Discuție:Joseph Schmidt

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Joseph Schmidt este un subiect de care se ocupă Proiectul Muzică românească, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre muzica românească Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Aici scrie că: In luna Mai 2004 se implinesc 100 ani de la nasterea lui Joseph Schmidt, unul din cei mai mari tenori evrei ai secolui 20 (1904-1942), nascut in Romania, la Cernauti.

Aici scrie că: Competiţia este organizată pentru a onora şi celebra memoria marelui tenor român Joseph Schmidt, născut pe 4 martie 1904 in Bucovina,

Aici scrie:100 de ani de la naşterea lui JOSEPH SCHMIDT, cântăreţ de operă (tenor) şi lied, austriac de origine română (4 mart. 1904 – 16 noiemb. 1942).

Aici scrie: Joseph Schmidt, Austrian-Hungarian tenor and actor (d. 1942)

Faptul că s-a născut într-un teritoriu care a revenit României ulterior naşterii sale, nu îl face neapărat român.--Miehs (discuţie) 29 decembrie 2008 15:10 (EET)[răspunde]

Faptul că s-a născut într-un teritoriu care a revenit României ulterior naşterii sale, nu îl face neapărat român.--Miehs (discuţie) 29 decembrie 2008 15:10 (EET)[răspunde]

Corect. S-o fi aflat cel mult 2-3 ani în regatul România. (Cf. de.wiki. S-a născut la Dăvideni, lîngă Cernăuţi; părinţii evrei ortodocş. Cantor la sinagogă (o înregistrare, în arameică, [1]). 1924-1933 la Berlin, pînă în 1938 la Viena, apoi la Bruxelles, 1940 Franţa, 1942 Elveţia, lagărul Girenbad, unde a murit de infarct miocardic. Înhumat în Zürich, în cimitirul evreiesc. Avea 1,58 m. Postbelic, la Radio Bucureşti se difuza acest cîntec /„Astăzi e cea mai frumoasă zi din viaţa mea”/: [2]. Cf. la youtube diverse alte înregistrări, arii de operă, canţonete [3].) - Feri Goslar (discuţie) 29 decembrie 2008 16:04 (EET)[răspunde]
Incorect. Vorbea limba română, s-a întors în România ca să se înroleze în armată, era cetăţean român şi a preferat cetăţenia asta deşi putea să rămână în Palestina sau în Statele Unite. Leonard (discuţie) 30 decembrie 2008 22:56 (EET)[răspunde]
Asa este, Arie Inbar. Joseph Schmidt chiar a fost cetatean roman dupa dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar in 1918. --Olahus2 (discuţie) 28 februarie 2009 14:18 (EET)[răspunde]

Lagăr şi lagăr[modificare sursă]

Am sters linkul către articoll Lagăr de concentrare (ceea ce însemnează altceva). Tenorul refugiat J. Schmidt a fost cazat într-o tabără pentru refugiaţii evrei. Decesul a survenit în timp ce era la restaurant (Waldegg). Cu puţin timp înainte fusese internat într-un spital din Zurich ptr. o inflammaţie a gâtului, dar medicii nu au realizat că pacientul era într-un stadiu de preinfarct, nu au interpretat corect durerile pacientului acuzate în zona pieptului. - SergiuCam (discuţie) 30 decembrie 2008 12:06 (EET)[răspunde]

Nu-i problemă, deşi lagărele de refugiaţi din Elveţia, pentru cine nu avea un mare capital, erau lagăre de concentrare şi mulţi dintre locuitori lor erau aruncaţi peste graniţă, câteodată direct în braţele naziştilor. Erich Maria Remarque a descris cu mare talent atmosfera şi condiţiile în care trăiau aceşti refugiaţi. Leonard (discuţie) 30 decembrie 2008 21:22 (EET)[răspunde]
Se pare că ambii antevorbitori ai mei au dreptate, important însă este conţinutul articolului Joseph Schmidt.Poate că ar trebui detaliată biografia, în măsura în care dispunem de surse credibile.Legat de rolul „statului neutru” Elveţia în problema refugiaţilor evrei din perioada celei de a doua conflagraţii mondiale, personal deţin informaţii şi documente care susţin cele afirmate de Leonard: statul elveţian în „cârdăşie” cu diplomaţia unor state la fel de „mărinimoase” au tratat chestiunea afluxului de refugiaţi evrei ca o simplă afacere pecuniară; cunosc familie de mari burghezi evrei care au fost primiţi cu braţele deschise la Geneva, în timp ce vecinii şi slujbaşii lor (tot evrei), după o şedere de câteva luni într-o „tabără de tranzit”, au fost expulzaţi în Franţa, care la 1943 era controlată cvasitotal de Gestapo şi lacheii lor francezi!--ZOLTAN (discuţie) 30 decembrie 2008 23:26 (EET)[răspunde]