Sari la conținut

Dimercaprol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dimercaprol
Identificare
Număr CAS59-52-9[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem3080[3]  Modificați la Wikidata
DrugBankDB06782  Modificați la Wikidata
ChemSpider2971[4]  Modificați la Wikidata
UNII0CPP32S55X[2]  Modificați la Wikidata
KEGGC02924[5]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL1597[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCV03AB09[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₃H₈OS₂[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară124,002 u.a.m.[3]  Modificați la Wikidata

Dimercaprolul este un medicament ce acționează ca agent chelator, fiind utilizat în tratamentul intoxicației acute cu arsen, mercur, aur și plumb.[8] Calea de administrare disponibilă este cea intramusculară.[8]

Reacțiile adverse frecvente includ hipertensiune arterială, durere la locul injecției, vărsături și febră.[8]

Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[9]

Utilizări medicale

[modificare | modificare sursă]

Dimercaprol este utilizat în tratamentul intoxicației cu plumb sau arsen, fiind considerat un medicament esențial.[10]

Se poate utiliza și în boala Wilson ca urmare a chelatării cuprului.[11]

  1. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  2. ^ a b c d dimercaprol (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n „Dimercaprol”, DIMERCAPROL (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b dimercaprol (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b dimercaprol (în engleză), ChEBI, accesat în  
  6. ^ a b DIMERCAPROL (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ a b Dimercaprol (în engleză), DrugBank,  
  8. ^ a b c „Dimercaprol”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  9. ^ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771Accesibil gratuit. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. 
  10. ^ Flora SJ, Pachauri V (iulie 2010). „Chelation in metal intoxication”. International Journal of Environmental Research and Public Health. 7 (7): 2745–2788. doi:10.3390/ijerph7072745Accesibil gratuit. PMC 2922724Accesibil gratuit. PMID 20717537. 
  11. ^ Leggio L, Addolorato G, Abenavoli L, Gasbarrini G (). „Wilson's disease: clinical, genetic and pharmacological findings”. International Journal of Immunopathology and Pharmacology. 18 (1): 7–14. doi:10.1177/039463200501800102. PMID 15698506.