Discuție:Constantin Racoviță

Mama domnitorului Constantin Racoviță, doamna Ana Codreanu (a doua soţie a domnitorului Mihai Racoviță) avea numele de familie reunit: Dediu Codreanu

Mama domnitorului Constantin Racoviță, doamna Ana Codreanu (a doua soţie a domnitorului Mihai Racoviță) avea numele de familie reunit: Dediu Codreanu Bunicul matern Dediu 1 cămăraş, 2 mare spătar Bunica maternă jupâneasa Ruxandra

                                «TÎRGU OCNA ÎN EVUL MEDIU                                         19

Moldovei” socotește Ocna și Trotușul drept tîrgușoare (oppida) 109, iar în 1737 austriacul inginer colonel Johann C. Weiss le menționează tot ca «tîrguri» 110.

Un al doilea argument îl reprezintă relațiile de rudenie a unor familii de aici cu domnitorul. Este suficient să amintim că la Ocna locuia boierul Dediu Codreanu, mare spătar, socrul lui Mihai Racoviță 111. Una din cele două fiice ale sale, Ana, renumită prin frumusețea sa 112, era căsătorită cu Mihai Racoviță. După Ion Neculce boierul Dediu era un om deosebit. Cronicarul afirmă că «nu era alt om în țară ca dînsul harnic și viteaz» 113. De aceea, atribuirea statutului de tîrg localității Ocna de către Mihai Racoviță nu trebuie să ne mire ținînd cont de onorurile și trecerea de care s-a bucurat boierul Dediu pe lîngă ginerele său: Dacă mai ținem1 cont și de faptul că boierul Dediu a fost cămăraș la ocnă în cea de-a treia domnie a lui Mihai Racoviță (1715-1726) și a reconstruit biserica Cuvioasa Paraschiva, în 1725, putem opta, pînă la descoperirea unui document cu mențiunea expresă a tîrgului pentru datarea propusă mai sus. Utilizînd cu precădere documentele originale de la sfîrșitul secolului XVII și începutul secolului XVIII vom observa folosirea, în documente cu date apropiate, atît a calificativului de sat, cît și a celui de tîrg. În perioada 1690-1720 întîlnim menționarea «satului Ocna» în documentele din 2 mai 1698 114, 5 decembrie 1705 115, 15 august 1711 116 și a «tîrgului Ocna» în documentele din 22 aprilie 1692 117, 1 octombrie 1705 118, 15 august 1711 119 și 18 iulie 1720 120. Un ultim argument, sesizat de Nicolae Iorga 121, este cel privitor la folosirea peceților celor două localități. Pecetea tîrgului Trotuș, reprezentînd un braț ținînd un ciocan, apare tot mai rar, ultima dată pe un act din 6 noiembrie 1684 122, în schimb, pecetea localității Ocna, înfăți-» 109. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1973, p. 104-105. 110. C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci, III, București; 1944, p. 1 18. 111. N. Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească, și Moldova, sec. XIV-XVII, București, 1971, p. 394 ; vezi și N. Iorga, op. cit. p. 249. 112. N. Iorga, O danie a soacrei lui Mihai vodă Racoviță, in RI, XVI, 1931; p. 298-299. 113. Ion Neculce, Letopisețul Țării Mlodovei, ed. Iorgu Iordan, ed. a II-a, București, p. 113. 114. Arh. St. București / = ASB / M-rea Precista-Răducanu, XII/2; CDM. IV. p. 439 (nr. 1991). 115. ASB, M-rea Precista-Răducanu, XII/4 ; CDM, V; p. 129 (nr. 500). 116. ASB, M-rea Precista-Răducanu, XVII/8; CDM, V, p. 280 (nr. l041). 117. ASB, M-rea Precista-Răducanu, III/6 ; CDM, IV, p. 320 (nr. 1469). ll8. ASB, M-rea Precista-Răducanu, XIV/4 ; CDM, V. p. 1 24. (nr. 478). 119. ASB, M-rea Precista-Răducanu, X/5 ; CDM, V; p, 280 (nr. 1042). 120. ASB, Col. «Manuscrise», ms. nr. 657, f. 82; CDM, V, p. 468 (nr. 1708). 121. N. Iorga, Opere economice, Ediție îngrijită de Georgeta Penelca; București, 1982, p. 572. 122. Chestia domeniului Tîrgului Ocna, p. 42. După această dată pecetea apare foarte rar pe acte. http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro” Herarabba (discuție) 29 decembrie 2023 20:45 (EET)

[[«Biserica de lemn “Cuvioasa Parascheva”, numită și “Domnească” a fost construită din bârne de stejar pe malul drept al pârâului Vâlcica, nu departe de Ocne, pentru rufetașii de aici. Tradiția spune că biserica actuală a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care data din anii 1572 – 1574, de pe vremea lui Ioan Vodă cel Viteaz. Actuala biserică datează din anul 1725, construită de Dediu Codreanu, mare spătar, socrul lui Mihai Racoviță Voievod. Inscripția aflată deasupra ușii la intrare glăsuiește: “Leat 7233 (1725), aprilie 30. Această sfânt biserică s-au prefăcut în zilele Măriei Sale Ion Mihai Racoviță Voievod gospodja și Ana în domnia 3-a cu cheltuiala dumisale Dediului vel spătar și jupâneasa dumisale Ruxandra, părinții doamnei Anii și prin osteneala dumisale Catrina în cămărășii (a) 3” iar pe ușorul ușii din stânga este probabil numele meșterului Mihai Radu.» ]]

Arbore genealogic selectiv al domnitorului Ion Mihai Racoviţă: «| Dediu Codreanu Ana (soție) Anastasia Cantacuzino † 30. VI 1668 măn. Golia, căsătorită cu Ioan Racoviță postrelic; mare vornic | Toma Cantacuzino n. cca 1591 † Iași 6. II 1666 măn. Golia, postrelic; mare sluger; mare vornic; căsătorit I cu fata lui Miron, logofăt; mare sluger și a Măriucăi Bașotă; căsătorit II cu Ana, fiica lui Vorontar Prăjescu. | Andronic Cantacuzino n. cca 1553 † după 1603 mare vistier căsătorit I în 1575 cu Irina Iacovaki Ralli; căsătorit II cu Maria Pandele Hrisoscoleu | Mihail Cantacuzino zis Șeitanoglu (fiul lui Satan) n. cca. 1524 † (spânzurat de turci) Anchialo (sud -estul Bulgariei) 1578 | Dimitrie Cantacuzino † Athos, zis “Șeitan”. Mare domestic al Patriarhiei. | Mihail Cantacuzino † Constantinopol 25. 06. 1522 | Andronic Cantacuzino Paleolog † (la căderea Constantinopolului, 1453) mare domestic | Dimitrie Cantacuzino † 1384 sebastocrator; despot al Mistrei - oraș în Grecia, regiunea Peloponez | Matei Cantacuzino † Mistra - oraș în Grecia, regiunea Peloponez 1391. Despot 1347; Co –Împărat 1353-1357. despot al Moreei 1380-1383. Căsătorit în Thessalonik 1341 cu Irina Paleolog | Ioan VI Cantacuzino n. 1295 † m-rea Vatoped (Athos) 13. 06. 1383. Mare domestic (1332) Împărat (1347-1358). Căsătorit cu Irina Assan nepoata țarului Ioan Asan al III-lea și fiica despotului din Morea, Andronicus Asan, și a soției sale Tarchanaiotissa. » Herarabba (discuție) 10 martie 2024 09:22 (EET)