Dumbrava Roșie, Adâncata

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Dumbrava Roșie
Червона Діброва
—  Sat  —
Dumbrava Roșie se află în Regiunea Cernăuți
Dumbrava Roșie
Dumbrava Roșie
Dumbrava Roșie (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Dumbrava Roșie se află în Ucraina
Dumbrava Roșie
Dumbrava Roșie
Dumbrava Roșie (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°08′24″N 25°55′48″E / 48.14000°N 25.93000°E48°08′24″N 25°55′48″E / 48.14000°N 25.93000°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionAdâncata
ComunăMihuceni

cod KOATUU[*]7321084202
Atestare Modificați la Wikidata

Altitudine249 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total659 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60409
Prefix telefonic3734

Prezență online

Dumbrava Roșie, întâlnit și sub forma Chicera (în ucraineană Червона Діброва, transliterat: Cervona Dibrova, în rusă Червоная Диброва, transliterat: Cervonaia Dibrova și în germană Kiczera), este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mihuceni. Are 659 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 249 metri, în partea de centru a raionului Adâncata.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Dumbrava Roșie a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. După Bătălia de la Codrii Cosminului (1497), Ștefan cel Mare a poruncit ca cei 10.000 prizonieri poloni să fie înjugați și puși să are și să semene ghindă pe locul unde este astăzi Dumbrava Roșie. Aici a răsărit o pădure de stejari [1].

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Dumbrava Roșie a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în germană Czernowitz).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Dumbrava Roșie a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Dumbrava Roșie face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 25 (20+5), reprezentând 3,16% din populație [2]. În prezent, satul are 659 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a localității Dumbrava Roșie

     Ucraineană (99,39%)

     Alte limbi (0,61%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Dumbrava Roșie era vorbitoare de ucraineană (99,39%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[3]


1989: 790 (recensământ)
2007: 659 (estimare)

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Dumbrava Roșie (județul Storojineț)

     Români (50,83%)

     Ruteni (48,26%)

     Polonezi (0,91%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Dumbrava Roșie

     Ortodocși (94,33%)

     Greco-catolici (4,89%)

     Altă religie (0,78%)

Conform recensământului efectuat în 1930 [4], populația comunei Dumbrava Roșie se ridica la 777 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (50,83%), cu o minoritate de ruteni (48,26%) și una de polonezi (0,91%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (94,33%), dar existau și greco-catolici (4,89%). Alte persoane au declarat: armeano-catolici (5 persoane) și romano-catolici (2 persoane).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Județul Storojineț
  2. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  4. ^ Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică

Legături externe[modificare | modificare sursă]