Institutul de Cercetări Alimentare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Dosarul „ICA”)
Jump to navigation Jump to search

Institutul de Cercetări Alimentare (ICA) este o companie de cercetare din România. A fost înființată ca societate comercială deținută de stat, în subordinea ADS (Agenția Domeniilor Statului) în mai 2002, prin reorganizarea Institutului de Chimie Alimentară, care se afla în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești[1].

Ulterior, institutul a fost privatizat, fiind cumpărat de holdingul GRIVCO, deținut de omul politic Dan Voiculescu.[2] După achiziție Dan Voiculescu a schimbat structura acționariatului ICA, a trecut 92 la sută din acțiuni pe numele său, iar diferența pe numele membrilor familiei sale.[2][3]

Privatizarea[modificare | modificare sursă]

Privatizarea a fost una contestată, deoarece ADS nu a efectuat o reevaluare a institutului, în condițiile în care terenurile ICA erau evaluate la nivelul anului 1994, construcțiile la nivelul anului 1998, iar mijloacele fixe și titlurile de valoare nu au fost reevaluate[4][5]. ADS era controlat la acel moment de fostul Partid Umanist Român (PUR), iar funcționarii agenției au numit în Consiliul de Administrație (CA) și în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) apropiați ai lui Dan Voiculescu, respectiv membri ai fostului Partid Umanist Român (PUR)[4]. Institutul de Cercetări Alimentare a devenit atractiv datorită activelor sale imobiliare valoroase, respectiv terenul în suprafață de 36.676,79 mp și construcțiile în suprafață desfășurată de 9.983 mp, amplasate în zona rezidențială a lacului Băneasa și având toate utilitățile în apropiere[4]. ICA a intrat în posesia lui Voiculescu pentru 100.000 de euro, în condițiile în care terenurile și clădirile institutului aveau o valoare de piață estimată în jurul cifrei de 40 de milioane de euro[6][7].

La data de 4 decembrie 2008, Direcția Națională Anticorupție (DNA) l-a trimis în judecată pe liderul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, alături de fostul ministru al telecomunicațiilor, Sorin Pantiș, președintele CA al ADS, Corneliu Popa, și directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), Gheorghe Mencinicopschi, în legătură cu privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare[8]. Dan Voiculescu era acuzat de folosire de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid a influenței și autorității date de această calitate în scopul de a obține, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite și spălare de bani, ambele în formă continuată[8]. În total, DNA a trimis în judecată 13 persoane, considerând că privatizarea frauduloasă a ICA s-a făcut în folosul lui Dan Voiculescu și s-a realizat prin subevaluarea bunurilor Institutului cu suma de 7,7 milioane de euro[5].

Potrivit DNA, Corneliu Popa, în calitatea sa de președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Domeniilor Statului, a aprobat declanșarea, fără mandat din partea statului român, a procesului de privatizare al Institutului de Cercetări Alimentare[9]. De asemenea nu a fost îndeplinită condiția publicității intenției de privatizare; în plus, s-au întocmit acte false care au atestat nereal faptul că societatea GRIVCO a predat către ICA două echipamente necesare activităților institutului, folosite pentru majorarea de capital al ICA[9]. Pachetul de acțiuni a fost achiziționat cu suma de 104.730 euro, în vreme ce valoarea reală era de 7,9 milioane euro[9]. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a constituit parte civilă cu suma de 60,4 milioane euro, reprezentând prejudiciul efectiv cauzat în sumă de 7,7 milioane euro și folosul de care a fost lipsită partea civilă în sumă de 52,6 milioane euro, valoare determinată de evoluția pieței imobiliare în perioada 2003-2006[9].

Pe 26 septembrie 2013 Tribunalul București l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani.[10]

În data de 8 august 2014 Curtea de Apel București a desființat în parte sentința de condamnare. Rejudecând cauza, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptelor lui Dan Voiculescu și l-a condamnat la 10 ani de închisoare. Instanța a dispus de asemenea confiscarea bunurilor dobândite în mod fraudulos de inculpați.[11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ HOTĂRÂRE nr.451 din 16 mai 2002, publicat în M.Of. nr. 344/23 mai. 2002, cdep.ro, accesat la 5 noiembrie 2010
  2. ^ a b DNA: Privatizarea ICA a condus la acuzarea a 27 de persoane, 26 sep 2008, mediafax.ro, accesat la 5 noiembrie 2010
  3. ^ EXCLUSIV: Voiculescu, acuzat că s-ar folosit de poziția de lider PUR pentru obținerea ICA, 18 oct 2008, mediafax.ro, accesat la 5 noiembrie 2010
  4. ^ a b c DNA: Dan Voiculescu "a capusat" Institutul de Cercetari Alimentare, 08 Decembrie 2008, ziare.com, accesat la 5 noiembrie 2010
  5. ^ a b DNA susține că Dan Voiculescu a "căpușat" Institutul de Cercetări Alimentare, 09 Decembrie 2008, realitatea.net, accesat la 5 noiembrie 2010
  6. ^ Voiculescu - "tun" de 40 milioane de euro in afacerea ICA, 27 februarie 2007, hotnews.ro, accesat la 5 noiembrie 2010
  7. ^ Dan Voiculescu este cercetat de DNA într-un dosar de privatizare, 01 Octombrie 2008, realitatea.net, accesat la 5 noiembrie 2010
  8. ^ a b Procurorul care l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu vrea să se întoarcă la Iași, 18 Decembrie 2008, realitatea.net, accesat la 5 noiembrie 2010
  9. ^ a b c d Comunicat Nr. 327/VIII/3, 4 decembrie 2008, Direcția Națională Anticorupție, accesat la 5 noiembrie 2010
  10. ^ Pe urmele lui Dan Voiculescu. Fostul ministru Sorin Pantiș cere strămutarea dosarului „ICA” în alt oraș. Cererea va fi analizată în septembrie, 16 iulie 2014, Mihaela Cojocariu, Adevărul, accesat la 17 iulie 2014
  11. ^ CA București, dosar 25497/3/2012**

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]