Dhyana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Un Brahmin meditând (1851)

Dhyana (Dhyāna) în hinduism înseamnă contemplare și meditație.[1] Dhyana este preluată de practicile Yoga și este un mijloc către atingerea stării de samadhi și pentru autocunoaștere.[2]

Diferitele concepte de dhyana și practica ei își au originea în mișcarea Șramanică a Indiei antice,[3] care a început înainte de secolul al VI-lea î.Hr. (pre-Buddha, pre-Mahavira), și practica a fost influentă în diversele tradiții ale hinduismului.[4] Este, în hinduism, o parte a procesului de conștientizare auto-dirijată și de unificare din Yoga prin care yoghinul realizează Sinele (Atman, suflet), relația cu alte ființe vii și Realitatea Ultimă.[5][6] Dhyana se găsește și în alte religii indiene, cum ar fi budismul și jainismul. Acestea s-au dezvoltat împreună cu dhyana în hinduism, parțial independent, parțial influențându-se reciproc.[1]

Termenul Dhyana apare în straturile Aranyaka și Brahmana ale Vedelor, dar cu un sens neclar, în timp ce în Upanișadele timpurii apare în sensul de „contemplare, meditație” și o parte importantă a procesului de autocunoaștere. Este descrisă în numeroase Upanișade ale hinduismului și în Yoga Sutra lui Patanjali - un text cheie al școlii de Yoga a filosofiei hinduse.[7][8]

Etimologie și semnificație[modificare | modificare sursă]

Dhyāna (în sanscrită ध्यान, Pali: झान) înseamnă „contemplare, reflecție” și „meditație profundă, abstractă”.[9]

Rădăcina cuvântului este Dhi, care în primul strat al textului Vedelor se referă la „viziunea imaginativă” și asociat cu zeița Saraswati cu puteri de cunoaștere, înțelepciune și elocvență poetică.[10][11] Acest termen s-a dezvoltat în varianta dhya- și dhyana, sau „meditație”.[10]

Thomas Berry afirmă că Dhyana este „atenție susținută” și „aplicarea minții la punctul ales de concentrare”.[12] Dhyana contemplă, reflectă asupra a ceea ce s-a concentrat Dharana.[13] Dacă în cel de-al șaselea element al yoga cineva se concentrează asupra unei zeități personale, Dhyana este contemplarea ei. Dacă concentrarea s-a concentrat pe un singur obiect, Dhyana este o observație nejudecată, fără prezumție a acelui obiect.[14] Dacă se pune accentul pe un concept/idee, Dhyana contemplă acel concept/idee în toate aspectele, formele și consecințele sale. Dhyana este un șir neîntrerupt de gândire, curent de cunoaștere, flux de conștientizare.[15][16][17]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Jones & Ryan 2006, pp. 283-284.
  2. ^ Jones & Ryan 2006, p. 283.
  3. ^ Bronkhorst 1993, p. 53.
  4. ^ Bronkhorst 1993, pp. 65-83.
  5. ^ Edwin Bryant (2009), The Yoga sūtras of Patañjali: a new edition, translation, and commentary with insights from the traditional commentators, North Point Press, ISBN: 978-0865477360, pages xxii, xxix-xxx
  6. ^ Wynne 2007, p. 94.
  7. ^ Whicher 1998, p. 49.
  8. ^ Stuart Sarbacker (2011), Yoga Powers (Editor: Knut A. Jacobsen), Brill, ISBN: 978-9004212145, page 195
  9. ^ dhyAna, Monier Williams Sanskrit-English Dictionary (2008 revision), Cologne Digital Sanskrit Lexicon, Germany
  10. ^ a b William Mahony (1997), The Artful Universe: An Introduction to the Vedic Religious Imagination, State University of New York Press, ISBN: 978-0791435809, pages 171-177, 222
  11. ^ Jan Gonda (1963), The Vision of Vedic Poets, Walter de Gruyter, ISBN: 978-3110153156, pages 289-301
  12. ^ Thomas Berry (1992), Religions of India: Hinduism, Yoga, Buddhism, Columbia University Press, ISBN: 978-0231107815, page 101
  13. ^ Jan Gonda (1963), The Vision of Vedic Poets, Walter de Gruyter, ISBN: 978-3110153156, pages 289-290
  14. ^ Charlotte Bell (2007), Mindful Yoga, Mindful Life: A Guide for Everyday Practice, Rodmell Press, ISBN: 978-1930485204, pages 151-159
  15. ^ GN Jha (Translator)(1907), The Yoga-darsana: The sutras of Patanjali with the Bhasya of Vyasa - Book 3; Harvard University Archives, pages 94-95
  16. ^ K Ramakrishna Rao (2005), Consciousness Studies: Cross-Cultural Perspectives, McFarland, ISBN: 978-0786422784, page 315
  17. ^ TR Anantharaman (1996), Ancient Yoga and Modern Science, PHISPC monograph, Volume 14, Issue 7, ISBN: 978-8121507523, pages 44-45

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bronkhorst, Johannes (), The Two Traditions Of Meditation In Ancient India, Motilal Banarsidass 
  • Jones, Constance; Ryan, James D. (), Encyclopedia of Hinduism, Infobase Publishing, ISBN 9780816075645 
  • Whicher, Ian (), The Integrity of the Yoga Darsana: A Reconsideration of Classical Yoga, SUNY Press, ISBN 978-0791438152 
  • Wynne, Alexander (), The Origin of Buddhist Meditation, Routledge