, primul scriitor profesionist al Estoniei.[7]

Viața și cariera

[modificare | modificare sursă]

Vilde a crescut la ferma unde lucra tatăl său. În 1883 a început să lucreze ca jurnalist. El a călătorit în străinătate într-o mare parte din viața lui și a trăit o perioadă de timp la Berlin în anii 1890, unde a fost influențat de materialism și socialism. Scrierile sale au fost inspirate, de asemenea, de realismul și naturalismul romanelor scriitorului francez Émile Zola (1840-1902).[8] În afară de a fi un scriitor prolific, el a fost, de asemenea, un critic vehement al regimului țarist și al moșierilor germani. După înființarea Republicii Estonia în 1919, a îndeplinit timp de mai mulți ani funcția de ambasador la Berlin[9] și și-a petrecut ultimii ani din viață editând și revizuind operele sale complete. După moartea sa, în 1933, el a devenit prima persoană care a fost înmormântată în cimitirul Metsakalmistu din districtul Pirita al Tallinnului.

  1. 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Eduard Vilde” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  2. 1 2 „Eduard Vilde” (în estonă). Eesti biograafiline andmebaas ISIK[*]. Wikidata Q25504413. Accesat în .
  3. 1 2 „Eduard Vilde” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227.
  4. Jaan Toomla (), Valitud ja valitsenud (în estonă), National Library of Estonia[*], Wikidata Q136556198
  5. Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Вильде Эдуард (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  6. Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Вильде Эдуард (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  7. ELIC. „A Short History of Estonian Literature”. The creation of 'our own' literature in the 19th century. Estonian Literature Information Centre. Accesat în .
  8. Peter Melville Logan, Olakunle George, Susan Hegeman, Efraín Kristal (). The Encyclopedia of the Novel, Vol. 1. John Wiley and Sons. p. 88. ISBN 1405161841.
  9. Sheeran, Paul (). Literature and international relations: stories in the art of diplomacy. Ashgate Publishing. p. 118. ISBN 0754646130.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]