Drăcineț, Cozmeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Drăcineț)
Drăcineț
Драчинці
—  Sat  —
Drăcineț se află în Regiunea Cernăuți
Drăcineț
Drăcineț
Drăcineț (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Drăcineț se află în Ucraina
Drăcineț
Drăcineț
Drăcineț (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°17′24″N 25°42′12″E ({{PAGENAME}}) / 48.29000°N 25.70333°E

Țară Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Raionul Cozmeni

KOATUU7322583001
Atestare Modificați la Wikidata

Altitudine204 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total2.324 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal59353
Prefix telefonic3736

Prezență online

Drăcineț (în ucraineană Драчинці, transliterat: Draciînți și în germană Draczynetz) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 2,324 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 204 metri, în partea de sud a raionului Cozmeni. De această comună depinde administrativ satul Drăcineții Noi.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Drăcineț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Drăcineț a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în germană Unterstanestie).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Drăcineț a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Drăcineț face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (2+3), reprezentând 0,21% din populație [1]. În prezent, satul are 2.324 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența lingvistică a localității Drăcineț

     Ucraineană (99,66%)

     Alte limbi (0,26%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Drăcineț era vorbitoare de ucraineană (99,66%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[2]

1989: 2.364 (recensământ)
2007: 2.324 (estimare)

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Drăcineț (județul Storojineț)

     Români (8,89%)

     Evrei (5,94%)

     Ruteni (76,03%)

     Ruși (8,14%)

     Altă etnie (1%)




Componența confesională a comunei Drăcineț

     Ortodocși (93%)

     Mozaici (5,94%)

     Altă religie (1,06%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Drăcineț se ridica la 3.902 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (76,03%), cu o minoritate evrei (5,94%), una de ruși (8,14%) și una de români (8,89%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (34 de persoane) și germani (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,00%), dar existau și mozaici (5,94%). Alte persoane au declarat: romano-catolici (37 de persoane) și greco-catolici (4 persoane).

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Salo Weisselberger (1867-1931) - jurist de origine evreiască, membru în Dieta Bucovinei (1911-1914), viceprimar și apoi primar al orașului Cernăuți (1913-1914), senator român (1922-1926), deputat român (1927-1928)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]