Sari la conținut

Dorsale Curcuraci, Antennamare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dorsale Curcuraci, Antennamare
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaProvincia Messina
Italia
Coordonate38°12′07″N 15°29′42″E ({{PAGENAME}}) / 38.201944°N 15.495°E
Suprafață11.483 ha  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ITA030011[1]  Modificați la Wikidata

Dorsale Curcuraci, Antennamare este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 11.483 ha, integral pe uscat.

Centrul sitului Dorsale Curcuraci, Antennamare este situat la coordonatele 38°12′07″N 15°29′42″E / 38.201944°N 15.495°E ({{PAGENAME}}).

Situl Dorsale Curcuraci, Antennamare a fost declarat sit de importanță comunitară în septembrie 1995 pentru a proteja 1 specie de plante și 34 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în decembrie 2015[2].[3][4]

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 13 habitate naturale: Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-deșert, Galerii de Salix alba și de Populus alba, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Păduri de Quercus suber, Păduri de Castanea sativa, Galerii și tufărișuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă, Păduri de stejar alb estice, Păduri de pin mediteraneene cu pini mezogeni endemici, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Râuri mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Paspalo-Agrostidion.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (1): Dianthus rupicola
  • păsări (32): potârnichea de stâncă (Alectoris graeca saxatilis), Alectoris graeca whitakeri, fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), Aquila fasciata, șorecar mare (Buteo rufinus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), erete cenușiu (Circus pygargus), acvilă țipătoare (Clanga clanga), acvilă-țipătoare-mică (Clanga pomarina), dumbrăveancă (Coracias garrulus), Falco biarmicus, șoim de iarnă (Falco columbarius), Falco eleonorae, Falco naumanni, șoim călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), cocor (Grus grus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), vultur egiptean (Neophron percnopterus), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), silvie de tufiș (Sylvia undata)
  • reptile (2): Emys trinacris, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 18 specii de plante, 4 specii de păsări, 5 specii de amfibieni, 7 specii de mamifere, 62 de specii de nevertebrate, 11 specii de reptile.[3]

  1. ^ Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în iunie 2018 
  2. ^ a b DM 21/12/2015 - G.U. 8 del 12-01-2016
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Dorsale Curcuraci, Antennamare”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Dorsale Curcuraci, Antennamare”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .