Dicționarul limbii spaniole

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dicționarul limbii spaniole
Informații generale
AutorAcademia Regală Spaniolă, Asociación de Academias de la Lengua Española[*][[Asociación de Academias de la Lengua Española (coordinating body of Spanish language regulators)|​]]
Genprescriptive dictionary[*][[prescriptive dictionary (dictionary that lays down norms for usage of words)|​]]
Ediția originală
Titlu original
Diccionario de la lengua española
Limbalimba spaniolă Modificați la Wikidata
EditurăAcademia Regală Spaniolă Modificați la Wikidata
Țara primei apariții Spania Modificați la Wikidata
Data primei apariții
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ediția a douăzeci și a doua a Dicționarului limbii spaniole

Dicționarul limbii spaniole este un dicționar de limbă spaniolă editat și elaborat de Academia Regală Spaniolă. Academia însăși îl mai numește și Dicționar uzual. Până la ediția a 22-a, RAE l-a abreviat ca DRAE (Dicționarul Academiei Regale Spaniole), dar de la ediția a 23-a a folosit acronimul DLE (Dicționarul limbii spaniole),[1] [2] [3] [4] deoarece la pregătirea acesteia participă acum toate academiile Asociației Academiilor Limbii Spaniole.[5] Este considerat dicționarul normativ al limbii spaniole.[6] [7] În 2020, ediția sa online a primit un miliard de consultări.[8]

Prima ediție a acestui dicționar datează din 1780, iar cea mai recentă ediție a sa este a 23-a, din 2014. A 23-a ediție a fost lansată pe 16 octombrie 2014, ca o perlă adăugată sărbătoririi celui de-al III-lea Centenar al Academiei. Are 2.376 de pagini și a fost publicat într-un singur volum (18 × 26 centimetri), legat în carton, cu carcasă. A fost publicată și o versiune în două volume, destinată Americii, și una specială pentru colecționari. Numărul de articole a crescut la 93 111, față de 84 431 câte erau incluse în ediția anterioară.[9] [10] A fost revizuită în 2017;[11] actualizarea sa, cunoscută sub numele de versiunea electronică 23.2, este din 2018;[12] actualizarea sa, cunoscută sub numele de versiunea electronică 23.3, este din 2019, iar actualizarea sa, cunoscută sub numele de versiunea electronică 23.4, este din 2020.[13]

În ceea ce privește natura sa normativă, academia însăși clarifică faptul că recomandările și raționamentele pe care le face se bazează pe uzul normal al limbajului din ziua de azi și că se caută unitatea între numeroasele țări cu normele lor diferite. Dicționarul include cuvinte care au un uz comun larg răspândit, cel puțin într-o zonă reprezentativă a țărilor în care se vorbește limba spaniolă (sau castiliană), și include, de asemenea, numeroase arhaisme și vocabule aflate acum în stadiul de nefolosire, pentru a înțelege literatura castiliană veche. De la cea de-a 21-a ediție (1992) a crescut numărul de sensuri specifice țărilor vorbitoare de limbă spaniolă, ale căror Academii de Limbă fac parte din Asociația Academiilor de Limbă Spaniolă (ASALE), clarificând domeniul de aplicare în care acestea sunt utilizate.[14]

Titluri ale acestui dicționar[modificare | modificare sursă]

  • Dicționar al limbii castiliane elaborat de Academia Regală Spaniolă, titlu valabil între ediția I (1780) și a IV-a (1803).
  • Dicționar al limbii castiliane elaborat de Academia Regală Spaniolă, titlu valabil între ediția a 5-a (1817) și a 14-a (1914).
  • Dicționar al limbii spaniole, titlu valabil de la ediția a XV-a (1925) încoace.

Originile și evoluția dicționarului[modificare | modificare sursă]

Elaborarea unui dicționar spaniol (sau castilian) a fost una dintre primele sarcini încredințate RAE atunci când a fost înființat în 1713, editând într-un prim rând „Dicționarul limbii castiliane", unde se explică adevăratul sens al cuvintelor, natura și calitatea lor, cu sintagmele sau felurile de a vorbi, cu proverbe și/sau cu zicători, și cu alte lucruri convenabile utilizării limbii”, cunoscut sub numele de Dicționarul autorităților (1726-1739) în șase volume in-folio .

În 1770 apare primul volum (literele AB) al unei noi frustrate ediții actualizate ale Dicționarului, în care figura de asemenea și conceptul "autoritățile". Această ediție a fost abandonată atunci când Academia a decis să publice ceea ce devenit cunoscut drept „Dicționarul uzual”, mai practic și mai economic.

Pornind de la Dicționarul autorităților, se elaborează ca un compendiu într-un singur volum Dicționarul de limbă castiliană elaborat de Academia Regală Spaniolă, redus la un volum pentru ușurarea folosirii sale, cunoscut sub numele de „Dicționar uzual”, a cărui primă ediție datează din 1780. Motivele expuse în prologul pentru publicarea acestui dicționar au fost necesitatea ca publicul să aibă acces la un dicționar în perioada dintre prima ediție a Dicționarului autorităților și întârziata apariție a celei de-a doua -frustrate- ediții, ediție corectată și mărită de aceasta, oferind această alternativă de utilizare mai ușoară și de costuri mai mici. Au fost publicate douăzeci și trei de ediții ale acestei versiuni reduse a dicționarului.

Prima ediție a dicționarului într-un singur volum, nu mai face trimiteri la conceptul "autorități" (cum s-a făcut din 1780). A avut versiuni noi în 1783, 1791, 1803 și 1815. De la această a cincea ediție, s-a numit simplu Dicționar al limbii castiliane, cu ediții în secolul XIX la 1822, 1832, 1837, 1843, 1852, 1869, 1884 și 1899, cu care a ajuns la ediția a XIII-a.

Secolul XX a început cu ediția din 1914. În cea de-a cincisprezecea publicare, în 1925, a fost înlocuită formula "limba castiliană" pentru a deveni Dicționarul limbii spaniole . Alte ediții ale acelui secol al XX-lea au fost cele din 1936 -1939, 1947, 1956, 1970 și 1984, care a fost ediția a douăzecea. Ediția douăzeci și unu, din 1992, este publicată în două volume, cu o coperta rustică, în „format de buzunar”,[15] la care s-a adăugat și versiunea sa pe CD-ROM, apărută în 1995. În 2001 au început versiunile DLE ale secolului al XXI-lea, care oferă o versiune ce poate fi consultată online. De la prima sa versiune într-un singur volum până la cea actuală, repertoriul lexical și-a dublat practic numărul.

Prima ediție, din 1780, a Dicționarului uzual oferea etimologiile cuvintelor, dar această informație a fost decăzută în ediția apărută trei ani mai târziu. Etimologiile au fost reîncorporate în ediția din 1970.

Ediții (anul și numărul ediției)[modificare | modificare sursă]

Un exemplar al ediției douăzeci și unu a Dicționarului limbii spaniole (1992). Această ediție a comemorat cel de-al cincilea centenar de la sosirea conchistadorilor în America, precum și cel de-al cincilea centenar al Gramaticii lui Antonio de Nebrija (1492-1992).

Toate edițiile, de la 1780 până la 1992, pot fi consultate online în Noul tezaur lexicografic al limbii spaniole.

  • Dicționar al limbii castiliane elaborat de Academia Regală Spaniolă, redus la un volum pentru o mai ușoară utilizare, 1780. Coperta interioară.
    Dicționar al limbii castiliane elaborat de Academia Regală Spaniolă, redus la un volum pentru o mai ușoară utilizare, 1780. Coperta interioară.
  • Dicționar al limbii castiliane elaborat de Academia Regală Spaniolă [...] . Cuvânt înainte, pagina 1.
    Dicționar al limbii castiliane elaborat de Academia Regală Spaniolă [...] . Cuvânt înainte, pagina 1.
  • Dicționar al limbii castiliane elaborat de Academia Regală Spaniolă […] Prolog, pagina a 2-a.
    Dicționar al limbii castiliane elaborat de Academia Regală Spaniolă […] Prolog, pagina a 2-a.
  • Dicționar al limbii castiliane elaborat de Academia Regală Spaniolă [...] . Academicieni.
    Dicționar al limbii castiliane elaborat de Academia Regală Spaniolă [...] . Academicieni.

Suporturile folosite[modificare | modificare sursă]

Până la ediția a douăzeci și unu (1992) [16] suportul folosit a fost hârtia. În acel an, pe lângă formatul său tradițional de carte, dicționarul a fost lansat pe CD-ROM și, de asemenea, în două broșuri. La 25 octombrie 1994, a fost înregistrat domeniul web „rae.es” [17] cu data de expirare 2025. Odată cu ediția a douăzeci și a doua (2001) a fost adăugată o nouă contribuție prin introducerea dicționarului pe Internet și a liberului acces al tuturor utilizatorilor. Această versiune digitală se afla pe drum[18] între ediția douăzeci și unu tipărită în 1992 și cea de-a douăzeci și treia ediție tipărită în 2014 și anticipa deja redefiniri ale unor cuvinte ce au fost modificate ulterior în ediția din 2014.[19] Cea de-a douăzeci și treia ediție a Dicționarului limbii spaniole a fost pusă la dispoziția publicului pentru consultare gratuită pe 21 octombrie 2015. Pe 2 noiembrie 2015, prin contul său oficial [20] de pe Twitter @RAEinforma [21] se face invitația consultării online a celei mai recente ediții a dicționarului academic în noul său subdomeniu web. De asemenea, în contul menționat, se informează asupra faptelor sau evenimentelor legate de pagina sa web principală și se invită cordial să se „țină cont pentru viitoare accesări și pentru a se actualiza hiperlinkurile publicate pe pagini externe”. [22]

Ediții[modificare | modificare sursă]

În cea de-a patra ediție a dicționarului (1803) au fost fixate și încorporate în alfabetul spaniol digramele ch și ll ca litere separate și parte a aranjamentului alfabetic. Decizia menționată a fost schimbată în 1994 (la al X-lea Congres al Asociației Academiilor Limbii Spaniole), unde cele două digrame au fost ordonate în locul lor corespondent în alfabetul latin. În 1803, x a fost înlocuit cu j atunci când grafia reprezenta fonemul velar /x/ (cu excepția unor cuvinte precum Caxamarca, México, Texas, etc., care îl păstrează, deși corespund cu /x/ în spaniolă) și a fost eliminat accentul circumflex (^).

Primele ediții sunt mult mai extinse, includ traducerea în latină a cuvintelor și, în unele cazuri, dau exemple de utilizare a acestora, mai ales sub formă de zicale populare, și trec în revistă o parte a evoluției lor. Un fapt curios este că apare muger ("mujer" = „femeie”) urmând uzanța vremii. Introducerea literei x este interesantă și arată bogăția primelor ediții. Iată un fragment din ceea ce arată ediția a 3-a din 1791:

„"X". A douăzeci și treia literă în ordinea alfabetului nostru și a optsprezecea dintre consoane. Este semivocală, și e luată de la latini, unde avea valoarea a două consoane; iar uneori puterea lui "c" și "s", iar uneori a lui "g" și "s". În spaniolă păstrăm sunetul "c" și "s", ca in cuvintele "exâmen", "exôtico"; dar pe cel al "g"-ului și al "s"-ului il transformam într-un altul mult mai puternic și mai gutural, atât de mult încât nu îl deosebim de "j", sau "g" puternic; ca în cuvintele "xamugas", "ejercito". "X" se folosește prin transmutare în loc de alte litere în cuvinte care provin din alte limbi; precum: "S"-ul se schimbă în "X" la cuvintele latine "vesica", "inserere", pentru că noi revenim la "vexiga", la "inxerir", și la cei doi "ss" ai italienescului "basso", pentru că noi revenim la "baxo".”

El menționează alte transmutări: xaga în chaga și apoi într-o llaga, iar cea a lui xapeo în chapeo. O altă informație pe care o oferă este că x se obține prin unirea a doi v, ceea ce explică valoarea lui zece (cinci plus cinci) în cifrele romane.

Critici[modificare | modificare sursă]

De-a lungul istoriei sale, dicționarul Academiei Regale a făcut obiectul a numeroase și variate critici.[23] Intre diversele motive pentru o astfel de critici, pot fi citate următoarele:

  • Cercetătorul Consiliului Superior pentru Investigații Științifice (CSIC) Javier López Facal, într-un interviu din 2011, l-a considerat un dicționar arhaic în abordarea sa și de calitate inferioară celorlalte.[24]
  • Profesorul de ihtiologie Alfonso L. Rojo în studiul său al definițiilor relaționate cu lumea peștilor din dicționarul din 2001 constată „incoerențe, incorectitudini, retrasări și erori”.[25]
  • Lexicografa Montserrat Alberte consideră că, în materie de dicționare, „Academia, de-a lungul secolelor, s-a caracterizat mai mult prin ceea ce a anunțat și nu a reușit să facă, decât prin ceea ce efectiv a făcut”.[26]
  • Profesorul de limba spaniolă Esther Forgas critică „prejudecățile ideologice prezente în definițiile dicționarului academic”.[27]
  • În ciuda ambiției sale pan-hispanice, unii autori îl consideră un dicționar hispano-centric. [28] [29]
  • Lexicologul și jurnalistul mexican Raúl Prieto Río de la Loza a criticat acid centralismul și definițiile din dicționarul Academiei Regale Spaniole. A publicat mai multe cărți despre asta. [30]

Note și referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Nueva versión de consulta del DRAE”. Real Academia Española. 
  2. ^ „Nueva actualización del Diccionario de la Real Academia Española (DRAE) en la red”. Real Academia Española. 
  3. ^ „Diccionario de la lengua española”. 4 jun. 2014.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  4. ^ „Diccionario de la Lengua Española, claves de redacción | FundéuRAE”. www.fundeu.es. 15 oct. 2014.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  5. ^ „Diccionario de la lengua española”. 4 jun. 2014.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  6. ^ Sánchez Martín, Francisco Javier (). Universitat de Barcelona - Anuari de Filologia. Estudis de Lingüística, ed. „La actuación lexicográfica en el "Diccionario de la Lengua Española"”. 
  7. ^ Castillo Fadic, M. Natalia. Universidad de La Rioja, ed. „¿Puede ser moderno un diccionario académico?” (PDF). 
  8. ^ „La Vanguardia - Las palabras más buscadas en la RAE durante la pandemia, con récord de consultas”. 19 de febrero de 2021.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  9. ^ RAE. „La publicación de la 23.ª edición del DRAE se adelanta al 16 de octubre”. Accesat în 26 de septiembre de 2014.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  10. ^ RAE. „La 23.ª edición del DRAE ya está en las librerías”. Accesat în 17 de octubre de 2014.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  11. ^ „La RAE presenta la primera actualización de la 22.ª edición de su DLE”. rae.es (în spaniolă). Accesat în 5 de julio de 2019.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  12. ^ „La RAE presenta una nueva actualización de la versión en línea del DLE”. rae.es (în spaniolă). Accesat în 5 de julio de 2019.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  13. ^ „Diccionario de la Lengua Española - Actualización 2020 (DLE 23.4)”. 
  14. ^ Sobre el carácter normativo, sitio digital 'RAE'.
  15. ^ «El nuevo Diccionario refleja la unidad del español» El País. Consultado el 18 de diciembre de 2012.
  16. ^ „Historia”. Real Academia Española. 
  17. ^ „Dominios.es”. www.dominios.es. 
  18. ^ Miguel, Amando de (4 may. 2005). „Frases”. Libertad Digital.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  19. ^ Chacón, Lucía Caballero, Pilar (28 oct. 2014). „¡Defíneme si puedes! La RAE, toda una vida persiguiendo a la tecnología”. ElDiario.es.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  20. ^ „Twitter Verification requirements - how to get the blue check”. help.twitter.com. 
  21. ^ Ya se puede consultar en línea la última edición del Diccionario académico
  22. ^ „Diccionario de la lengua española | Edición del Tricentenario”. dle.rae.es. 
  23. ^ Enrique Jiménez Ríos: Algunas críticas tempranas al diccionario de la academia.
  24. ^ El País, 4-3-2012: «La Real Academia sigue haciendo un diccionario arcaico, como del siglo XVIII.» (Javier López Facal) «… Muchos españoles creen que el diccionario de la RAE es el mejor que hay, pues bien, es exactamente el peor. Es peor comparado con el equivalente francés, italiano, portugués, alemán, inglés…»
  25. ^ Alfonso L. Rojo: «Inconsistencias, incorrecciones, atraso y errores en las definiciones de términos relativos a la Ictiología en el Diccionario 2001 de la Real Academia de la Lengua Española (RAE).» … el lema “limpia, fija y da esplendor,” no ha sido seguido por la Academia en la terminología ictiológica. Sí, ha fijado muchos errores, lo cual indica que no ha habido limpieza y, por consiguiente, el esplendor brilla por su ausencia.
  26. ^ Montserrat Alberte (). „La «laboriosa colmena»: los diccionarios hipotéticos de la RAE”. El dardo en la Academia. Esencia y vigencia de las academias de la lengua española. 2. Editorial Melusina. ISBN 978-84-96614-97-0. 
  27. ^ Esther Forgas (). „El compromiso académico y su reflejo en el DRAE: los sesgos ideológicos (sexismo, racismo, moralismo) del Diccionario”. El dardo en la Academia. Esencia y vigencia de las academias de la lengua española. 2. Editorial Melusina. ISBN 978-84-96614-97-0. 

    El libro recoge más autores con críticas similares
  28. ^ Las primeras palabras latinoamericanas que entraron al diccionario de la Real Academia Española (RAE). BBC Mundo/Leire Ventas.
  29. ^ Format:Versalita, Susana (). „La RAE y la falacia del panhispanismo: análisis crítico de la preeminencia de España en la vigésimo tercera edición del Diccionario de la lengua Española”. Instituto de Literatura y Lingüística. Cuba. ISBN 978-959-7152-37-8.  |first1= lipsă |last1= în Authors list (ajutor)
  30. ^ „Obra publicada - Enciclopedia de la Literatura en México - FLM - CONACULTA”. www.elem.mx. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Sens, Silvia; Alberte, Monserrat, eds. (2011). Săgeți contra Academiei. Esența și valabilitatea academiilor limbii spaniole. Editorial Melusina. Editorial Melusina. 2011. ISBN 978-84-96614-97-0.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor);

Linkuri externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Dicționarul limbii spaniole.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dicționarul_limbii_spaniole&oldid=15617139