Discuție:Tatăl nostru

În "NOUL TESTAMENT TRADUS ȘI ADNOTAT DE Pr. Dr. Emil PASCAL A patra ediție, neschimbata, de la 17 000 la 117 000 de exemplare EDITIONS DU DIALOGUE SOCIETE D'EDITIONS INTERNATIONALES PARIS 1992" rugăciunea apare astfel:

Tatăl nostru, care ești în ceruri,
sfințească-se Numele tău.
Vie împărăția ta.
Facă-se voia ta,
precum în cer, așa și pe pământ.
Pâinea noastră, cea de toate zilele,
dă-ne-o nouă astăzi
și iartă-ne greșelile noastre,
după cum și noi iertăm celor ce ne-au greșit.
Și nu ne pune la încercare,
ci scapă-ne de Cel Rău.
--Miehs 11 iunie 2007 14:05 (EEST)

Rugăciunea Domnească în limba română

Bună ziua!

Doresc să contribui la articolul pe care l-ați scris în Wikipedia,Rugãciunea Domneascã.

Contribuția mea se referã la Variantele și evoluția Rugăciunii Domnești în limba românã (între secolele al XVI-lea și al XX-lea).

Aș dori să cădem de acord asupra cuprinsului articolului existent,pentru a putea face completări.

Structura actuală a articolului pe care doresc să îl public este aceasta:

1. Începuturile Rugăciunii domnești

1.1.Originea Rugăciunii Domnești 1.2. De la original la traduceri

2. Rugăciunea domneascã în limba română

2.1. Premisele apariției Rugãciunii Domnești în limba românã scrisă

2.2. Tipologia Rugăciunii Domnești

3.Istoria veche româneascã a Rugãciunii Domnești(secolele al XVI-lea - al XVII-lea)

3.1. Tetraevangheliarul slavo-român (Sibiu) 3.2.Variantele coresiene 3.3.Copii ale tipăriturilor coresiene 3.4.Versiuni ne-coresiene în secolul al XVI-lea

4. Rugăciunea domneascã în evoluție(secolele al XVII-lea – al XIX-lea)

4.1.Rugăciunea Domneascã în secolul al XVII-lea 4.2.Rugăciunea Domneascã în secolul al XVIII-lea 4.3.Rugãciunea Domneascã în secolul al XIX-lea

5. Rugăciunea domneascã în forme actuale (secolul al XX-lea)

Lsilvius 6 august 2007 19:42 (EEST)

Două variante

Cea mai scurtă variantă a fost culeasă de negustorul liovean Martin Gruneweg în Moldova, înainte de 1600, și notată în însemnările lui de călătorie, publicate abia în zilele noastre: „Tatul nostru, ce este în cer, svințască-să numele Tău; <vie împărăția Ta>; fie voia Ta, cum în cer, așa și pre pământ. Pita noastră sățioasă dă-ne noao astăz; și ne iartă grișelile noastre, cum iertăm și noi greșiților noștri; și nu ne duce în năpaste, ce ne izbăveaște de hitleanul”.

Cea mai lungă versiune dinainte de 1700 este dată de Dosoftei în Liturghierul din 1679, care ilustrează și spiritul inovator al cărturarului: „Tatăl nostru, carele ești în ceriuri, svințască-să numele tău; să vie împărățâia ta; să fie voia ta, cumu-i în ceri așe și pre pământ. Pâinea noastră cea de sațâu dă-ne astădz; și ne iartă datoriile noastre, cum și noi iertăm datorilor noștri; și nu ne băga la iscușenie, ce ne izbăvește de vicleanul. Că a ta iaste împărățâia și puterea și slava, a Tatălui ș-a Fiiului ș-a Svântului Duh, acmu și pururea și-n vecii de veci, amin”.

Cristian Pătrășconiu. Interviu Iosif CAMARĂ: Rugăciunea ”Tatăl Nostru” și limba română --Miehs (discuție) 24 mai 2020 07:40 (EEST)

Vulgata

Nu știu ce vrea anonimul cu Vulgata: Noul Testament nu este tradus din latină, ci din greaca veche (koine). Tgeorgescu (discuție) 27 septembrie 2020 01:20 (EEST)