Discuție:Internetul obiectelor

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Internet din lucruri[modificare sursă]

O propunere de titlu al paginii în română....!!???? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Paltini (discuție • contribuții).

Specialiștii din domeniu folosesc termenul preluat direct din engleză, eventual în prescurtarea IoT. —Andreidiscuție 17 octombrie 2018 18:37 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru pozitiva intervenție, Andrei, ...dar eu aș vrea să văd aci , înainte de toate obiecțiile în clar ale lui Giku, ale celui care a șters atât de repede titlul nou pus de mine, ...căci eu văd că alții, francezi, italieni, spanioli au tradus frumos varianta engleză și, ...nu moare nimeni din asta, ...undeva, cândva trebuie să începem să gândim, să vorbim cu gura noastră !! Deci, @Gikü, de ce ai șters INTERNET DIN LUCRURI, ce nu merge la astă traducere, ai tu vreo altă părere, variantă. ...hai să discutăm, să soluționăm, nu e aci și acu prima situație de acest fel, va fi o soluție provizorie, ...dacă strada va dicta alt titlu vom schimba ca atare!!!--Paltini (discuție) 17 octombrie 2018 21:38 (EEST)[răspunde]
Alte ediții de Wikipedia folosesc denumirea pe care o folosesc specialiștii din domeniu atunci când comunică în limba lor, și deci este opțiunea lor. Nu e vorba de gândire, oamenii cu gura lor vorbesc așa, nu cu a altora. Apropo de vorbit cu gura altora, unde ați auzit dumneavoastră denumirea de „internet din lucruri”? Nici măcar logic vorbind formularea nu e corectă. În domeniu se folosește denumirea asta, iată ce dictează strada: [1][2][3][4][5]. Nu suntem aici să generăm noi denumirile noastre originale. —Andreidiscuție 17 octombrie 2018 22:29 (EEST)[răspunde]
Dacă s-ar traduce în română mai potrivit ar fi Internetul lucrurilor. Internet din lucruri ar fi în engleză Internet from things.--Sfântul (discuție) 17 octombrie 2018 21:52 (EEST)[răspunde]
Asta ziceam prin faptul că logic formularea nu e corectă. Dar realmente nimeni nu vorbește așa, deci nu ne apucăm noi să inventăm terminologie. —Andreidiscuție 17 octombrie 2018 22:36 (EEST)[răspunde]

Există mai multe traduceri în lucrări științifice în limba română: Internetul Obiectelor (1,37M de rezultate pe Google), Internetul Lucrurilor (<100K rezultate pe Google). Internet of Things are 384K reultate pe Google pe paginile în limba română. Conform Wikipedia:Titluri în limba română, cred că ar trebui dată prioritate denumirilor în română, iar articolul ar trebui redenumit în „Internetul obiectelor”.--Strainu (دسستي‎

@Andrei Stroe: Nu prea sunt de acord cu descrierea ultimei tale modificări, vezi mai sus. De fapt, în limba română "obiecte" descrie mult mai precis ideea decât "lucruri".--Strainu (دسستي‎18 octombrie 2018 16:24 (EEST)[răspunde]

Aparent și traducerile oficiale de la UE folosesc tot Internetul Obiectelor.--Strainu (دسستي‎18 octombrie 2018 16:54 (EEST)[răspunde]

Mă refer la ideea de „obiecte” din POO. —Andreidiscuție 18 octombrie 2018 17:05 (EEST)[răspunde]
Am înțeles asta, dar nu mi se pare suficient pentru a ignora traducerea care pare să fi căpătat cea mai mare tracțiune. Dacă chiar există risc de confuzie, precizăm diferența în introducere, dar articolul trebuie să menționeze denumirea respectivă, ba chiar să se numească "Internetul Obiectelor" din punctul meu de vedere.--Strainu (دسستي‎18 octombrie 2018 17:43 (EEST)[răspunde]
OK, înțeleg argumentul pentru o traducere pusă în paranteze cu cuvântul „obiectelor”, exact ca în articolul din AGIR pe care l-am citat și eu. Dar numărărea rezultatelor de la Google e o mare capcană. Mai contează și calitatea surselor. Articolul AGIR e o sursă bună (și chiar el pune în paranteză traducerea după denumirea în engleză, larg răspândită și folosită în domeniu), dar nu putem pune semnul egal (nici măcar cu un factor de scalare) între ea și, de exemplu, Cuvântul Ortodox care apare în prima (!) pagină de rezultate Google pentru Internetul Obiectelor. O fi o traducere răspândită în unele surse de popularizare (fie și ca traducere asociată), dar nu face parte din limbajul domeniului, chiar între specialiștii vorbitori de limba română. —Andreidiscuție 18 octombrie 2018 17:59 (EEST)[răspunde]
Nu e nici pe departe singura sursă de specialitate, am mai găsit și [6], [7], [8] ș.a. Prescurtarea (engleză) e oricum cea mai folosită în discuții, termenul integral se folosește mai mult în comunicarea formală. Politica noastră nu cere ca termenul românesc să fie dominant, ci doar să fie folosit, ceea ce făcea ambele traduceri candidați buni conform politicii; am folosit numărul de rezultate ca un indicator al pătrunderii termenilor în uzul curent, alegând varianta mai populară (sincer, mă așteptam să fie varianta în engleză, sunt un pic surprins de rezultate, dar...).--Strainu (دسستي‎18 octombrie 2018 18:08 (EEST)[răspunde]