Discuție:Artrită idiopatică juvenilă

	Articolul Artrită idiopatică juvenilă este un subiect de care se ocupă Proiectul Medicină, o inițiativă ambițioasă de a dezvolta articole despre medicină, adăugând informații cât mai cuprinzătoare, detaliate și citate cu surse de încredere Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Început	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate.
Medie	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță.

Revizuire articol

• Manualul Merck ed. XVII nu este o sursă potrivită (de exemplu chiar și în ediția a XVIII-a denumirea afecțiunii este de „Poliartrita reumatoidă juvenilă” iar informațiile - expuse la pag. 289-290 sunt foarte sărace și unele dintre ele în contradicție cu datele de actualitate) --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 20:56 (EET)
• Hunder GG - Clinica Mayo: despre artrită, ed. ALL Educational, București 2000 - prezintă principii valabile medicinei adultului. În „Cuprinsul” acestuia nu văd nimic despre problemele specifice copiilor iar recomandările sunt dedicate adulților. Reiau un citat din prefață

  „Ne axăm pe auto-ajutorare în două din cele mai comune forme de artrită - osteoartrită și artrită reumatoidă ”

  —Dr. Gene G. Hunder editor șef

  [NB: AR și artroza sunt boli ale adultului !] E adevărat că medicina copilului urmează în general medicina adultului, dar aici vorbim despre lucruri concrete. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 20:56 (EET)
• www.medscape.com - este o sursă generală de date medicale (ce-i drept valabile), dar nu se precizează ceva specific. Dăm de exemplu search și găsim un articol din 1900 toamna și-l punem ca referință valabilă, că doar e de medscape.com...
• www.oxfordjournals.com - este o sursă generală de date medicale (ce-i drept valabile), dar nu se precizează ceva specific - vezi mai sus
• www.rheumatology.org - este o sursă generală de date medicale (ce-i drept valabile), dar nu se precizează ceva specific - vezi mai sus
• Papirusul Ebers conține informații privind Artrita , nu se referă în mod specific la AIJ. În plus vorbim despre AIJ, nu despre tratamente folosite pentru „Health at Older Ages” (aprop de ex. de ref.: a b D.M. Cutler, D.A. Wise - Health at Older Ages, ed. The University of Chicago Press 2008, pp 56-58 )

Istoria lor (AIJ și PR) este comună. Nu se poate vorbi despre George F. Still, care a scris prima carte despre artrita juvenilă, fără a menționa câteva cuvinte și despre perioada de până atunci, care (după cum observați) este descrisă succint. --Winter^eu 23 februarie 2015 21:47 (EET)

Nu sunt de acord cu divagațiile. Aici este vorba despre AIJ. Se pot introduce aceste lucruri la articolul Artrită - de exemplu. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 21:50 (EET)

• Artralgiile nu sunt semne ci simptome !!!!!!!!!!!! Este elementar și se învață în anul 3 la Semiologie. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 21:51 (EET)

Discutăm și abia apoi modificăm (valabil în special pentru textul șters de la istorie). --Winter^eu 23 februarie 2015 21:55 (EET)

Nu avem ce discuta informații aiurea, cum ar fi faptul că artralgiile sunt semne .... (medical vorbind) sau despre plante care sunt folosite pentru tratamentul afecțiunilor adultului într-un articol despre patologia copilului. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 22:00 (EET) P.S. În rest sunt de acord că e mai bine să discutăm puțin.

Abia în anul 1897 s-a făcut diferențierea. Sugerați cumva că afecțiunea nu a existat până atunci sau că nu era tratată la fel ca și în cazul adulților? --Winter^eu 23 februarie 2015 22:04 (EET)

Cred că ne contrazicem pe date neesențiale, dar dacă țineți neapărat eu vă țin isonul fără probleme. Deci: nu este vorba despre Artrita Reumatoidă ci despre AIJ. Ca atare pe acest subiect se centrează discuția și nu are rost să discutăm despre sinergia Artritei Reumatoide. În plus eu nu sugerez nimic, ci afirm lucruri concrete. În rest ar fi cam riscantă presupunerea că afectarea reumatismală inflamatorie era tratatată în urmă cu 200 de ani la copil, identic cu cea a adultului (nu neg că ar fi putut fi fiindcă nu m-a interesat problema, dar în articol nu scriem despre presupuneri și nu facem cercetare originală). :: Revenind la perspective: Putem scrie în articol despre particularități care țin de aspectele afectării reumatismale inflamatorii la copil, așa cum erau ele înțelese la nivelul epocii respective - ceea ce ar fi valabil. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 22:15 (EET)

• http://www.webmd.com/drugs/drug-5206-Rituxan+IV.aspx?drugid=5206&; www.webmd.com / Rituxan nu este sursă de încredere iar afirmațiile pe care le-ar susține așazisă sursă de încredere sun vagi și nespcifice. Vă că insistați asupra unor probleme pe care chiar nu le stăpâniți. Dacă doriți o sursă de încredere luați prospectul oficial al medicamentului. Un exemplu aici: http://www.accessdata.fda.gov/drugsatfda_docs/label/2010/103705s5311lbl.pdf --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 22:27 (EET)

http://www.webmd.com/about-webmd-policies/default.htm?ss=ftr%20%E2%80%93%20despre%20site-ul%20WebMD - Citiți asta și abia apoi să-mi spuneți că www.webmd.com nu este sursă de încredere. --Winter^eu 23 februarie 2015 22:36 (EET)

Stimate domnule, teoria ca teoria dar praftica ne omoară la modul concret (conform cu unele dintre potențialele reacții adeverse ale Rituximabului), luați deci prospectul de bază al medicamentului și lăsați siteurile care vorbesc despre prospect. Informația se ia de la sursă, nu de la unii care consemnează doar unele informații despre acel prospect, bașca faptul că acele informații nu descriu probleme concrete. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 22:43 (EET)

Apropo, că uitasem... Am citit aseară esențialul despre siteul pe care îl promovați ca sursă de încredere: În josul paginii încărcate prin accesarea linkului dat de dv. scrie foarte clar: WebMD does not provide medical advice, diagnosis or treatment. Mă opresc aici sau doriți să traduc în limba română ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 22:52 (EET)

Niciun site medical nu are voie să ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament. Nici unul nu trebuie să substituie consultul de specialitate. Este la mintea cocoșului. --Winter^eu 23 februarie 2015 22:57 (EET)

P.S. Dacă mai dăm un click pe aceeași pagină, ajungem la Additional Information, unde scrie clar: „The contents of the WebMD Site, such as text, graphics, images, and other material contained on the WebMD Site ("Content") are for informational purposes only. The Content is not intended to be a substitute for professional medical advice, diagnosis, or treatment. Always seek the advice of your physician or other qualified health provider with any questions you may have regarding a medical condition. Never disregard professional medical advice or delay in seeking it because of something you have read on the WebMD Site!” (am preferat să accentuez ultima frază, nu de alta dar am senzația că anumite lucruri nu vă sunt încă prea clare ...)

Este valabil pentru toate site-urile medicale. Asta nu le face să nu fie de încredere. Îmi pare rău că dumneavoastră continuați să faceți niște confuzii. --Winter^eu 23 februarie 2015 23:04 (EET)

Repet, poate înțelegeți, nimic nu trebuie să înlocuiască consultul de specialitate. Ceea ce scrie acolo este de bun-simț și nu discreditează cu nimic calitatea conținutului. --Winter^eu 23 februarie 2015 23:06 (EET)

Stimate domn, nicăieri în lumea aceasta, nu există și nu trebuie să existe consult de specialitate online. Și nimeni nu trebuie să se trateze singur, în lipsa unei examinări (fizice) făcute de un specialist. --Winter^eu 23 februarie 2015 23:09 (EET)

Puneți semnul egal între conserve și nave cosmice.... Eu vă spun că trebuie folosit prospectul original și aprobat al medicamentului, dv. insistați pe folosirea unor informații pentru nespecialiști puse pe siteul lui Pește Prăjit. Vă contraziceți singur propria recomandare despre surse de încredere în medicină. Sincer, poate ar fi util să lăsați ambiția deoparte și priviți constructiv problema. În plus văd că insistați în continuare cu Papirusul Ebers, deși informația în cauză își are locul la Artrita Reumatoidă și nu la AIJ, dar mă rog, în seara asta am obosit și nu am timp să vă prezint ceea ce vreau să spun într-o nouă formă, ca să ajungă astfel la dv.... --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 23:12 (EET)

• Susținerea diagnosticului diferențial este o povestioară care nu își are locul - în forma actuală, în articol. Capitolul trebuie rescris. Am scos poveștile. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 23:34 (EET)
• Capitolul de Evaluare a deficitului motor este full de truisme. Trebuie rescris într-o formă adaptată articolului. Aici nu predăm noțiuni elementare de testing articular și evaluare biomecanică. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 23:37 (EET)
• Imagine a din casetă este ilustrativă pentru Artrita Reumatoidă, nu pentru AIJ (vezi http://www.niams.nih.gov/Health_Info/Rheumatic_Disease/default.asp), ca atare am scos-o. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 23:44 (EET)

Faptul că a fost luată de-acolo nu o face mai puțin relevantă. Puteți cere oricând o altă părere. --Winter^eu 23 februarie 2015 23:49 (EET)

---

STOP!

Este clar că nu reușim să ne înțelegem, deși amândoi dorim același lucru. Eu vă propun să ne oprim amândoi din editări, iar mâine seară (cu o minte mai limpede) reanalizăm puțin lucrurile. De acord? --Winter^eu 23 februarie 2015 23:59 (EET)

N-am nimic împotrivă, dar să știți că tot aia e. Apropo de imagine-ce mă deranjează la ea este faptul că imaginea este ilustrativă pentru prototipul de artrită erozivă (cum este Poliartrita Reumatoidă), în timp ce AIJ poate evolua spre un grup mult mai larg de afecțiuni (din care o bună parte sunt neerozive sau în care afectarea de bază nu este cea articulară ci cea de la nivelul entezelor). Problema se pune de proporții:Puțini bolnavi cu AR tipică au fost bolnavi din copilărie, iar AIJ poliarticulară cu FR pozitiv este singurul subtip care ar putea fi echivalentul AR la copil, afectând aproximativ cam 1/20 - 1/10 (!!! --> 5 - 10 %) din copii cu artrită cronică. De aceea imaginea nu are ce căuta în articol, pentru că ilustrează doar 5 cel mult 10 % din cazuistică... Dacă vă veți uita pe en.wiki sau pe fr.wiki ori prin alte wikipedii veți vedea că nici acolo în casetă nu sunt puse imagini pentru că la commons nu pare să existe o imagine ilustrativă pentru acest tip de boală. Am căutat prin commons o imagine neutră, dar nu am găsit, drept este că nici nu am insistat prea mult. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 februarie 2015 01:02 (EET)

Aș vrea să lămurim câteva lucruri, întrucât par să existe anumite probleme și dincolo de articolul propriu-zis:

1. Îmi este mult mai ușor să înlocuiesc o sursă on sight, decât să caut prin istoric unde se afla și ce anume susținea aceasta exact din articol. De aceea inserasem acel format, în care menționasem intenția de a revizui conținutul paginii și cu rugămintea ca ceilalți editori (adică inclusiv dumneavoastră) să nu mai șteargă. Așa cum ați observat, din momentul în care m-am apucat de articol, am înlocuit sursele cu unele de încredere, după o atentă cercetare a datelor disponibile. Faptul că o sursă este de încredere nu înseamnă că nu poate fi înlocuită cu alta mai bună. Dar dacă nu există această intenție, atunci este mai bine ca referința să fie păstrată. Urma să mă ocup și de celelalte secțiuni, dar dumneavoastră ați continuat în aceeași manieră ca până atunci.
2. Apropo de articolul artrită, eu prefer ca înainte de a șterge dintr-o parte, să adaug mai întâi în cealaltă. De asemenea, nu mă grăbesc să tai dintr-o secțiune până când nu stabilesc forma ei finală. Mie nu-mi place cum arată acea pagină (artrită). Corect ar fi să „aranjez” mai întâi ce-i acolo și abia apoi, mă pot apuca să mut dintr-o parte în alta. Nu am de ce să șterg un conținut valid, atâta timp cât nu l-am valorificat în altă parte. În plus, articolul artrită reumatoidă nu există.
3. Imagini specifice pentru AIJ se pot găsi relativ ușor pe net.
4. Dacă doriți să mai adăugați posibile surse, fără însă a le folosi, ar fi poate mai bine să o faceți la secțiunea Legături externe.
5. Aveți probabil o agendă personală legată de acest articol. Toate cele bune. --Winter^eu 24 februarie 2015 10:35 (EET)

Apropo de această editare a dumneavoastră (cu un alt comentariu nepotrivit și provocator), este vorba despre testul Waaler-Rose. Acesta are la bază o reacție de hemaglutinare. Este un adevăr, așa că voi găsi cu siguranță și surse de încredere. În loc să cereți lămuriri, dumneavoastră ați preferat să ștergeți.

Într-o altă editare, în loc să înlocuiți AIJ sistemică cu AIJ oligoarticulară, ați preferat din nou să ștergeți.

Aș putea continua, dar cred că ați prins ideea.

Prin prisma modului în care v-ați lansat la acest articol (inclusiv multe dintre comentarii), strict până când am reușit să ne liniștim, mă îndoiesc că dumneavoastră ați avut vreun interes real de a-l îmbunătăți. Mai degrabă cred că ați dorit să-mi dovediți mie ceva. Din fericire, nu i-au nimic în nume personal pe Wikipedia. Faptul că am redactat un prim articol parțial aiurea este vax. Faptul că nu l-am revizuit deloc, mai ales după ce am scris acea îndrumare, asta este o problemă. Urmează să fie rezolvată (vezi secțiunea Propuneri de îmbunătățire de mai jos). --Winter^eu 24 februarie 2015 20:12 (EET)

Răspund:

• Dorința de a discuta despre modificări este normală, drept din momentul în care ați pus eticheta am scris pe pagina de discuții ce am modificat și de ce.
• Articolul Artrită este deocamdată un fel de pseudo-articol slab (cinstit vorbind e undeva cu foarte puțin deasupra unui ciot) și merită dezvoltat, în caz că are cineva timp de el. Eu la vremea respectivă m-am limitat (1, 2, 3) doar la a-l reformula pentru a-l face măcar cât de cât acceptabil.
• Nu sunt de părere că pagina de discuții nu poate fi folosită pentru a adăuga linkuri de valoare – potențial utile pe viitor, atât timp cât treaba asta se face cu parcimonie și nu devine un scop în sine. Important este să nu se mai apuce vreunul să facă vreo "colecție" fără sens. În plus nu sunt de părere că linkurile de mai jos au ce căuta la Legături Externe, dar aș fi de acord să fie puse la Lectură suplimentară în cadrul capitolului de Biografie.
• Testul Waller Rose este un test care acum tinde să devină "istoric". El încă se mai folosește în caz că se dorește ceva ieftin și nu sunt resurse. Ca preț el este undeva între FR (Latex) și FR cantitativ (preț prin nefelometrie < preț prin Elisa), mult sub prețul determinării izotipurilor de FR (Elisa). Ca avantaj, ar fi de notat faptul că este ceva mai specific decît cealaltă metodă semicantitativă (Latex). Ceea ce constituie un minim de standard în zilele noastre este însă valoarea cantitativă a FR, aceasta devenind semnificativ la [> x3V.max.laborator]. Există chiar și scoruri care iau în calcul – printre itemi, valoarea cantitativă a FR (de genul normal = 0 puncte, slab pozitiv = 2 puncte, înalt pozitiv = 3 puncte --> unde înalt pozitiv este x3V.max.laborator). Problema se pune ce faci în cazul unui FR slab pozitiv (situat așadar în domeniul 1xV.max.lab<FR<3xV.max.lab). Dacă pacientul sau instituția nu au bani, atunci în cazul unei astfel de FR poți apela la FR prin metoda WR (nu prin Latex) pe motiv că WR este mai specific (decât Latex). Negativitatea FR prin WR este un factor predictiv negativ suplimentar pentru colagenoze asociate cu creșterea FR, dar nu infirmă totuși aceste tipuri de afecțiuni autoimune.
• Sincer am opinii foarte bine structurate despre problemă de multișor (cam de un deceniu) și stau cu ochii pe acest articol de când l-ați creat, numai că nu am avut nici dispoziție și nici timp să-l iau la refăcut. În plus și mai ales - până în acest moment nu am considerat oportun să o fac (pe Wikipedia nu se scriu și nici nu se corectează tratate, iar un articol nu este obligat să intre într-un proces de peer-review), bașca faptul că pentru mine medicina este un domeniu care – în raport cu Wikipedia nu mă interesează decât punctual, astfel că nu văd de ce ar trebui să intervin acolo unde nu e cazul.
• Și nu, nu este o problemă faptul că nu ați revizuit acest articol. Toți avem articole "din tinerețe" în stare mai mult sau mai puțin bună și asta nu e ceva de condamnat ci e un lucru normal. Le poate modifica oricine, eventual noi dacă mai avem timp, dispoziție și informație accesibilă. Dacă stau să scormonesc în articolele mele de acum 2 sau 3 ani, sigur sunt lucruri pe care acum le-aș privi - doar în cel mai bun caz cu condescendență.

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 februarie 2015 14:27 (EET)

Acum serios, în articol :

• ați făcut câteva erori majore pe care numai cineva care nu are (sau nu mai are de mult timp) tangență cu profesia medicală le poate face. Nu este o problemă în sine acest gen de erori, dar în momentul în care cel care le face sugerează sau pretinde că este capabil de expertiză ori are pretenție la întâietatea opiniei, se schimbă complet treaba. Cred că ar fi util să vă recunoașteți limitele în domeniu - atunci când sunteți pus în fața forțării lor, că nu e un păcat. Mulți pe aici scriem despre subiecte care ne plac și nu neapărat care au legătură cu formația noastră de bază, problema e când vrem - poate din prea mult entuziasm să depășim limitele care ne sunt impuse de propria noastră cunoaștere hrănită autodidact.
• Dacă ar fi să iau numai bibliografia, ați făcut henț (probabil neintenționat) în careu: Ați pus la bibliografie o carte care nu are nici în clin nici în mânecă cu articolul (Hunder GG - Clinica Mayo: despre artrită, ed. ALL Educational, București 2000). În caz că ați avut-o la momentul respectiv în mână (ceea ce mă îndoiesc profund), nu ați știut cum să o înțelegeți. Posibil să vă fi părut promițătoare ca titlu, numai că pe drum cred că ați uitat de ea. Ați pus - de exemplu la bibliografie Revista Română de Pediatrie, Vol.LX, 2011, care de fapt conține 4 reviste cu 54 de articole , din care numai unul are tangență cu boala în cauză (acesta), fiind de fapt un studiu cazuistic retrospectiv fără prea multă semnificație, făcut pe un lot de copii oarecare. În termeni fotbalistici asta s-ar numi ofsaid. Tratatul de Pediatrie al lui Ciofu din 2001 e imens, conține de la alfa la omega. E un titlu promițător care ochiometric pus la bibliografie sugerează că ar avea legătură cu articolul, dar în text nu aveți nici o referință legată de el. Modul în care ați formulat textul sugerează că nu ați avut de-a face cu un asemenea tratat, dar este numai o opinie bazată pe chestiuni interpretabile. Aș putea duce analiza mai departe, dar nu cred că este cazul să continui. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 februarie 2015 21:42 (EET)

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 februarie 2015 20:47 (EET)

1. Spre informarea dumneavoastră, dețin toată bibliografia menționată în articol, inclusiv Hunder GG - Clinica Mayo: despre artrită, ed. ALL Educational, București 2000. Alături de tratatul lui Ciofu, acele site-uri (medscape.com, reumatology.org) le-am lăsat acolo din motive pe care, sincer să fiu, nu mi le mai amintesc.
2. Faptul că pe baza celor prezentate la al doilea punct, dumneavoastră ați tras concluzia că eu nu am tangență cu medicina, pentru mine înseamnă un singur lucru, anume că vorbiți doar de dragul de a o face. Firește, este dreptul dumneavoastră. Din punctul meu de vedere, stați liniștit, păstrați-vă opinia și propagați-o în continuare.
3. Despre faptul că dumneavoastră vă permiteți impertinența de a judeca pe cineva în urma unui articol, vă spun că este destul de trist pentru mine. Nu face decât să ridice și mai multe semne de întrebare în ceea ce vă privește. Spre deosebire de dumneavoastră, eu nu-mi permit să judec și să etichetez pe nimeni, nici măcar în viața reală. --Winter^eu 25 februarie 2015 23:02 (EET)

În continuare, din moment ce nu aveți acces la ea, dați-mi voie să vă spun câteva lucruri legate de cartea Hunder GG - Clinica Mayo: despre artrită, ed. ALL Educational, București 2000:

• Este o carte practică, ușor de parcurs, scrisă pentru oameni obișnuiți și cu un mod de exprimare specific. Personal, o recomand oricui are de-a face cu artrita, în mod direct sau indirect. Reprezintă, în plus, o bună modalitate de familiarizare cu anumite noțiuni.
• Artrita reumatoidă este descrisă destul de sumar (paginile 7-9). Mai este menționată la pagina 90 (terapia pe termen scurt cu corticosteroizi) ș.a.m.d.
• Dat fiind specificul cărții, este destul de greu de citat ceva din ea, indiferent dacă este vorba despre un anumit tip de artrită sau artrita în general.
• Cu toate acestea, ea rămâne o carte foarte utilă pentru cei fără pregătire medicală. Merită menționată pentru ei, însă nu la AIJ, ci la Artrită.
• V-am spus cele de mai sus, nu ca o promovare a cărții, ci din dorința de a vă risipi îndoiala profundă și de a vă familiariza puțin și pe dumneavoastră cu acest material.
• Puteți considera aceste mențiuni drept un gest de curtoazie față de un utilizator pe care încă îl consider un bun colaborator.

Pe viitor, vă rog eu mult, faceți un efort și nu mai discreditați oamenii, mai ales dacă nu-i cunoașteți. Toate cele bune, stimate domn. --Winter^eu 26 februarie 2015 00:22 (EET)

Uitându-mă din nou peste mesajele dumneavoastră, îmi dau seama că am uitat un lucru. În ultimul comentariu, printre altele, ați spus așa:

„Ați pus - de exemplu la bibliografie Revista Română de Pediatrie, Vol.LX, 2011, care de fapt conține 4 reviste cu 54 de articole , din care numai unul are tangență cu boala în cauză (acesta), fiind de fapt un studiu cazuistic retrospectiv fără prea multă semnificație, făcut pe un lot de copii oarecare. În termeni fotbalistici asta s-ar numi ofsaid.”

Domnule, recunosc, nu sunt amator de fotbal. Nici nu am jucat miuța (parcă așa îi spune) în spatele blocului (aveam alte preocupări). Dar vă zic altceva, apropo de ofsaid.

Sunt 2 articole legate de AIJ (nu unul singur), iar cel relevant nu este acel studiu, ci acesta (terapia durerii cronice din AJ prin mijloace complementare și alternative).

Încă o dată, toate cele bune. --Winter^eu 26 februarie 2015 02:55 (EET)

Sunt și eu un mare fan al respectivei cărți a lui Gen G. Hunder drept care o recomand frecvent celor care au nevoie de ea. Totuși rămân eminamente convins că autorul are dreptatate în ceea ce privește populația specifică țintă căreia îi dedică această carte, motiv pentru care v-am dat mai sus și un citat din ea (PS: Dacă tot o recomandați, adăugați la respectiva recomandare și cartea lui David W. Swanson „Clinica Mayo:Despre durerea cronică”, publicată tot de All Medical în 2002). Mulțumesc totuși pentru încercarea de a-mi explica valoarea ei.

La modul personal, nu văd ce discreditare vă fac din moment ce vă sugerez să țineți cont de propriile dv. limite, oricare or fi alea. În plus, dacă doriți ca părerea dv. să aibă automat întâietate în domeniu (mă rog, astfel cum Wikipedia înțelege noțiunea de expert), atunci postați pe pagina dv. date care să susțină acest lucru - ca primă mișcare, iar în pasul II evitați să faceți erori de genul descrierii unei radiografii de mînă ca fiind de „la nivelul membrului inferior” (anatomia radiologică se face în primii II ani de studenție, apropo ...). Mă rog, dacă ar fi numai asta ar fi probalema, dar ...

Și nu, nu vorbesc doar de dragul de-a o face, ci chiar la modul foare serios. Mă rog, pot să mă și înșel. Repet însă, totul nu are vreo importanță în sine, dar se schimbă complet treaba dacă începem să „ne dăm” capabili de expertiză sau avem pretenția la întâietatea opiniei. Cât timp stăm fiecare în banca noastră și nu începem să avem pretenții, deși nu avem decât o vagă idee despre diverse lucruri, e ok. Dar când ni se cere la modul concret susținerea unor opinii pe care le împărțim cu dărnicie fără ca să ne-o fi cerut nimeni, și răspundem cu idei vagi sau generalizatoare sau o dăm cotită după păpuriș, ar trebui să ne asumăm anumite riscuri.

Cât despre ofsaid, rămâne. Chiar și al doilea articol fiind, nu am văzut date din el în text. Mea culpa totuși că nu l-am observat.

Eu unul sincer să fiu nu am nevoie de nici un fel de curtoazia dv. asociată unei supraestimări a propriilor posibilități și a unei imagini false despre propria inviolabilitate a opinilor. În schimb m-aș bucura în mod deosebit să redeveniți un om normal. Poate nu vă dați seama, dar ați început să alunecați pe panta nocivității, convins de dreptatea a ceea ce faceți. În plus și mai ales mai lăsați naibii butoanele alea de la Twinkle, că există viață și fără nenorocitul ăla de program.

Ca o concluzie la cele de mai sus, mi-e foarte simplu să vă scot pe nas regulamentul și opiniile emise fără o bază reală dacă îmi pun mintea, dar nu pentru astfel de proceduri îmi consum eu timpul aici, deși când e necesar sunt dispus să țin cu sârg isonul - dacă asta poate folosi la ceva. Vă rog însă de această dată la modul foarte serios - și rețineți: vă rog așadar, să redeveniți un om normal !. Cu asta am încheiat esența a ceea ce am avut de spus, drept care dacă sunteți dispus, putem continua discuția în mod ceva mai constructiv în josul paginii, la obiectul și subiectul inițial al acestei , să-i zicem mici diferențe de opinii... --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 februarie 2015 21:44 (EET)

Accipiter, cu acest răspuns de mai jos, închei și eu această discuție.

Din ce spuneți, să înțeleg că ar trebui să postez și eu universitatea, funcția, anul promoției, eventual și alte diplome, pentru ca cineva ca dumneavoastră să nu mă considere un mincinos :) Mie mi se pare nepotrivit să afișez aceste date. Dacă va fi vreodată o condiție, trec și locul unde lucrez, ca să poată oamenii să sune și să verifice. Dumnevoastră tot insistați pe marginea unui articol. Pentru mine ar fi ciudat să mă apuc să demonstrez vreun aspect (oricare) din viața mea utilizatorului Y de la Wikipedia. Repet, păstrați-vă opinia eronată. Nu mă afectează cu nimic, nici aici și cu atât mai puțin în viața reală. Altfel, îmi asum, firește, greșelile din acest prim articol.

Ideea aceasta cu întâietatea în domeniu este o prostie la care eu nu voi adera. Toți suntem egali aici.

În concluzia dumneavoastră observ că iarași insistați pe acest articol ... În fine, nu-mi mai bat capul să vă explic că un singur articol nu dovedește nimic. În aceeași măsură nici traducerea foarte slabă făcută de utilizatorul Z (ar fi nepotrivit să-i menționez numele) la un anumit articol medical nu-l face mai puțin capabil. Dar este doar părerea mea.

Celelalte aspecte le vom discuta în altă parte. --Winter^eu 27 februarie 2015 02:14 (EET)

Un capitol excelent despre "Artrită idiopatică juvenilă" îl găsiți în "Textbook of Pediatric Rheumatology. James T. Cassidy. 6th Edition, 2011": Systemic juvenile idiopathic arthritis --Danvasilis (discuție) 24 februarie 2015 02:19 (EET)

Alte articole bune

• Systemic Arthritis in Children: A Review of Clinical Presentation and Treatment
• Arthrite juvenile idiopathique a propos de deux cas cliniques et revue de la litterature --Danvasilis (discuție) 24 februarie 2015 02:32 (EET)
• American College of Rheumatology Recommendations for the Treatment of Juvenile Idiopathic Arthritis: Initiation and Safety Monitoring of Therapeutic Agents for the Treatment of Arthritis and Systemic Features, Arthritis Care Res (Hoboken). 2011 Apr; 63(4): 465–482

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 februarie 2015 09:27 (EET)

• Clinical guidline for the diagnosis and management of Juvenile Idiopatic Arthritis, The Royal Australian College of General Practitioners, 2009--> pentru partea de Reabilitare --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 februarie 2015 10:25 (EET)

Propuneri de îmbunătățire

Am intenția să continui ce-am început ieri, anume de a reverifica tot textul și de a-l cita corespunzător. Dacă și dumneavoastră doriți același lucru, putem colabora. Eu propun punctarea succintă a ideilor, iar apoi împărțirea sarcinilor în mod egal. Plecăm de la ideea că niciun text nu va mai fi șters, decât dacă este absolut necesar (există câteva cazuri), iar sursele se vor șterge doar dacă se înlocuiesc cu unele mai bune. Voi începe eu, iar dumneavoastră puteți completa. --Winter^eu 24 februarie 2015 20:17 (EET)

1. Secțiunea Istoria bolii:
   • mutat text legat de AR la articolul respectiv, după ce acesta va fi creat (+ imagine)
   • adăugat o nouă introducere
2. Secțiunea Date epidemiologice:
   • adăugat informații actualizate privind incidența și prevalența
3. Secțiunea Etiopatogenia AIJ:
   • verificat și adăugat surse la Factorul infecțios/viral și Factorul imunologic
4. Secțiunea Tablou clinic:
   • verificat datele necitate și retușat exprimarea din primul paragraf
5. Secțiunea Evaluarea deficitului motor:
   • adăugat text despre importanța bilanțului articular
   • refacerea textului citat
   • completarea textului despre goniometru și retragerea informației despre unghiurile măsurate
6. Secțiunea Diagnostic:
   • verificat, retușat și adăugat surse la primul paragraf
7. Secțiunea Tratament:
   • verificat și citat informațiile de la subsecțiunea Tratamente biologice

--Winter^eu 24 februarie 2015 21:02 (EET)

Singurele lucruri pe care le mai văd strict necesare - în acest moment, sunt scoaterea imaginii din infocasetă (motivele sunt expuse mai sus) și clarificarea datelor istorice pentru a evita confuzia cu cele despre AR. Este oportună totuși menținerea unor date de legătură cu AR, în sensul evidențierii faptului că până la conturarea unui cadru nosologic propriu al AIJ, perspectiva a avut multe elemente comune celor două entități.

De scos am cam scos deja tot ce mi s-a părut a fi în neregulă (cu cele două excepții menționate mai sus), astfel că se poate porni la reconstrucție.

Ca opinie strict personală și la care nu țin neapărat (țin însă la validitatea și actualitatea datelor), aș renunța la cele "foarte multe surse și resurse" pentru a valoriza câteva 3-4 texte complexe și de actualitate, despre afecțiune. Evident, acolo unde datele din aceste texte nu sunt de actualitate, e normal să cauți să referențiezi ce nu ai în textele respective cu articole independente. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 februarie 2015 13:43 (EET)