Dizzy Gillespie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Dizzy Gillespie
Dizzy Gillespie playing horn 1955.jpg
Dizzy Gillespie
Date personale
Nume la naștereJohn Birks Gillespie Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Cheraw[*], SUA Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[2][3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Englewood[*], SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFlushing Cemetery[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Etnieafro-american Modificați la Wikidata
ReligieCredința Bahá'í Modificați la Wikidata
Ocupațiepianist
compozitor
trompetist[*]
bandleader[*]
dirijor
muzician de jazz[*]
cântăreț Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeDizzy Gillespie
StudiiLaurinburg Institute[*]  Modificați la Wikidata
Gen muzicaljazz
bebop[*]
Afro-Cuban jazz[*]  Modificați la Wikidata
Instrument(e)trompetă
voce[*]  Modificați la Wikidata
Case de discuriPablo Records[*]
RCA Records
Savoy Records[*]
Verve Records[*]
Capitol Records
Dee Gee Records[*]  Modificați la Wikidata
PremiiNational Medal of Arts[*][1]
Premiul Grammy pentru întreaga carieră[*]
Bird Award[*]
Kennedy Center Honors[*]
Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online
Dizzy Gillespie în 1955

John Birks Gillespie, cunoscut sub numele de Dizzy Gillespie, (n. ,[2][3][4][5][6][7] Cheraw[*], SUA – d. ,[2][3][4][5][6][7] Englewood[*], SUA) a fost un trompetist, cântăreț și compozitor american de jazz.

Gillespie, împreună cu Charlie Parker, a fost unul dintre cele mai importante figuri în dezvoltarea bebop-ului și al jazz-ului modern. De-a lungul vieții sale, el a fost un experimentator neobosit a muzicii afro-americane, care l-a determinat să experimenteze cu afro-cuban jazz, colaborând cu percutioniști, cum ar fi Chano Pozo. de asemenea, el a experimentat cu alte genuri, cum ar fi calypso, bossa nova și a colaborat cu muzicieni din afara lumii de jazz ca Stevie Wonder.

Compozițiile sale includ standarde de jazz precum «Anthropology», compusă de Gillespie și Parker, «A Night in Tunisia», «Manteca», «Groovin’ High», «Salt Peanuts», «Woody 'n' You». De asemenea, standardul "Hot House", compus de Cab Calloway este strâns asociat cu Gillespie și Charlie Parker.

În primii săi ani, el a lucrat cu big band-urile ale lui Cab Calloway și Earl Fatha Hines. În 1945 a colaborat cu saxofonistul Charlie Parker, înregistrând unele dintre cele mai revoluționare teme din istoria jazz-ului. Gillespie și Parker s-au întâlnit pentru prima dată la Kansas City, într-o cameră de hotel, și nu s-au putut opri din cântat. Gillespie a spus despre acea întâlnire: "am avut idei „gemene” și era greu să disting ceea ce a venea de la mine, de ce idei veneau de la el." La acea întâlnire s-a născut bebop-ul, cu memorabile spectacole în barul Minton's.[necesită citare]

Parker și Gillespie, ambele considerate genii ale jazz-ul, au mers pe drumuri separate: Parker a fost imbatabil în formațiuni mici, mai târziu, a fost marginalizat prin instabilitate emoțională, suferind o moarte prematură; Gillespie a oferit cel mai bun din el în fața formațiunilor mai mari, făcându-l unul dintre cele mai recunoscute figuri ale jazz-ului. Faima a crescut cu personalitatea sa puternică și spectacolele lui personale, în special datorită capacității lui de a face scat, instrumentelor lui de percuție din America centrală și aparițiilor lui, printre care se remarcă candidatura lui la președinția Statelor Unite în 1964.

A fost unul dintre primii muzicieni de jazz afro-american de a se integra în 1947 în jazz-ul afro-cuban  creat de Mario Bauza,[8] în orchestra de Machito în 1943. A îmbinat toate tipurile de muzica, dar mai ales cele din rădăcini africane. El a vizitat cu muzica lui multe țări și a promovat muzicieni de diferite naționalități, care nu în puține cazuri au reușit să dobândească renume.

Dizzy Gillespie în 1988.

Sigiliul lui de identitate ca trompetist, au fost uimitorii lui obraji și trompeta lui îndoită, acesta din urmă fiind consemnat următoarea întâmplare: "ceea ce este clar, este faptul că forma trompetei lui a fost un accident. [...] Am lăsat trompeta pe un stand de trompete și cineva i-a dat o lovitură, și în loc de a cădea, trompeta s-a îndoit".[9] După aceasta, el a început să folosească trompete făcute special pentru el, cu clopot îndoit la 45° față de corpul instrumentului. În 1986, el a donat unul dintre ei, un Argint Fler de la firma King, Muzeului Național de Istorie Americană.[10]

Discografie[modificare | modificare sursă]

  • 1937-49: The Complete RCA Víctor Recordings.
  • 1941: The Immortal Charlie Christian (con Christian y Thelonious Monk)
  • 1950: Bird & Diz
  • 1952: Dee Gee Days - The Savoy Sessions
  • 1953: Jazz at Massey Hall
  • 1953: Diz & Getz (con Stan Getz, Oscar Peterson, Ray Brown, Max Roach, Herb Ellis)
  • 1954: Afro
  • 1956: Modern Jazz Sextet
  • 1957: Sittin' In (cu Stan Getz, Coleman Hawkins)
  • 1957: Dizzy Gillespie at Newport
  • 1957: Sonny Side Up (cu Sonny Rollins, Sonny Stitt)
  • 1958: Have Trumpet, Will Excite!
  • 1958: The Ebullient Mr. Gillespie
  • 1960: A Portrait of Duke Ellington
  • 1961: An Electrifying Evening with the Dizzy Gillespie Quintet
  • 1962: Dizzy on the French Riviera (Philips Récords)
  • 1963: New Wave (Philips Records) (cu Lalo Schifrin, Bola Sete)
  • 1963: Dizzy Gillespie and the Double Six of Paris
  • 1964: Jambo Caribe (cu James Moody, Kenny Barron)
  • 1967: Swing Low, Sweet Cadillac
  • 1968: Reunion Big Band in Berlin (MPS Records)
  • 1969: Strictly Bebop (cu Babs Gonzalez, Tad Dameron, Sonny Rollins, Miles Davis, John Coltrane), rec. 1949 EMI Capitol
  • 1971: Dizzy Gillespie and the Mitchell Ruff Duo In Concert (Mainstream Records)
  • 1974: Oscar Peterson and Dizzy Gillespie
  • 1975: Afro-Cuban Jazz Moods (cu Machito, Chico O'Farrill, Mario Bauza)
  • 1975: Jazz Maturity... Where It's Coming From
  • 1975: Oscar Peterson and The Trumpet Kings - Jousts
  • 1976: Dizzy's Party
  • 1977: The Gifted Ones (cu Count Basie)
  • 1981: Digital at Montreux, 1980 (cu Toots Thielemans, Bernard Purdie)
  • 1985: New Faces (con Robert Ameen, Branford Marsalis, Kenny Kirkland, Lonnie Plaxico, Charlie Christian)
  • 1988: Oop Pop a Da (cu Moe Koffman)
  • 1989: Live at the Royal Festival Hall London 10 iulie 1989
  • 1989: The Symphony Sessions (cu Ron Holloway, Ed Cherry, John Lee, Ignacio Berroa) rec. 25 august 1989 ProJazz
  • 1990: The Winter in Lisbon
  • 1990: Rhythmstick (CTI Records)
  • 1990: Live! at Blues Alley (cu Ron Holloway, Ed Cherry, John Lee, Ignacio Berroa) rec. 30 octombrie 1991 Blues Alley Music Society
  • 1992: Groovin' High
  • 1992: To Bird With Love
  • 1992: To Diz With Love
  • 1995: Paris v.2 Vogue RCA 1995

Filmografie[modificare | modificare sursă]

  • 1983 Jazz in America (Embassy)
  • 1986 In Redondo Beach/Jazz In America (Embassy)
  • 1991 Dizzy Gillespie: A Night In Tunisia (VIEW)
  • 1993 Live in London (Kultur Video)
  • 1998 Dizzy Gillespie & Charles Mingus (Vidjazz)
  • 1998 Dizzy Gillespie: Ages (Vidjazz)
  • 1999 Jazz Casual: Dizzy Gillespie (Rhino)
  • 2001 Jivin'in Be-Bop (Jazz Classic Video)
  • 2001 Dizzy Gillespie: A Night in Chicago (VIEW)[31]
  • 2001 Live at the Royal Festival Hall 1987 (Pioneer)
  • 2002 Live in Montreal (Image)
  • 2003 20th Century Jazz Masters
  • 2003 Swing Era (with Mel Torme) (Idem)
  • 2005 Norman Granz Jazz in Montreux: Presents Dizzy Gillespie Sextet '77 (Eagle Vision USA)
  • 2005 Summer Jazz Live at New Jersey 1987 (FS World Jazz / Alpha Centauri Entertainment)
  • 2005 A Night in Havana: Dizzy Gillespie in Cuba (New Video Group)
  • 2006 Jazz Icons: Live in '58 & '70 (Universal)
  • 2008 London Concerts 1965 & 1966 (Impro-Jazz Spain)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.arts.gov/honors/medals/john-birks-dizzy-gillespie  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d „Dizzy Gillespie”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d Dizzy Gillespie, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d Dizzy Gillespie, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d Dizzy Gillespie, Internet Broadway Database, accesat în  
  7. ^ a b c d Dizzy Gillespie, Find a Grave, accesat în  
  8. ^ González, Federico. «Fallece Dizzy Gillespie, uno de los fundadores del jazz moderno.» El País. Consultado el 5 de junio de 2016.
  9. ^ Dizzy: To Be or Not to Bop, Autobiography of Dizzy Gillespie with Al Fraser. En Joaquim Paulo. ISBN 978-3-8365-0380-8.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ (En inglés) «Dizzy Gillespie Donates Trumpet to NMAH.» Smithsonian Institution. Consultado el 5 de junio de 2016.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]