Discuție:Islam

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Islam este un subiect de care se ocupă Proiectul Islam, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre religia musulmană Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
CAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa C pe scala de calitate.
TopAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa top pe scala de importanță.

Redactare articol[modificare sursă]

Acest articol asa cum e redactat la aceasta data pare o gluma. Autorii n-au habar de diferente elementare dintre "islam" si "islamism" respectiv "musulman" si "islamist". Tot aici vad pentru prima data aparitia termenului "shahadatan" in loc de singularul "shahada". "formele Hijazi, Mashq, Ma'il și Kufic ale limbii arabe" sunt stiluri caligrafice. Nu exista "forma a limbii arabe" care sa noteze vocalele, asta se poate face la dorinta in orice stil caligrafic. Musulmani se scrie cu majuscula doar la inceputul frazei... cu tot respectul. "Hadith" nu inseamna raport.

"Cele mai multe ordine Sufi, sau tariqa, pot fi clasificate ca Sunni sau Shi'a"??? Astept clasificarea :))) Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 195.138.126.217 (discuție • contribuții). 30 octombrie 2006 13:03

Ultima modificare semnificativă la articol s-a făcut în urmă cu un an și ceva. Sînteți liber să faceți corecțiile cuvenite. – Laurap\ mesaj 30 octombrie 2006 13:12 (EET)[răspunde]


Acest articol asa cum e redactat la aceasta data pare o gluma. Autorii n-au habar de diferente elementare dintre "islam" si "islamism" respectiv "musulman" si "islamist". Tot aici vad pentru prima data aparitia termenului "shahadatan" in loc de singularul "shahada". "formele Hijazi, Mashq, Ma'il și Kufic ale limbii arabe" sunt stiluri caligrafice. Nu exista "forma a limbii arabe" care sa noteze vocalele, asta se poate face la dorinta in orice stil caligrafic. Musulmani se scrie cu majuscula doar la inceputul frazei... cu tot respectul. "Hadith" nu inseamna raport.

"Cele mai multe ordine Sufi, sau tariqa, pot fi clasificate ca Sunni sau Shi'a"??? Astept clasificarea :)))

este discutabil ca toti musulmanii sunt de acord cu ceea ce se spune acolo despre siiti - nu le-am sters din respect pentru dialog - dar este incorect si nedrept ce e scris acolo

Avertisment imagine[modificare sursă]

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuției de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

  • Grenavitar a pus format de ștergere Db pe Image:Muhammad_1.jpg: {{db|Redundant with <a href="/wiki/Image:Maome.jpg" title="Image:Maome.jpg">image:Maome.jpg</a> which is sourced from a museum site rather than &quot;zombietime&quot; and is therefore more reliable.}};

-- CommonsTicker 5 februarie 2007 04:18 (EET)[răspunde]


Această problemă a fost rezolvată. Am înlocuit imaginea cu una identică. --Mocu 25 martie 2007 21:22 (EEST)[răspunde]

Avertisment imagine[modificare sursă]

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuției de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

-- CommonsTicker 26 martie 2007 21:57 (EEST)[răspunde]

Avertisment imagine[modificare sursă]

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuției de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

-- CommonsTicker 8 aprilie 2007 01:24 (EEST)[răspunde]

Imaginea cu profetul propun sa fie scoasa deoarece aduce o grava jignire majoritatii musulmanilor. In islam reprezentarea este interzisa. Sunt unele grupari minore care accepta astfel de imagini. Sa ne amintim scandalul cu caricaturile... Girgis 10 iunie 2007 22:38 (EEST)[răspunde]

Islam si islamism[modificare sursă]

Si-ar avea locul in acest articol un capitol despre islam si islamism? Ce zici, Mocule, ar fi util? Girgis 10 iunie 2007 23:18 (EEST)[răspunde]

Da, ar fi, după părerea mea, extrem de util, având în vedere frecventa confuzie între cei doi termeni. Gomor05 10 iunie 2007 23:38 (EEST)[răspunde]

Of course! Da, ar trebui pentru că multă lume crede că Islam=Islamism. Dar în acea secțiune ar trebui prezentate diferențele dintre cele două concepte, nu ar trebui tratat numai termenul de Islamism. Sper că înțelegi ce vreau să zic. --Mocu 11 iunie 2007 18:43 (EEST)[răspunde]

Observații punctuale privind o contribuție anulată[modificare sursă]

1. “Știinta, de asemenea, în contrast cu credința, nu poate ignora faptul ca religia islamică s-a născut la marginea unui puternic imperiu creștin, anume Bizanțul”

Nici o credință (religie) nu neagă sau nu ignoră spațiul geografic în care s-a născut. În acest paragraf, știința este pusă în contrast cu religia în mod nejustificat.

2. (Imperiul roman de rasarit, Ρωμανία (Romania)...”

Fără explicații suplimentare, afirmația de mai sus provoacă confuzii. Autorul pleacă probabil de la prezumția că cititorii știu ceea ce știe și el: istoria termenului începe cu împăratul Constantin, care și-a numit capitala „Noua Romă”...etc.

3. „În aceste state creștine (de orientare eretică cel mai adesea)...” În zilele noastre, Bisericile creștine au redefinit termenul de “erezie”, renunțând la aplicarea lui ca în Evul Mediu. Utilizarea acestui termen, în contextul de mai sus, în locul celui de “schismă” este total inadcvată și atacabilă, chiar din punctul de vedere al bisericilor creștine.

4. “scrierea arabă în care mai târziu a fost fixat Coranul însuși.” a. De ce este nevoie de ghilimele pentru “scrierea arabă”? b. Un text nu este FIXAT într-o scriere, ci NOTAT sau CONSEMNAT într-o scriere. c. Un text este mai întâi într-o LIMBĂ și abia apoi, pe cale de consecință, într-o SCRIERE. Este o confuzie între cauză și efect.

5. “în majoritate creștini eretici (nestorieni, de ex.)” Aceeași observație ca la punctul 3. Vezi Constantin Itu, “O Biblie în limba siriacă (siriană veche)”, în Brukenthal. Acta Musei, accesibil la: http://209.85.129.104/search?q=cache:83byFHFVwZMJ:www.brukenthalmuseum.ro/ro/tests/acta/acta1/12_ittu.pdf+nestorieni&hl=en&ct=clnk&cd=16


6. Observație generală: multe cuvinte sunt scrise fără diacritice.

7. “s-au instalat în fiece oaza situată pe drumurile comerciale ale epocii.” a. Este o generalizare neîntemeiată. Există (existau) oaze de dimensiuni atât de mici încât abia puteau fi folosite pentru alimentarea cu apă a unei caravane. b. În limba română literară este “fiecare”, nu “fiece”.

8. “drumurile comerciale ale epocii.” În paragraf nu este menționat nici un an sau secol. Ca atare, cititorul nu poate înțelege despre ce epocă este vorba, decât dacă are cunoștințe temeinice de istorie, pentru a deduce din context.


9. “mărturii ale tradiției” Istoria, ca știință, nu utilizează o asemenea expresie. Este fie “mărturii istorice”, fie “potrivit tradiției”. Istoria este o știință care ține cont de faptul că tradiția trebuie avută în vedere, dar nu luată ad litteram (ca o mărturie), ci interpretată, analizată critic și coroborată cu alte informații.

10. “Nu este privită, desigur, ca o simplă întâmplare, de către stiință, această preexistență și preeminență a ideilor monoteiste...” Topica acestei fraze nu este românească.

11. “Din perspectiva științei însăși însă (istoria religiei)...” Exprimarea este defectuoasă.

13. “Nu este privită, desigur, ca o simplă întâmplare, de către știință, această preexistență și preeminență a ideilor monoteiste din diversele surse maisusmenționate. Ea este SURSA DE INSPRIAȚIE PENTRU REVELAȚIA lui Mahomed.” a. Exprimarea este defectuoasă. b. Potrivit chiar definiției date de Wikipedia în română, sursa unei revelații este Dumnezeu. Ca atare, ideea pe care a vrut să o exprime, trebuie în mod necesar reformulată. Sau a avut sursă de inspirație și atunci nu a fost revelație. Sau a fost revelație și punct.

14. Bibliografia prezentată în paragraful “Surse” din capitolul “Coranul” nu îndeplinește normele de editare ale unei bibliografii. Modele de urmat ar fi: capitolul “Referințe” de la articolul Căderea Constantinopolului, capitolul “Bibliografie” de la articolul Limba română etc.

15+ Urmează și alte observații punctuale.Gomor05 20 iunie 2007 13:11 (EEST)[răspunde]

15. „Sclavia era, si ea, o altă sursă de populație”
a. conjuncția „și” se scrie în română cu virgulă dedesubt
b. „ȘI.... O ALTĂ...” este pleonasm. Corect: „era și ea o sursă” sau „era o altă sursă”
c. Sclavia nu poate fi o sursă de populație. Sclavia este un statut social, o condiție umană. V. articolul Sclavie. În schimb, INFLUXUL DE SCLAVI în urma cuceririi unor teritorii, da, este O SURSĂ DE POPULAȚIE.

16. Afirmația din linia 50 (adăugată de contributor) intră în contradicție cu linia 35:

linia 35
“Pe lângă faptul că îi memorau revelațiile, unii dintre însoțitorii săi le-au NOTAT, sporadic, pe pergamente, pietre, “omoplați de cămilă.”

linia 50
“Astfel, așa cum acceptă tradiția islamică însăși, în mod suprinăztor, cuvântul lui Alah a fost practic transmis spre păstrare de către Profet tovarășilor lui, și asta prin MEMORARE, astfel încât, cum era de așteptat, au survenit curând după dispariția acestuia neîntelegeri și dispute, provocate de inadvertențele exprimate de multitudinea de crâmpeie ORALE.”

17. “suprinăztor”
neglijență de editare

18. “spre PĂSTRARE de către Profet tovarășilor lui, ȘI ASTA”
Revenirea asupra unui element gramatical anterior prin „și asta” face parte din nivelul de limbă colocvial.

19. “care NE vorbesc despre sclavii”
Verificați în orice enciclopedie realizată științific și veți vedea că nu sunt utilizate decât expresii impersonale. Pronumele de persoana I și a II-a nu își au locul în asemenea articole.

20. „Declarația de la Cairo”
Care Declarație? Au existat numeroase „Declarații de la Cairo”, toate de importanță deosebită. Din a doua jumătate a secolului XX, la Cairo se desfășoară diferite reuniuni internaționale, încheiate cu câte o Declarație de la Cairo. Câteva din acestea:
Declarația de la Cairo – semnată de SUA, Marea Britanie și China în 1943
Declarația de la Cairo adoptată ) în 1989 la reuniunea la vârf a FAO (Organizația pentru Alimentație și Agircultură a Națiunilor Unite
Declarația de la Cairo din 1992 privind cooperarea euro-mediteraneană în problemele de mediu (ale cărei prevederi au fost preluate prin Convenția de la Barcelona, 1995)
Numeroasele declarații adoptate la Cairo de Organizația Conferinței Islamice.

Pentru a înțelege contextul, este absolut necesară precizarea Declarației.

21+ Urmează și alte observații punctuale. Gomor05 20 iunie 2007 16:54 (EEST)[răspunde]


Observații punctuale privind o contribuție anulată[modificare sursă]

1. “Știinta, de asemenea, în contrast cu credința, nu poate ignora faptul ca religia islamică s-a născut la marginea unui puternic imperiu creștin, anume Bizanțul”

Nici o credință (religie) nu neagă sau nu ignoră spațiul geografic în care s-a născut. În acest paragraf, știința este pusă în contrast cu religia în mod nejustificat.

Ba da, ignoră, în măsura în care mesajul revelației se pretinde autentic, în timp ce știința arată o filiație. Din acest motiv, știința ESTE în contradicție cu religia.


2. (Imperiul roman de rasarit, Ρωμανία (Romania)...”

Fără explicații suplimentare, afirmația de mai sus provoacă confuzii. Autorul pleacă probabil de la prezumția că cititorii știu ceea ce știe și el: istoria termenului începe cu împăratul Constantin, care și-a numit capitala „Noua Romă”...etc.

Întotdeauna se presupune implicit un anumit nivel de erudiție… Nu se poate scrie nici o enciclopedie pornind de la definirea tuturor conceptelor; explicația mea a produs toate informațiile pentru a orienta un eventual cititor confuz sau incult.


3. „În aceste state creștine (de orientare eretică cel mai adesea)...”

În zilele noastre, Bisericile creștine au redefinit termenul de “erezie”, renunțând la aplicarea lui ca în Evul Mediu. Utilizarea acestui termen, în contextul de mai sus, în locul celui de “schismă” este total inadcvată și atacabilă, chiar din punctul de vedere al bisericilor creștine.

Hi-hi! Dragul meu, e timpul să-l anunți si pe profesorul Păcurariu (vezi bibliografia, și mai ales, citește-o!) de acest decret al dumitale, care impune echivalența a 2 termeni care nu se suprapun. În locul dumitale, m-aș abține să mai cenzurez textele altora, în măsura în care nu știu despre ce vorbesc. A întreba, în cazul dumitale, e mult mai decent și indicat.


4. “scrierea arabă în care mai târziu a fost fixat Coranul însuși.”


a. De ce este nevoie de ghilimele pentru “scrierea arabă”?

Nu știu, eu nu văd că ar exista ghilimele, însă ca tot ai pus întrebarea, pot să-ți propun explicația asta: Scrierea arabă este alfabetică, de aceea mai des se folosește sintagman alfabetul arab, sau mai exact, alfabetul consonantic (abjad-ul) arab.


b. Un text nu este FIXAT într-o scriere, ci NOTAT sau CONSEMNAT într-o scriere.

Termenul "fixat" este justificat, și ai să-l întâlnești în literatura de specialitate de istoria religiei : se referă la faptul ca s-a făcut trecerea de la o formă orală sau multiple forme fragmentare scrise, spre o formă unică scrisă. Ce pot face ...

c. Un text este mai întâi într-o LIMBĂ și abia apoi, pe cale de consecință, într-o SCRIERE. Este o confuzie între cauză și efect.

Și nimeni n-a contrazis asta, obiecțiile tale sunt de gigi-contra… Ce am voit să subliniez a fost că textul sacru islamic a fost și este scris cu carctere inventate (modificate) de către creștini. Confuzie, dacă tot vrei să existe una, este în înțelegerea sensului spuselor mele, dealtminteri clare.

5. “în majoritate creștini eretici (nestorieni, de ex.)” Aceeași observație ca la punctul 3. Vezi Constantin Itu, “O Biblie în limba siriacă (siriană veche)”, în Brukenthal. Acta Musei, accesibil la: http://209.85.129.104/search?q=cache:83byFHFVwZMJ:www.brukenthalmuseum.ro/ro/tests/acta/acta1/12_ittu.pdf+nestorieni&hl=en&ct=clnk&cd=16

Nu mă trimite tu la plimbare la surse luate de pe net, citește TU mai întâi cartea de căpătâi a oricarui român interesat de credința ortodoxă, anume istoria BOR a lui Păcurariu; plus referințele bibliografice deja indicate. Uite pagina scanată din Istoria B.O.R.: http://s201.photobucket.com/albums/aa141/remusoctavian/?action=view&current=Pacurariu128.jpg

6. Observație generală: multe cuvinte sunt scrise fără diacritice.

Bravo! Finalmente o observație pertinentă… Se aranjeaza asta : revin și le îndrept. Părerea mea este ca pe tine mai mult te deranjează sensul celor scrise, văzând lipsa unei critici la obiect. Dar asta contează mai puțin, cât timp te păstrezi în respectul regulamentelor.

7. “s-au instalat în fiece oaza situată pe drumurile comerciale ale epocii.” a. Este o generalizare neîntemeiată. Există (existau) oaze de dimensiuni atât de mici încât abia puteau fi folosite pentru alimentarea cu apă a unei caravane. b. În limba română literară este “fiecare”, nu “fiece”.

Bine, fa corectura pertinentă ca e vorba de oazele mari, cât să te satisfacă. Ai permisiunea mea.

8. “drumurile comerciale ale epocii.” În paragraf nu este menționat nici un an sau secol. Ca atare, cititorul nu poate înțelege despre ce epocă este vorba, decât dacă are cunoștințe temeinice de istorie, pentru a deduce din context.

Ha-ha! Vorbim despre secolul 7, in care a trait și produs acte relevante Mahomed.

Remus Octavian Mocanu

Voi reveni mai târziu cu raspuns în continuare. Oricum, un sfat: cei care n-au competențe, e bine să se abțină a produce critici derizorii, ca cea de mai sus... Sau de mai jos:

20. „Declarația de la Cairo” Care Declarație? Au existat numeroase „Declarații de la Cairo”, toate de importanță deosebită. Din a doua jumătate a secolului XX, la Cairo se desfășoară diferite reuniuni internaționale, încheiate cu câte o Declarație de la Cairo. Câteva din acestea: Declarația de la Cairo – semnată de SUA, Marea Britanie și China în 1943 Declarația de la Cairo adoptată ) în 1989 la reuniunea la vârf a FAO (Organizația pentru Alimentație și Agircultură a Națiunilor Unite Declarația de la Cairo din 1992 privind cooperarea euro-mediteraneană în problemele de mediu (ale cărei prevederi au fost preluate prin Convenția de la Barcelona, 1995) Numeroasele declarații adoptate la Cairo de Organizația Conferinței Islamice. Pentru a înțelege contextul, este absolut necesară precizarea Declarației. 21+ Urmează și alte observații punctuale. Gomor05 20 iunie 2007 16:54 (EEST)

Am dat legătura spre declarația de la Cairo despre care vorbeam; am făcut în text precizarea despre ce e vorba. Cu astfel de critici, poți face un forum unde niște nesrioși să-și toace nervii, dar aici, nu mă așteptam să găsesc așa ceva...


9. “MĂRTURII ALE TRADIȚIEI” ISTORIA, CA ȘTIINȚĂ, NU UTILIZEAZĂ O ASEMENEA EXPRESIE. ESTE FIE “MĂRTURII ISTORICE”, FIE “POTRIVIT TRADIȚIEI”. ISTORIA ESTE O ȘTIINȚĂ CARE ȚINE CONT DE FAPTUL CĂ TRADIȚIA TREBUIE AVUTĂ ÎN VEDERE, DAR NU LUATĂ AD LITTERAM (CA O MĂRTURIE), CI INTERPRETATĂ, ANALIZATĂ CRITIC ȘI COROBORATĂ CU ALTE INFORMAȚII.

N-am sugerat nicăieri că știința istoriei ia ad literam mărturia tradiției. Asta e doar presupunererea ta... Apoi sintagma “mărturii ale tradiției” nu obligă deloc istoria să accepte această mărturie; ea este acceptată doar dacă trece testul criticii logice și coroborarea cu alte date, care pot fi de alt ordin. În fapt, în situația dată, așa cum explicam, istoria nu are o altă sursă decât cea a tradiției, de aceea ea trebuie filtrată dar nu respinsă în bloc. Mărturia tradiției ESTE una istorică, ca oricare alta, cum este orice cronică... Istoria nu pretinde că o cronică este obiectivă și de aceea mărturie istorică, cum nu consideră nici ca întotdeauna o mențiune a tradiției este subiectivă și de aceea trebuie să luam distanță de ea, cum sugerezi: Decizia în privința veracității unei mărturii se face nu după sursa acesteia, ci după gradul ei de concordanță cu logica pe care o aplică istoricul în analiza lui, și acordul cu informațiile din alte surse.

10. “NU ESTE PRIVITĂ, DESIGUR, CA O SIMPLĂ ÎNTÂMPLARE, DE CĂTRE STIINȚĂ, ACEASTĂ PREEXISTENȚĂ ȘI PREEMINENȚĂ A IDEILOR MONOTEISTE...” TOPICA ACESTEI FRAZE NU ESTE ROMÂNEASCĂ.

O corijăm (nimeni nu te împiedică s-o faci mai românească) Forma corectată propusă: Preexistența și preeminența ideilor monoteiste, nu sunt privite, desigur, de către științe ca fiind simple întâmplări.

11. “DIN PERSPECTIVA ȘTIINȚEI ÎNSĂȘI ÎNSĂ (ISTORIA RELIGIEI)...” EXPRIMAREA ESTE DEFECTUOASĂ.

Corijare propusă: . “Din perspectiva științei însăși (istoria religiei)...”

13. “NU ESTE PRIVITĂ, DESIGUR, CA O SIMPLĂ ÎNTÂMPLARE, DE CĂTRE ȘTIINȚĂ, ACEASTĂ PREEXISTENȚĂ ȘI PREEMINENȚĂ A IDEILOR MONOTEISTE DIN DIVERSELE SURSE MAISUSMENȚIONATE. EA ESTE SURSA DE INSPRIAȚIE PENTRU REVELAȚIA LUI MAHOMED.” A. EXPRIMAREA ESTE DEFECTUOASĂ.

Bine, asta ai mai spus-o, nu trebuie s-o repeți acum de prea multe ori…


B. POTRIVIT CHIAR DEFINIȚIEI DATE DE WIKIPEDIA ÎN ROMÂNĂ, SURSA UNEI REVELAȚII ESTE DUMNEZEU. CA ATARE, IDEEA PE CARE A VRUT SĂ O EXPRIME, TREBUIE ÎN MOD NECESAR REFORMULATĂ. SAU A AVUT SURSĂ DE INSPIRAȚIE ȘI ATUNCI NU A FOST REVELAȚIE. SAU A FOST REVELAȚIE ȘI PUNCT.

Nici vorbă! Un set de idei pe care unii le numesc revelații (având definiția de mai sus), pot fi și sunt numite așișderi de criticii care au dubii și obiecții în ce privește veracitatea acestei teze. Altfel, ateii n-ar putea vorbi despre revelații în măsura în care nu acceptă veracitatea lor și astfel definiția termenului. Mecanismul e simplu și repetat pe toate meridianele religiei : idei și precepte pe care un timp îndelungat oamenii le-au considerat ca fiind de origine divină, ajung a fi cunoscute ca idei de origine pur umană pe măsura ce orizontul cunoașterii se lărgește și logica comună începe a fi aplicată și-n domeniul teologiei. Critica asta a ta de mai sus, care e tare simplistă, e și ea din seria "gigi-contra", adică a unuia care n-are nimic important de spus pe marginea contribuției cuiva, dar vrea neaparat să se remarce…


14. BIBLIOGRAFIA PREZENTATĂ ÎN PARAGRAFUL “SURSE” DIN CAPITOLUL “CORANUL” NU ÎNDEPLINEȘTE NORMELE DE EDITARE ALE UNEI BIBLIOGRAFII. MODELE DE URMAT AR FI: CAPITOLUL “REFERINȚE” DE LA ARTICOLUL CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI, CAPITOLUL “BIBLIOGRAFIE” DE LA ARTICOLUL LIMBA ROMÂNĂ ETC.


Aha! Și pe pagina islam înainte de a fi introdus EU uzanța indicării surselor, de ce nu se aplica modelul asta???? Dar toată pagina plină de simple declarații de credință, ca si aceea despre Mahomed, declarații lipsite, evident, de orice trimitere spre o referință serioasă care să justifice prostiarele pioase (cum ar putea?), pe astea nu le-ai observat până azi, sau să fie că de fapt ce e mai important e că nu te deranjează sensul general??


15+ URMEAZĂ ȘI ALTE OBSERVAȚII PUNCTUALE.GOMOR05 20 IUNIE 2007 13:11 (EEST)

15. „SCLAVIA ERA, SI EA, O ALTĂ SURSĂ DE POPULAȚIE”
A. CONJUNCȚIA „ȘI” SE SCRIE ÎN ROMÂNĂ CU VIRGULĂ DEDESUBT
B. „ȘI.... O ALTĂ...” ESTE PLEONASM. CORECT: „ERA ȘI EA O SURSĂ” SAU „ERA O ALTĂ SURSĂ”
C. SCLAVIA NU POATE FI O SURSĂ DE POPULAȚIE. SCLAVIA ESTE UN STATUT SOCIAL,

Sclavia este mai mult decât un statut social: în sens larg, acela în care l-am folosit eu dar tu te fac ci ca n-ai înțeles (deh!, nu prea ai de ce să te iei în rest…), este un mod de producție, un sistem politic, o practică contemporană, una istorică, etc.


O CONDIȚIE UMANĂ. V. ARTICOLUL SCLAVIE. ÎN SCHIMB, INFLUXUL DE SCLAVI ÎN URMA CUCERIRII UNOR TERITORII, DA, ESTE O SURSĂ DE POPULAȚIE.

Nu neapărat în urma cuceririi unor teritorii; :) Unii deveneau sclavi pentru că pur și simplu se vindeau; în plus, luptele de frontieră care nu duc la nici o schimbare a statutului teritoriilor pot totuși genera sclavi. Asta ca să vezi că și tu poți fi luat în răspăr… În fapt, în sens larg, sclavia este o sursă de populatie, căci poate fi înțeleasă ca influx de populație. La pretenția dumitale de specialist în islam, mă așteptam la niște critici serioase…


16. AFIRMAȚIA DIN LINIA 50 (ADĂUGATĂ DE CONTRIBUTOR) INTRĂ ÎN CONTRADICȚIE CU LINIA 35:
LINIA 35
“PE LÂNGĂ FAPTUL CĂ ÎI MEMORAU REVELAȚIILE, UNII DINTRE ÎNSOȚITORII SĂI LE-AU NOTAT, SPORADIC, PE PERGAMENTE, PIETRE, “OMOPLAȚI DE CĂMILĂ.”
LINIA 50
“ASTFEL, AȘA CUM ACCEPTĂ TRADIȚIA ISLAMICĂ ÎNSĂȘI, ÎN MOD SUPRINĂZTOR, CUVÂNTUL LUI ALAH A FOST PRACTIC TRANSMIS SPRE PĂSTRARE DE CĂTRE PROFET TOVARĂȘILOR LUI, ȘI ASTA PRIN MEMORARE, ASTFEL ÎNCÂT, CUM ERA DE AȘTEPTAT, AU SURVENIT CURÂND DUPĂ DISPARIȚIA ACESTUIA NEÎNTELEGERI ȘI DISPUTE, PROVOCATE DE INADVERTENȚELE EXPRIMATE DE MULTITUDINEA DE CRÂMPEIE ORALE.”

Nici vorbă! Cât timp și într-o parte și în cealaltă este menționată tehnica “eficientă” de păstrare a mesajului divin prin memorare, nu poate fi deloc vorba despre o contradicție. Asta ca să nu-ți spun că de la recitarea inițială a unui crâmpei de Coran de către Profet până la așternerea lui în scris de către un companion, el putea (și nici o sursă nu contrazice ipoteza) să fie memorat. Hai să fim băieți isteți!


19. “CARE NE VORBESC DESPRE SCLAVII”
VERIFICAȚI ÎN ORICE ENCICLOPEDIE REALIZATĂ ȘTIINȚIFIC ȘI VEȚI VEDEA CĂ NU SUNT UTILIZATE DECÂT EXPRESII IMPERSONALE. PRONUMELE DE PERSOANA I ȘI A II-A NU ÎȘI AU LOCUL ÎN ASEMENEA ARTICOLE.

Serios??? Hai sa-ți arăt ca te înșeli: http://s201.photobucket.com/albums/aa141/remusoctavian/?action=view&current=BritannicaLogicalAtomism.jpg http://s201.photobucket.com/albums/aa141/remusoctavian/?action=view&current=AsserBritannica.jpg Dar hai, fie! Urmăm noi de acum decretu tău de care n-a auzit încă enciclopedia prin excelență, și practicăm regula asta. N-am nimic împotrivă …


20. „DECLARAȚIA DE LA CAIRO”
CARE DECLARAȚIE? AU EXISTAT NUMEROASE „DECLARAȚII DE LA CAIRO”, TOATE DE IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ. DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX, LA CAIRO SE DESFĂȘOARĂ DIFERITE REUNIUNI INTERNAȚIONALE, ÎNCHEIATE CU CÂTE O DECLARAȚIE DE LA CAIRO. CÂTEVA DIN ACESTEA:
DECLARAȚIA DE LA CAIRO – SEMNATĂ DE SUA, MAREA BRITANIE ȘI CHINA ÎN 1943
DECLARAȚIA DE LA CAIRO ADOPTATĂ ) ÎN 1989 LA REUNIUNEA LA VÂRF A FAO (ORGANIZAȚIA PENTRU ALIMENTAȚIE ȘI AGIRCULTURĂ A NAȚIUNILOR UNITE
DECLARAȚIA DE LA CAIRO DIN 1992 PRIVIND COOPERAREA EURO-MEDITERANEANĂ ÎN PROBLEMELE DE MEDIU (ALE CĂREI PREVEDERI AU FOST PRELUATE PRIN CONVENȚIA DE LA BARCELONA, 1995)
NUMEROASELE DECLARAȚII ADOPTATE LA CAIRO DE ORGANIZAȚIA CONFERINȚEI ISLAMICE.
PENTRU A ÎNȚELEGE CONTEXTUL, ESTE ABSOLUT NECESARĂ PRECIZAREA DECLARAȚIEI.
21+ URMEAZĂ ȘI ALTE OBSERVAȚII PUNCTUALE. GOMOR05 20 IUNIE 2007 16:54 (EEST)

S-a făcut deja asta, amice, numai că tu dacă stai cu lupa să vezi dacă nu cumva lipsește vreo căciula la ă, e și natural aproape să nu fi remarcat! Astfel, toată munca dumitale de a aduna "declarații de la Cairo" care n-au nici o legătură cu aceea a cărei adresă am indicat-o și a cărei natură am precizat-o în comentariul meu, devine ridiculă. Aplicând corecțiile de rigoare, de natură ortografică, trebuie spus că prin critica ta prezentă admiți pertinența textului meu, ceea ce nu e deloc rău presupunând că vine din partea unui ”specialist în islam” (cine crede asta?). Voi corija ce e de corijat, după care obișnuieste-te să traiești cu el, și asta fără să mai șantajezi pe nimeni...

Modificări necesare propuse[modificare sursă]

Pe lângă faptul că îi memorau revelațiile, unii dintre însoțitorii săi le-au notat, sporadic, pe pergamente, pietre, omoplați de cămilă, astfel încât întreg Coranul revelat a fost păstrat.


Asta trebuie modificat, căci nu există nici o dovadă care să demonstreze că întreaga revelație a fost salvată în textul Coranului, atunci când acesta a reușit să fie fixat (adică să capete o unică formă și să fie una scrisă). Dimpotrivă, specialiștii în islam subliniază ca o parte din revelație probabil s-a pierdut. De exemplu, Dominique Sourdel, lucrarea Islamul, Humanitas, 1993, pagina 53 spune vorbind despre versiunea introdusă de Osman ('Othman):

<<Această Vulgata, al cărei cel mai vechi exemplar păstrat datează din 776 și care nu poate pretinde că ar cuprinde totalitatea revelațiilor, contine fără îndoială unele pasaje interpolate.>>


Propun deci forma asta:

Pe lângă faptul că îi memorau revelațiile, unii dintre însoțitorii săi le-au notat, sporadic, pe pergamente, pietre, omoplați de cămilă. O parte probabil importantă dintre ele au finit prin a se regăsi în versiunea osmanică a Coranului, a cărei formă a fost stabilită de către o comisie, însă o comisie nu mai putea garanta fidelitatea și veracitatea formei propuse de către aceasta, în măsura în care rezultatul muncii ei este punctul de vedere al unui om (Zaid) sau al unui grup de oameni

Evident, se impune odată cu asta și abandonarea formulărilor de genul (următorul paragraf):

și a stabilit că toate copiile inexacte să fie distruse

Căci cine în afară de autor, adică Alah (sau eventual Mahomed), mai putea spune ce este exact sau inexact dintr-o multitudine de crâmpeie păstrate de indivizi diferiți prin diverse procedee, unul mai nesigur ca altul... Și că tot veni vorba, ar fi cazul ca autorul acestor formule pioase și neserioase să prezinte referințele bibliografice în care s-au făcut astfel de afirmații, ca să știm pe cine ne bazăm. Are o grămadă de lucru, ținând cont că textul prezent are o oarecare lungime...

Aștept eventuale reacții în următoarele 24 de ore (inclusiv propuneri de modificare a topicii, dacă se impun). Remus Octavian Mocanu 28 iunie 2007 17:47 (EEST)[răspunde]

Articolul este mult prea încărcat, propun divizarea lui în mai multe sub-articole. Articolul are foarte multe informații neconcludente și chiar ridicole. --Mahetin μιλάω 3 februarie 2009 21:26 (EET)[răspunde]

Concret:
1. în ce propuneți sã se divizeze?
2. ce vă împiedică sã-l divizați dv.? --Turbojet 16 aprilie 2009 19:08 (EEST)[răspunde]

(en Esperanto)[modificare sursă]

Mi'a ag'ad'o kontraŭ la supoz'o'j je konspir'o laŭ kiu'j, est'us konspir'o inter la mal'dekstr'o kaj la islam'an'o'j, est'as inter'naci'a, do mi skrib'as en Esperanto, Kiel ni far'as en la artikol'o por kon'ig'i serioz'a'j'n pruv'il'o'j'n kiel tio kio ne est'as ĉiu'person'a konspir'o, bonvolu ? 125.212.220.59 (discuție) 21 mai 2021 03:48 (EEST)[răspunde]